Corpul tau dupa menopauza: schimbari la care trebuie sa fii atenta

Bufeurile si transpiratiile nocturne din perioada de tranzitie la menopauza pot persista, dar de obicei scad in intensitate si treptat dispar. In schimb, simptomele urogenitale (uscaciunea vaginala, incontinenta urinara si infectiile urinare repetate) pot deveni mai pronuntate. Pielea devine mai uscata, parul se subtiaza si rareste si apar modificari ale greutatii. Ca urmare a nivelurilor scazute de estrogen, riscul de osteoporoza (oase fragile) si boli cardiovasculare creste, deoarece se pierde rolul protectiv asupra oaselor si inimii al estrogenului.  

Terapia de substitutie hormonala la menopauza si un stil de viata sanatos pot reduce riscul acestor afectiuni in postmenopauza. 

Ce este postmenopauza?

Postmenopauza se refera la etapa de dupa menopauza si marcheaza sfarsitul perioadei reproductive din viata ta. Postmenopauza incepe oficial la 12 luni dupa ultima menstruatie, ceea ce defineste menopauza. Varsta medie de a ajunge la menopauza este de 51 de ani. Majoritatea femeilor intra la menopauza intre 45 si 55 de ani. 

Ca urmare a cresterii sperantei de viata pentru femei (in Romania, speranta de viata pentru femei este de 79-80.5 ani conform unor statistici recente din 2022/2023), este posibil sa petreci pana la o treime din viata in postmenopauza. 

Cat dureaza postmenopauza?

Odata ce intri in postmenopauza, te vei afla in aceasta etapa pentru tot restul vietii. Nivelurile hormonale vor ramane scazute si nu vei mai avea menstruatie. Nu poti ramane insarcinata deoarece ovarele inceteaza sa mai elibereze ovule. 

Poate fi prevenita postmenopauza?

Postmenopauza este o etapa naturala a vietii si nu poate fi prevenita. 

Care sunt simptomele postmenopauzei?

In perioada postmenopauzei, simptomele neplacute ale menopauzei, cum ar fi bufeurile si transpiratiile nocturne, pot deveni mai usoare si treptat dispar. 

Sindromul genito-urinar

Alte simptome cauzate de modificarile la nivelul vaginului, vulvei (zona genitala externa) si sistemul urinar pot continua si se pot chiar agrava in postmenopauza. Acestea definesc sindromul genito-urinar la menopauza. 

Denumit anterior atrofia vulvovaginala sau vaginita atrofica, sindromul genito-urinar descrie modificarile multiple care apar atat la nivelul vaginului si vulvei, precum si la nivelul muschilor planseului pelvin si tractului urinar, cat si complicatiile sexuale, cu scaderea lubrifierii vaginale si durere in timpul sexului si pierderea libidoului (placerii de a face sex). 

Sindromul genito-urinar la menopauza este cronic si progresiv si nu se imbunatateste cu trecerea timpului odata instalata menopauza. Frecvent, este subdiagnosticat si subtratat. Multe femei sunt jenate sau reticente in a discuta cu medicul lor ginecolog despre asta, desi simptomele deficitului de estrogeni la nivel genito-urinar sunt deranjante la peste 50% dintre femei, avand un impact negativ asupra relatiilor sexuale si calitatii vietii. 

Semnele si simptomele sindromului genito-urinar in postmenopauza sunt:

• Uscaciune vaginala
• Iritatie, senzatia de arsura, mancarime vaginala si vulvara
• Scaderea lubrifierii in timpul actului sexual cu durere in timpul actului sexual (dispareunie)
• Sangerare in timpul sexului
• Scaderea placerii de a face sex (libido)
• Slabirea muschilor planseului pelvin cu prolaps genital
• Durere la urinare (disurie)
• Nevoia de a urina mai des
• Incontinenta urinara
• Infectii de tract urinar recurente (ITU recurente)   

Modificari la nivelul pielii si parului

Postmenopauza aduce modificari semnificative ale pielii si parului din cauza scaderii nivelului de estrogen:

• Pielea devine mai subtire, mai uscata, mai ridata, cu mai putin colagen, cu mancarime crescuta si poate sa apara acneea sau rozaceea.
• Parul devine mai uscat, mai subtire, mai tern si mai predispus la rupere, cu posibila subtiere a parului scalpului (alopecia specifica femeilor sau alopecia androgenica) si par facial nedorit, cum ar fi firele de par de pe barbie sau mustata, din cauza cresterilor relative de hormoni androgeni (testosteron). 

Tulburari de dispozitie in postmenopauza

Femeile aflate in postmenopauza pot experimenta un nivel scazut de vitalitate, stari de spirit negative, iritabilitate, „ceata mentala”, anxietate si depresie. 

Somnul perturbat, stresul, tensiunea sexuala din cuplu si alte provocari specifice acestei perioade de viata (boala sau pierderea parintilor, pensionarea, sindromul de „cuib gol” odata cu plecarea de acasa a copiilor, interventiile chirurgicale etc.) pot cauza perturbari ale sanatatii mintale. S-ar putea sa te simti trista ca anii reproductivi s-au terminat sau ca zilele au devenit „prea” lungi, odata cu pensionarea.

Cere ajutor de la un medic psihiatru sau un psiholog daca simti tristete persistenta, anxietate sau depresie.

Schimbarile stilului de viata care ajuta la gestionarea sanatatii mintale sunt similare cu cele recomandate pentru schimbarile fizice legate de menopauza:

• Asigurarea unui nivel sanatos de activitate fizica
• Imbunatatirea somnului
• Gestionarea stresului asociat circumstantelor vietii
• Limitarea consumul de alcool

Exista complicatii pentru sanatate in postmenopauza?

Da. Pe masura ce imbatranesti, nivelul de estrogen se reduce semnificativ si riscul de boli cronice legate de varsta creste. Femeile aflate in postmenopauza prezinta un risc mai mare de afectiuni precum osteoporoza, boli cardiovasculare (boala arteriala coronariana, infarct miocardic acut si accident vascular cerebral), obezitate, sindrom metabolic si diabet de tip 2. 

Osteoporoza (oase fragile)

Densitatea osoasa se pierde accelerat dupa menopauza din cauza scaderii nivelului de estrogen. Pierderea unei cantitati prea mari de os creste riscul de a dezvolta oase fragile, o conditie denumita osteoporoza, ceea ce duce la fracturi la nivelul coloanei vertebrale, soldului si pumnului. 

Cercetarile indica faptul ca 20% din pierderea osoasa poate aparea in primii 5-10 ani dupa menopauza si 1 din 10 femei cu varsta peste 60 de ani este afectata de osteoporoza. Aproximativ 30% dintre toate femeile aflate in postmenopauza vor suferi in cele din urma o fractura osteoporotica. 

Osteoporoza este o boala “tacuta”, care se manifesta tardiv, cand apar complicatiile sub forma de fracturi pe os fragil. De aceea, este esential ca boala sa fie diagnosticata cat mai devreme pentru a putea incepe tratamentul si a preveni aceste complicatii serioase, care pot duce la dizabilitate.  

Diagnosticul de osteoporoza se stabileste prin masurarea densitatii minerale osoase prin osteodensitometrie sau DEXA, care poate identifica osteopenia (un precursor al osteoporozei) si osteoporoza. 

DEXA evalueaza densitatea minerala osoasa a femeii si o compara cu valoarea normala (valoarea medie la femeile sanatoase de 30 ani), obtinandu-se astfel scorul T:

• Scorul T de -1 sau mai mult este considerat normal
• Scorul T  intre -1 si -2.5 indica osteopenie (precursorul osteoporozei)
• Scorul T mai mic de -2.5 indica osteoporoza 

Osteoporoza nu poate fi prevenita in intregime, dar poti lua masuri pentru a-ti intari oasele. Consumul de alimente bogate in calciu - cum ar fi branza, iaurt, spanac si cerealele fortificate - determina cresterea aportului de calciu. Adaugarea unui supliment de calciu (1200-1500 mg) si vitamina D (800-1000 UI), care creste absorbtia calciului, pot fi, de asemenea, de ajutor. 

In plus, exercitiile cu ridicare de greutati efectuate de 2 ori pe saptamana pot afecta pozitiv sanatatea oaselor, pot creste forta musculara si pot ajuta la imbunatatirea coordonarii si a echilibrului, toate acestea putand contribui la scaderea riscului de fractura prin prevenirea caderilor.  

Daca riscul de fracturi osteoporotice este mare, medicul endocrinolog sau ginecolog iti poate prescrie o serie de medicamente pentru pastrarea masei osoase, alaturi de modificarea stilului de viata. Terapia de substitutie hormonala la menopauza administrata la scurt timp dupa instalarea menopauzei poate preveni pierderea osoasa. 

Boli cardiovasculare

Riscul de boli cardiovasculare creste dupa menopauza. Datorita protectiei estrogenului in perioada reproductiva (pana la instalarea menopauzei), femeile dezvolta boala arteriala coronariana, infarct miocardic acut si accident vascular cerebral mai tarziu decat barbatii. Acest avantaj dispare treptat odata cu scaderea semnificativa a nivelului de estrogen in perioada de tranzitie la menopauza si dupa menopauza. Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces la femei. 

Preventia bolilor cardiovasculare ar trebui sa inceapa devreme, consulturile la medicul cardiolog efectuate incepand cu varsta de 40 ani reprezentand o oportunitate ideala pentru a evalua riscul cardiovascular. 

Este important sa adopti un stil de viata sanatos care sa includa:

• O alimentatie echilibrata si variata;
• Exercitii fizice regulate;
• Mentinerea unei greutati sanatoase;
• Renuntarea la fumat;
• Reducerea cantitatii de alcool consumate sau sa nu mai consumi deloc alcool.

De asemenea, este posibil sa fie nevoie sa iei medicamente care sa controleze hipertensiunea arteriala si un nivel crescut de colesterol. 

Exista dovezi ca terapia de substitutie hormonala la menopauza (TSH) poate ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare daca este administrata in termen de 10 ani de la menopauza si pana la varsta de 60 ani. Cand este administrata mai tarziu (> 60 ani), beneficiile cardiovasculare ale terapiei hormonale par sa se inverseze, riscurile depasind beneficiile. 

Obezitatea, sindromul metabolic si diabetul zaharat de tip 2

Multe femei observa schimbari in greutatea lor dupa menopauza. Acest lucru se poate datora modificarilor hormonale, dar menopauza nu este singura cauza a obezitatii in aceasta etapa de viata. Se considera ca obezitatea se datoreaza unei interactiuni complexe intre modificarile hormonale la menopauza, imbatranirea naturala si factorii de stil de viata.

Corpul depoziteaza mai multe grasimi si arde calorii mai putin eficient. La asta se adauga si pierderea masei musculare (sarcopenia) odata cu inaintarea in varsta, ceea ce face ca metabolismul sa fie si mai lent, deoarece muschii sunt principalii utilizatori de calorii. Tulburarile de somn, un nivel de stres crescut si modificarea obiceiurilor alimentare sunt alti factori care pot contribui la luarea in greutate in perioada de dupa menopauza. 

Daca te ingrasi, riscul de a dezvolta sindrom metabolic poate creste. Aparitia sindromului metabolic la femeile aflate in postmenopauza este de 2-3 ori mai probabila decat la femeile aflate in premenopauza. 

Sindromul metabolic este un grup de conditii medicale care cresc riscul de boli cardiovasculare si diabet de tip 2. Scaderea nivelului de estrogen din timpul tranzitiei la menopauza determina rezistenta la insulina, cresterea grasimii abdominale si o modificare a profilului lipidic - toate acestea contribuind la dezvoltarea sindromului metabolic. 

Sindromul metabolic inseamna prezenta a 3 sau mai multe din urmatoarele 5 conditii:

• Obezitate abdominala - o circumferinta a taliei mai mare de 88 cm la femei;
• Hipertensiune arteriala - TA >/= 130/85 mmHg;
• Glicemie crescuta - >/= 100 mg/dl;
• Trigliceride crescute - >/= 150 mg/dl;
• Colesterol HDL (colesterol „bun”) scazut - </= 50 mg/dl. 

Cele mai bune metode de preveni luarea in greutate si aparitia sindromului metabolic dupa menopauza sunt:

• Cresterea nivelului de exercitii fizice;
• Reducerea stresului;
• O dieta sanatoasa;
• Reducerea consumului de alcool. 

Cand ar trebui sa merg la medic?

Mergi la medicul tau ginecolog sau la un medic endocrinolog daca ai simptome de menopauza care iti afecteaza viata de zi cu zi sau daca esti ingrijorata de sangerarile vaginale care apar dupa ce menstruatia a incetat. 

Orice sangerare vaginala dupa menopauza este anormala si trebuie evaluata de catre medicul ginecolog pentru a afla cauza acesteia. Poate fi un semn al uscaciunii vaginale, al polipilor uterini (excrescente necanceroase) sau al altor modificari ale sistemului reproducator. 

Insa la aproximativ 10% dintre femei, sangerarea vaginala in postmenopauza este un semn al cancerului endometrial, cel mai frecvent cancer genital dupa menopauza. Sangerarea vaginala in postmenopauza apare la aproximativ 10% dintre femeile de peste 55 de ani. 

Ce poti face pentru a ramane sanatoasa dupa instalarea menopauzei

Niciodata nu a fost mai important sa-ti asumi un rol proactiv in ingrijirea sanatatii tale. Multe femei sufera inutil de simptome care pot fi gestionate cu tratamente prescrise si un stil de viata sanatos. 

Urmatoarele masuri au un efect benefic pentru sanatatea ta in perioada de postmenopauza:

• Terapia de substitutie hormonala ajuta la reducerea bufeurilor si poate preveni pierderea osoasa (osteoporoza). Se recomanda sa fie inceputa in mai putin de 10 ani de la menopauza si nu mai mult de varsta de 60 ani;
• Estrogenul vaginal amelioreaza uscaciunea vaginala, disconfortul in timpul actului sexual si unele simptome urinare;
• Lubrifiantii vaginali sporesc confortul in timpul sexului;
• Suplimentele de calciu si vitamina D sau alte tratamente pentru osteoporoza ajuta la intarirea oaselor;
• Medicul urolog iti poate recomanda tratamente sau proceduri pentru incontinenta urinara pentru obtinerea controlului vezicii urinare;
• Exercitiile fizice arerobice si cu greutati efectuate regulat ajuta la sanatatea inimii si a oaselor si pentru a avea o greutate sanatoasa;
• Alegerea unor alimente sanatoase si variate are un rol in mentinerea unei greutati optime. 

Mergi in continuare la medicul de familie pentru consultul anual de evaluare a starii generale de sanatate. Fa-ti setul de analize uzuale si programeaza controalele ginecologice preventive, screening-ul densitatii osoase cu testul DEXA, verificarea alunitelor si colonoscopia. Nu uita de sanatatea dintilor, gingiilor si a ochilor si mergi la consulturile stomatologice si oftalmologice, asa cum au fost ele recomandate. 

Profita la maximum de screeningul ginecologic chiar daca ai ajuns la menopauza

Menopauza marcheaza sfarsitul menstruatiei, dar asta nu inseamna ca nu mai trebuie sa continui controalele ginecologice regulate care sa-ti ofere cea mai buna sansa pentru o viata lunga si sanatoasa. 

Medicul ginecolog iti va recomanda continuarea testelor de screening cum ar fi:

Mamografia de screening pentru cancerul de san

Detectarea precoce a cancerului de san prin mamografia de screening inseamna ca tratamentul va fi mai putin agresiv si va avea o probabilitate mai mare sa aiba succes. 

Societatea Americana de Cancer recomanda screeningul pentru cancerul de san pentru femeile cu risc mediu:

• Femeile cu varsta intre 40-44 ani au optiunea de a incepe screening-ul cu mamografie in fiecare an;
• Femeile cu varsta intre 45-54 ani ar trebui sa faca mamografie in fiecare an;
• Femeile de peste 55 de ani pot trece la efectuarea mamografiei la fiecare 2 ani sau pot alege sa continue mamografiile anuale;
• Screening-ul ar trebui sa continue atata timp cat femeia este sanatoasa si se asteapta sa traiasca cel putin inca 10 ani. 

Examenul pelvin si testele de screening pentru cancerul de col uterin

Cancer de col uterin (cancerul cervical) continua sa apara si dupa menopauza, dezvoltandu-se adesea din cauza infectiilor cu HPV care au durat o perioada lunga in trecut, un procent semnificativ de cazuri (20%) aparand la femeile de peste 65 de ani, in special la cele cu un screening inconsistent. 

Ghidul de screening pentru cancerul de col uterin la femeile cu varsta 50-65 ani recomanda urmatoarele teste:

• De preferat: Test HPV la fiecare 5 ani;
• De asemenea, este acceptabil: testul HPV/Papanicolau efectuate impreuna la fiecare 5 ani sau testul Papanicolau singur la fiecare 3 ani;
• Poti opri testarea la 65 de ani daca ai avut rezultate normale in mod consistent - de exemplu, 2 teste HPV negative sau 3 teste Papanicolau negative in ultimii 10 ani - si nu ai avut istoric de leziuni precanceroase CIN 2+ sau cancer cervical. 

Cand trebuie sa continui screeningul > 65 ani:

• Continua screeningul daca nu ai avut teste negative recente adecvate pana cand indeplinesti aceste criterii (v. mai sus);
• Continua timp de 20 de ani dupa regresia sau tratamentul pentru CIN 2, CIN 3 sau adenocarcinom in situ;
• De ce este important: HPV-ul poate persista timp de decenii, iar multe femei opresc screening-ul dupa menopauza, pierzand oportunitatea de a detecta modificarile precanceroase, cand tratamentul este usor si mai eficient. 

Intrebari frecvente despre postmenopauza

Corpul meu revine la normal odata ajunsa la menopauza?

Desi corpul tau nu va reveni la starea de dinainte de menopauza, multe femei experimenteaza o ameliorare a simptomelor menopauzei odata ce ajung in postmenopauza. Simptomele inconfortabile sau deranjante, cum ar fi bufeurile si transpiratia nocturna pot deveni mai usoare sau pot disparea complet. Dar nu se intampla intotdeauna asa si este posibil sa continui sa ai manifestari ale menopauzei ani de zile. Daca aceste simptome iti perturba viata, mergi la un consult la medicul tau ginecolog sau la un specialist endocrinolog pentru a-ti recomanda optiuni de tratament. 

Pot ramane insarcinata dupa menopauza?

Poti ramane insarcinata in timpul perimenopauzei, dar de obicei nu dupa menopauza. Daca nu vrei sa ramai insarcinata, se recomanda:

• Femeile sub 50 de ani trebuie sa utilizeze metode contraceptive timp de 2 ani dupa ultima menstruatie.
• Femeile peste 50 de ani trebuie sa utilizeze metode contraceptive timp de 1 an dupa ultima menstruatie. 

Ce suplimente sunt bune in postmenopauza?

Unul dintre cei mai importanti nutrienti de care ai nevoie dupa menopauza este calciul. Calciul este esential pentru sanatatea oaselor si este deosebit de important in postmenopauza, deoarece o scadere a estrogenului poate creste riscul de osteoporoza. Vitamina D este, de asemenea, importanta deoarece ajuta organismul sa absoarba calciul. 

Dar este intotdeauna cel mai bine sa discuti cu medicul tau ginecolog despre suplimentele pe care ar trebui sa le iei, deoarece acesta iti poate recomanda ce este cel mai bine pentru tine pe baza istoricului tau medical.

Surse de informatie:

• www.healthdirect.gov.au
• www.my.clevelandclinic.org
• www.acog.org