Riscul de dementa creste odata cu inaintarea in varsta

Dementa progreseaza in severitate de-a lungul timpului, de la un stadiu usor, cand abia incepe sa afecteze functionarea, pana la unul sever, cand persoana devine dependenta complet de ingrijirea celorlalti pentru activitatile de baza ale vietii, cum ar fi hranirea sau imbracarea. Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza a dementei la adultii in varsta, dar exista si alte boli care pot provoca dementa. 

Cel mai mare factor de risc pentru dementa este varsta inaintata. Prin urmare, pe masura ce o persoana imbatraneste, in special dupa 65 de ani, riscul acesteia de a suferi de dementa creste considerabil. 5% din persoanelor cu varsta cuprinsa intre 65 si 74 de ani vor fi diagnosticate cu dementa, riscul crescand la 13% intre 75-84 de ani si ajunge la 33% dupa varsta de 85 ani. 

Totusi, dementa nu este o parte normala a imbatranirii. Multi oameni traiesc pana la 90 de ani si chiar mai mult fara niciun semn de dementa. 

Cercetatorii cauta noi medicamente pentru preventia si tratarea dementei. In plus, exista multe interventii comportamentale si legate de stilul de viata care pot imbunatati memoria si alte functii cognitive, reducand riscul de dementa. 

Desi niciunul dintre noi nu isi poate schimba varsta, poti reduce semnificativ riscul de dementa adoptand un stil de viata sanatos pentru creier. Este important sa faci exercitii fizice in mod regulat, sa alegi o dieta echilibrata (sanatoasa pentru inima si in consecinta si pentru creier), sa renunti la fumat, sa limitezi consumul de alcool, sa mentii o greutate sanatoasa, sa controlezi hipertensiunea arteriala, colesterolul marit si diabetul. Corectia vederii si a pierderii auzului joaca, de asemenea, un rol important in preventia dementei. Nu in ultimul rand, este important sa ramai implicat social, sa ai un somn de calitate si sa-ti gestionezi stresul si depresia. 

Aceste obiceiuri de tipul „ceea ce este bun pentru inima este bun si pentru creier”, in special daca sunt adoptate incpand cu varsta mijlocie, pot reduce riscul de dementa mai tarziu in viata cu pana la 40%.  

Pe masura ce imbatranim, celulele din creier devin mai vulnerabile la deteriorare

Majoritatea celulelor nervoase (neuroni) din creierul nostru sunt deosebit de vulnerabile la deteriorare din doua motive:

• Celulele din jurul lor se distrug odata cu varsta si nu isi mai pot indeplini functiile, cum ar fi furnizarea de oxigen si nutrienti;
• Celulele nervoase nu pot rezista daunelor cauzate de lipsa de oxigen, nutrienti si de acumularea de inflamatie in celulele din jurul lor.

Inflamatia din creier pe termen lung legata de varsta contribuie la multe afectiuni, inclusiv dementa. Creierul nostru are nevoie de multa energie pentru a functiona corect. Desi cantareste doar 2% din greutatea totala a corpului, creierul foloseste 20% din energia organismului. Pentru a satisface aceasta cerere, celulele creierului nostru contin o multime de structuri numite mitocondrii, care furnizeaza energie. Pe masura ce imbatranim, aceste mitocondrii se pot deteriora, iar acest lucru duce la inflamatie. Inflamatia este capacitatea organismului de a combate infectiile, leziunile sau bolile. 

De asemenea, persoanele in varsta au un risc mai mare de a dezvolta boli cronice care pot afecta sanatatea creierului si pot creste probabilitatea de a dezvolta anumite tipuri de dementa:

• Tensiune arteriala crescuta;
• Colesterol ridicat;
• Accident vascular cerebral;
• Diabet zaharat tip 2;
• Un sistem imunitar mai slab;
• Probleme de auz si vedere.

Acest lucru subliniaza cat de importanta este ingrijirea sanatatii noastre pe tot parcursul vietii si impactul pe care il poate avea asupra riscului de dementa.

Barbatii si femeile sufera in mod egal de dementa?

Riscul de a dezvolta dementa este aproximativ acelasi pentru barbati si femei. Totusi, exista mai multefemei decat barbati care traiesc cu dementa, in special boala Alzeimer - cel mai frecvent tip de dementa. 

Aproximativ de doua ori mai multe femei decat barbati au boala Alzheimer. Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca femeile tind sa traiasca mai mult decat barbatii. Varsta este cel mai important  factor de risc pentru dementa, asadar o viata mai lunga inseamna un risc mai mare. Unele studii au sugerat ca femeile de peste 80 de ani pot fi mai predispuse la boala Alzheimer decat barbatii de aceeasi varsta. 

Cu toate acestea, barbatii ar putea avea un risc mai mare pentru alte tipuri de dementa, cum ar fi dementa vasculara, dementa cu corpi Lewy si dementa frontotemporala. 

Menopauza creste riscul de dementa?

Au existat ingrijorari cu privire la faptul ca nivelurile hormonilor sexuali din perioada menopauzei ar putea afecta riscul de dementa. Dovezile in acest sens sunt inca neclare.  

Cand o femeie trece prin perimenopauza (perioada de tranzitie la menopauza), nivelurile de estrogen si progesteron scad, pentru a se reduce semnificativ odata ce femeia ajunge la menopauza (in medie in jurul varstei de 51 ani). Unele cercetari au sugerat ca riscul de dementa este mai mare cu cat menopauza apare mai devreme. Menopauza precoce sau prematura (inainte de varsta de 40/44 de ani) naturala sau chirurgicala poate fi asociata cu un risc mai mare de dementa, probabil din cauza expunerii scazute la estrogen pe parcursul vietii (estrogenul are efecte neuroprotectoare), crescand vulnerabilitatea la declinul cognitiv si dementa, inclusiv boala Alzheimer. 

Cu toate acestea, studiile clinice privind terapia de substitutie hormonala la menopauza nu au aratat niciun efect asupra riscului de a dezvolta dementa. Pana cand nu exista dovezi mai clare, terapia de substitutie hormonala nu este recomandata ca modalitate de a ajuta femeile la menopauza sa isi reduca riscul de dementa.  

Ceata mentala la menopauza (tulburari de memorie, dificultati de concentrare) este de obicei temporara si legata de scaderea hormonilor, in timp ce dementa implica un declin progresiv. Daca simptomele sunt severe sau se agraveaza, este important sa mergi la un consult la un medic neurolog care sa excluda dementa. 

Riscul de dementa si andropauza

Asemanator estrogenului, testosteronul, un hormon androgen produs in testicule la barbati, joaca un rol protector la nivelul celulelor nervoase din creier, sustinand neuronii si plasticitatea. Ajuta la mentinerea atentiei, motivatiei, invatarii si memoriei. 

Andropauza („menopauza” masculina) implica scaderea treptata a nivelului de testosteron, care, asemanator cu scaderea estrogenului din menopauza la femei, este legata de probleme cognitive precum pierderea memoriei, ceata mentala si probleme de concentrare, crescand potential riscul de dementa, inclusiv boala Alzheimer. 

La barbati, nivelurile serice de testosteron scad progresiv odata cu inaintarea in varsta, incepand cu varsta de 30 de ani, astfel incat 10-25% dintre barbatii cu varsta >/= 60 ani pot avea un nivel scazut de testosteron. Aceasta scadere graduala in timp a testosteronului in andropauza duce adesea la schimbari cognitive mai lente si mai subtile in comparatie cu menopauza. 

Cercetarile privind efectul terapiei de substitutie hormonala privind declinul cognitiv la barbati au evidentiat rezultate mixte. Unii barbati au raportat imbunatatiri ale memoriei in urma terapiei cu androgeni, chiar daca acestea nu au fost intotdeauna masurabile prin testele standard. Sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege legatura cu dementa si pentru a confirma daca inlocuirea hormonala este o strategie de tratament eficienta. 

Evolutia spre dementa - un proces progresiv, de durata

Anumite forme de dementa par a fi legate de acumularea unor proteine ​​specifice in creier de-a lungul mai multor ani. De exemplu, in boala Alzheimer dovezile sugereaza ca acumularea anormala de placi amiloide, care perturba comunicarea dintre neuroni si de „incurcaturi” de proteine „tau”, care perturba transportul nutrientilor la celulele nervoase pot aparea cu 20 de ani inainte de aparitia simptomelor de dementa.

Intr-un alt tip de dementa, numita dementa vasculara, deteriorarea vaselor de sange din creier se poate acumula de-a lungul vietii. Aceasta deteriorare determina in cele din urma ca celulele creierului sa nu mai primeasca suficient oxigen si nutrienti pentru a functiona corect. Dementa vasculara apare predominant la persoanele varstnice, in special la barbati, care au factori de risc vascular (de exemplu hipertensiune arteriala, diabet zaharat tip 2, hiperlipidemie, fumat). 

Motivul pentru care simptomele apar dupa atat de mult timp este explicat prin faptul ca in creierul nostru exista peste 80 de miliarde de celule nervoase. Prin urmare, creierul este destul de rezistent la deteriorare pana la un anumit punct.

Asadar, desi varsta este recunoscuta pe scara larga ca principalul factor de risc pentru dementa, bolile care o cauzeaza pot aparea de fapt la mijlocul vietii. Acestea progreseaza treptat pana cand provoaca simptome vizibile in etapele ulterioare ale vietii noastre. Acesta este unul dintre numeroasele motive pentru care este atat de important sa luam masuri pe tot parcursul vietii, si in special la mijlocul vietii, pentru a ne proteja si imbunatati sanatatea creierului. 

Este dementa o parte inevitabila a imbatranirii?

Nu, dementa nu este o parte inevitabila a imbatranirii. Multi adulti in varsta traiesc pana la 90 de ani si chiar mai mult fara a dezvolta dementa. Desi un anumit declin cognitiv este normal odata cu inaintarea in varsta, dementa inseamna o regresie mai semnificativa, care interfera cu viata de zi cu zi. 

O abordare pe tot parcursul vietii a unei sanatati bune este cea mai buna modalitate de a preveni dementa. Riscul de dementa este cel mai scazut la persoanele care au comportamente sanatoase, in special incepand cu mijlocul vietii (intre 40 si 65 de ani). 

Ce poti face pentru a-ti reduce riscul de dementa?

Exista unele comportamente legate de stilul de viata cu suficiente dovezi care arata ca schimbarea lor poate reduce riscul de dementa. Niciun comportament singular nu garanteaza prevenirea dementei, iar unele sunt mai usor de schimbat decat altele. 

Fii activ!

Activitatea fizica regulata este una dintre cele mai bune metode de a reduce riscul de dementa. Este benefica pentru inima, circulatie, greutate si bunastare mintala. 

Exista doua tipuri principale de activitate fizica – activitatea aerobica (cardio) si activitatea de dezvoltare a fortei musculare. Fiecare tip de activitate te va mentine in forma in moduri diferite. O combinatie a acestor activitati te va ajuta sa reduci riscul de dementa. 

Fa-ti o rutina din a practica o activitate fizica aerobica moderata timp de 150 minute/saptamana (30 minute pe zi), cum ar fi mersul pe jos, bicicleta sau antrenament la sala. De asemenea, fa exercitii cu greutati de doua ori pe saptamana. Variaza activitatile pentru a-ti mentine motivatia si consecventa. 

Mananca alimente sanatoase

O dieta nesanatoasa poate cauza, de asemenea, probleme de sanatate, ca de exemplu obezitatea, care poate fi legata de un risc crescut de dementa. 

In general, o dieta sanatoasa si echilibrata, cum este dieta mediteraneana cu efecte benefice pentru inima, este utila si pentru sanatatea creierului. Alege sa consumi multe fructe si legume, cereale integrale, carne slaba (peste si carne de pasare), nuci, ulei de peste si produse lactate cu continut scazut de grasimi sau fara grasimi. De asemenea, ar trebui sa limitezi alimentele procesate, grasimile solide, zaharul si sarea. Controleaza dimensiunile portiilor si bea suficienta apa. 

Bea mai putin alcool!

Consumul excesiv de alcool creste riscul de a dezvolta dementa, in special dementa cu debut precoce. 

Daca bei alcool in mod regulat, incearca sa o faci cu moderatie si in limitele recomandate. Consumul excesiv de alcool in cantitate mare iti expune creierul la niveluri ridicate de substante chimice nocive. 

In general, femeile nu ar trebui sa bea mai mult de o bautura de alcool (o doza standard de alcool) pe zi, iar barbatii 2 unitati. O bautura de alcool inseamna aproximativ 280-330 ml de bere, 100-120 ml de vin sau 30-40 ml de bauturi spirtoase tari.

Nu fuma!

Daca fumezi, te expui unui risc mult mai mare de a dezvolta dementa mai tarziu in viata. Fumatul dauneaza semnificativ circulatiei sangelui in organism, in special vaselor de sange din creier, precum si inimii si plamanilor. 

Nu este niciodata prea tarziu sa te lasi de fumat. Cu cat te lasi mai devreme, cu atat vei evita mai multe leziuni cerebrale. Un medic pneumolog te poate consilia in acest sens si iti poate recomanda medicamente care sa creasca rata de succes a renuntarii la fumat. 

Ramai sanatos din punct de vedere mintal si activ din punct de vedere social

Depresia la varsta adulta, in special la varsta mijlocie, poate sa fie un factor de risc pentru dementa. Solicita ajutor din timp. Daca te simti adesea deprimat, anxios sau iritabil, discuta cu medicul tau de familie sau fa-ti o programare la un specialist psihiatru sau psiholog. 

Izolarea sociala poate, de asemenea, creste considerabil riscul de dementa. A ramane conectat cu familia, prietenii si vecinii prin activitati sociale si programe comunitare este o modalitate excelenta de a evita izolarea si singuratatea. Ia in considerare voluntariatul pentru o organizatie locala sau alaturarea unui grup axat pe o activitate care iti place, cum ar fi mersul pe jos sau un club de carte sau sah. Implicarea in activitati sociale poate ajuta la dezvoltarea capacitatii creierului de a ameliora stresul si de a imbunatati starea de spirit. 

Mentine-ti mintea activa. Activitatile stimulatoare din punct de vedere mintal ar putea intarzia aparitia dementei si ar putea reduce efectele acesteia. Petrece timp citind, rezolvand cuvinte incrucisate si puzzle-uri si jucand jocuri de cuvinte. 

Gestioneaza afectiunile cronice

Anumite afectiuni, cum ar fi obezitatea, hipertensiunea arteriala, colesterolul ridicat sau diabetul zaharat tip 2, pot creste riscul de a dezvolta dementa deoarece afecteaza peretii vaselor din creier. Un nivel ridicat de colesterol „rau” (LDL-colesterol), in special, reprezinta un factor de risc pentru declinul cognitiv si dementa. 

Persoanele care sufera de apnee in somn ar putea prezenta un risc mai mare de a dezvolta dementa. O modalitate importanta de a gestiona acest lucru este sa mergi regulat la controalele medicale si sa faci tratamentul recomandat pentru a mentine sub control boala. 

Intelege cum medicamentele pot afecta creierul

Unele medicamente si combinatii de medicamente pot provoca confuzie, pierderi de memorie, halucinatii si iluzii la adultii in varsta. Medicamentele pot interactiona, de asemenea, cu alimentele, suplimentele alimentare, alcoolul si alte substante. Unele dintre aceste interactiuni pot afecta modul in care functioneaza creierul.
Exemple de medicamente care pot afecta functia cognitiva a adultilor in varsta sunt:

• Antihistaminice care contin difenhidramina pentru ameliorarea alergiilor;
• Medicamente pentru insomnie;
• Antipsihotice;
• Relaxante musculare;
• Medicamente care trateaza incontinenta urinara;
• Medicamente pentru ameliorarea crampelor la nivelul intestinelor si vezicii urinare.

Protejeaza-ti vederea si auzul

Scaderea vederii, daca nu este corectata, creste riscul unei persoane de a dezvolta dementa. Mergi regulat la examenele oftalmologice. Persoanele carora li s-a corectat acuitatea vizuala nu prezinta un risc crescut de a dezvolta dementa. 

In mod similar, scaderea auzului, in special la varsta mijlocie, este legata de un risc crescut de a face dementa si poate fi un semn precoce. Cu cat pierderea auzului este mai grava, cu atat riscul este mai mare. Pierderea usoara dubleaza riscul, iar scaderea severa a auzului creste riscul de 5 ori, deoarece creierul lucreaza mai intens pentru a procesa sunetul, aparand modificari ale structurii acestuia, cu atrofia creierului. 

Mai mult, dificultatile de comunicare pot duce la izolarea sociala, un factor de risc cunoscut pentru declinul cognitiv. In plus, deficienta de auz perturba semnalele de echilibru, crescand riscul de caderi cu traumatisme craniene, ceea ce poate afecta si mai mult sanatatea cognitiva. 

S-a demonstrat ca utilizarea aparatelor auditive reduce riscul de dementa asemanator cu cel al unei persoane cu auz normal. Gestionarea pierderii auzului functioneaza cel mai bine atunci cand corectia se face precoce. 

Protejeaza-ti capul

Leziunile cerebrale traumatice sunt cauzate de o lovitura sau un traumatism la cap – in special atunci cand persoana devine inconstienta. Traumatismele craniene severe si/sau multiple pot declansa un proces in creier prin care substantele care cauzeaza boala Alzheimer se acumuleaza in jurul zonei afectate. 

Poarta o casca de protectie in situatiile in care exista un risc mai mare decat in ​​mod normal de ranire la nivelul capului - de exemplu, mersul cu bicicleta, calaria sau lucrul pe un santier. Sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege pe deplin riscul de dementa pe termen lung implicat in sporturile de contact precum rugby-ul sau fotbalul. 

Dementa vs. pierderea memoriei legata de varsta

Creierul tuturor se micsoreaza pe masura ce inaintam in varsta, chiar daca nu dezvoltam dementa. In plus, nivelurile neurotransmitatorilor - mesageri chimici care ajuta celulele creierului sa comunice intre ele - scad pe parcursul vietii. Asadar, pe masura ce imbatranim, chiar si creierele sanatoase vor experimenta o incetinire a proceselor de gandire si reactie. 

Ca urmare, memoria si gandirea noastra se vor inrautati in mod natural in timp. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor, acest lucru implica uitare usoara si putin frecventa (uitam unde au pus cheile sau ochelarii, uitam un nume etc.) care nu le afecteaza viata de zi cu zi. 

Diferentele cheie intre uitarea naturala legata de varsta si dementa constau in severitatea, impactul asupra independentei si progresia simptomelor: pierderea memoriei din imbatranire este minora si stabila, in timp ce in dementa este semnificativa si se agraveaza progresiv. 

Daca esti ingrijorat de simptome precum tulburari de memorie, gandire si rationament suficient de semnificative pentru a-ti perturba activitatile zilnice si care se intensifica in timp, mergi la un consult la un medic specialist neurolog. Diagnosticul precoce ajuta la gestionarea afectiunii. Dementa nu este o boala in sine, ci un grup de simptome, iar unele cauze (cum ar fi deficitul de vitamine sau depresia) sunt tratabile.

Surse de informatie:

• www.alzheimers.org.uk
• www.alzheimersresearchuk.org
• www.pmc.ncbi.nlm.nih.gov