Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Depersonalizare si derealizare: atunci cand simti ca NU mai esti tu…

Depersonalizare1
Tulburarea de depersonalizare si derealizare este caracterizata prin pierderea contactului cu propria persoana, dar si cu mediul inconjurator. Depersonalizarea face referire la deconectarea persoanei afectate de corp si minte, de parca s-ar privi din exterior. Spre deosebire de depersonalizare, derealizarea semnifica perceperea mediului inconjurator ca fiind ireal.

Cauzele

In prezent, nu este cunoscuta o cauza exacta a dezvoltarii tulburarii de depersonalizare - derealizare.

Motivul aparitiei simptomelor ar putea fi reprezentat de:

  • trasaturi genetice;
  • anumite tipuri de personalitate;
  • influentele mediului inconjurator.

Factori de risc

Se cunosc unii factori de risc care favorizeaza aparitia tulburarii de depersonalizare -  derealizare. Dintre acestia fac parte:

Simptomele

In cazul prezentei tulburarilor de depersonalizare si derealizare, persoana experimenteaza episoade repetate in care se deconecteaza de la propria persoana si are senzatia ca lucrurile din jurul sau nu sunt reale. Pe durata acestor episoade, persoana este constienta ca deconectarea pe care o resimte este doar o senzatie si nu este reala. Cu toate acestea, activitatile cotidiene sunt afectate.

Depersonalizarea

Principalele simptome ale depersonalizarii sunt reprezentate de:

  • persoana are senzatia ca se afla in exteriorul corpului si ca poate sa isi observe gandurile, sentimentele, dar si partile corpului;
  • senzatia ca amintirile nu ii apartin;
  • sentimentul ca nu isi poate controla miscarile si ceea ce spune;
  • perceperea deformata a corpului;
  • lipsa raspunsului emotional la evenimentele din mediu;
  • abolirea simturilor.

Derealizarea

Derealizarea este caracterizata prin urmatoarele simptome:

  • senzatia ca se afla intr-un loc necunoscut, chiar daca il cunoaste bine;
  • perceperea distorsionata a realitatii (in alb-negru, imagine neclara sau dimpotriva, observa chiar si cele mai mici detalii);
  • perceperea eronata a timpului;
  • interpretarea gresita a distantei dintre obiecte;
  • detasarea emotionala fata de cei dragi.

Durata episoadelor

Episoadele de depersonalizare -  derealizare variaza la fiecare individ. Acestea pot dura de la cateva ore la cateva luni. Uneori, aceste episoade ajung sa devina realitatea celor afectati.

Cand este recomandat consultul medical?

Prezenta unui episod unic sau a unor elemente specifice tulburarii de depersonalizare - derealizare nu reprezinta un motiv de ingrijorare. In schimb, daca episoadele sunt frecvente, prezinta disconfort crescut si afecteaza activitatile cotidiene, este esential a consulta un specialist.

Complicatiile

In unele situatii, episoadele de depersonalizare - derealizare pot determina aparitia unor complicatii, precum:
dificultati de concentrare;

  • perturbari ale indeplinirii sarcinilor de lucru;
  • afectarea activitatilor cotidiene;
  • episoade de amnezie (pierderea memoriei);
  • dificultati in relationarea cu ceilalti;
  • sentimentul de neputinta;
  • depresie.

Diagnosticul

Pentru stabilirea diagnosticului este necesar a efectua un examen detaliat al starii de sanatate fizica si mintala. Este important ca pe durata examinarii, pacientul sa fie sincer si sa exprime deschis tot ceea ce experimenteaza.

Anamneza

Anamneza reprezinta prima etapa a stabilirii diagnosticului. In cadrul acesteia, medicul doreste sa afle informatii despre:

  • primul episod (cand a aparut, cum s-a manifestat, cat a durat);
  • durata episoadelor;
  • modul de manifestare;
  • senzatiile experimentate pe durata episoadelor;
  • gradul de afectare a activitatilor cotidiene;
  • evolutia in timp;
  • administrarea medicamentelor;
  • utilizarea drogurilor;
  • consumul de alcool.

Examenul clinic

Examenul clinic este important pentru a evalua starea fizica a pacientului. Unele modificari ale personalitatii pot masca anumite boli. De aceea, este important a acorda atentie tuturor semnelor si simptomelor.

Evaluarea psihiatrica si psihologica

Rolul psihiatrului si al psihologului este vital in diagnosticarea tulburarilor de depersonalizare - derealizare.

Acestia coreleaza informatiile obtinute de la pacient cu rezultatele obtinute in cadrul diferitelor metode de evaluare. Pe baza acestora, diagnosticul este confirmat.

Tratamentul

Pentru ameliorarea simptomatologiei tulburarilor de depersonalizare - derealizare sunt recomandate urmatoarele:

  • participarea la sedinte de psihoterapie (este de prima intentie);
  • tratamentul medicamentos.

In prezent, nu exista un tratament tintit pentru vindecarea tulburarii de depersonalizare - derealizare. Pot fi recomandate unele medicamente pentru a ameliora simptomele depresiei.

De ce sa alegi psihoterapia?

Psihoterapia are un rol major in gestionarea episoadelor de depersonalizare - derealizare. Aceasta permite pacientului:

  • intelegerea cauzelor de aparitie a depersonalizarii si a derealizarii;
  • gestionarea episoadelor;
  • adoptarea unor tehnici care sa ii permita a fi mai prezent in realitate;
  • deprinderea unor obiceiuri care sa ii distraga atentia de la simptome;
  • insusirea unor strategii de coping care sa il ajute in depasirea provocarilor zilnice;
  • evidentierea si vindecarea traumelor din copilarie;
  • evaluarea si depasirea situatiilor stresante;
  • solutionarea atacurilor de panica;
  • restabilirea echilibrului psihic.
Depersonalizare2

Exista mai multe metode prin care se poate realiza psihoterapia. Cea mai cunoscuta si cu randamentul cel mai bun este terapia cognitiv-comportamentala. Aceasta se axeaza pe rezolvarea dificultatilor pacientului si faciliteaza solutionarea acestora intr-un timp foarte scurt, comparativ cu alte metode.

Prognosticul

Prognosticul depinde foarte mult de complianta pacientului. In cazul in care acesta respecta indicatiile medicului si ale psihologului, urmeaza sedintele de psihoterapie si aplica ce a invatat in cadrul sedintelor, prognosticul este favorabil. Pacientul poate ajunge sa depaseasca episoadele de depersonalizare - derealizare si isi poate desfasura activitatile cotidiene cu usurinta.

Preventia

Prevenirea tulburarilor de depersonalizare - derealizare este destul de dificil de realizat, deoarece nu se cunoaste cauza exacta. Prin reducerea factorilor de risc, riscul de a dezvolta aceasta patologie scade.

Pentru aceasta, sunt recomandate urmatoarele:

  • reducerea nivelului de stres;
  • adoptarea unor strategii de coping pentru gestionarea situatiilor stresante;
  • utilizarea tehnicilor de relaxare (pot fi invatate in cadrul sedintelor de psihoterapie);
  • recunoastera sentimentelor si a emotiilor experimentate;
  • mentinerea atentiei asupra mediului si a oamenilor.

Tulburarile de depersonalizare - derealizare se manifesta prin aparitia senzatiei de detasare de propriul corp si prin perceperea deformata si eronata a mediului inconjurator. Este important a stabili un diagnostic corect si a concepe un plan sustenabil de tratament. Psihoterapia (in special, terapia cognitiv-comportamentala) este elementul principal de tratament. Aceasta permite o gestionare satisfacatoare a episoadelor si revenirea la activitatile zilnice.

Bibliografie:

Simeon D., 2004, Depersonalisation disorder: a contemporary overview, CNS Drugs, 18(6):343-354;
www.nhs.uk, https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/dissociative-disorders/, accesat la data 03.07.2022;
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depersonalization-derealization-disorder/diagnosis-treatment/drc-20352916, accesat la data 03.07.2022;
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depersonalization-derealization-disorder/symptoms-causes/syc-20352911, accesat la data 03.07.2022;
www.youngminds.org.uk, https://www.youngminds.org.uk/young-person/blog/tips-for-coping-with-depersonalisation-and-derealisation/, accesat la data 03.07.2022;
www.webmd.com, https://www.webmd.com/mental-health/depersonalization-disorder-mental-health, accesat la data 03.07.2022.