Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Un diagnostic complex
Doamna M. a ajuns la Ponderas Academic Hospital în noiembrie 2025. Dosarul medical al pacientei era copleșitor: pe lângă boala venoasă cronică, ce provoca dureri și sângerări frecvente, avea și foarte multe probleme cardiace avansate. Inima ei obosise literalmente de la toate afecțiunile diagnosticate. Mai mult decât atât, în trecut suferise și un accident vascular cerebral, semn că sistemul circulator fusese deja grav afectat. Problemele doamnei funcționau împreună ca un cerc vicios: una o agrava pe cealaltă, iar asta făcea ca intervenția chirurgicală pentru boala venoasă să fie considerată imposibilă în multe alte spitale. În fața unei astfel de liste de afecțiuni, multe echipe medicale aleg să spună că nu se mai poate face nimic și că vârsta nu permite niciun fel de intervenție. La Ponderas Hospital Academic, răspunsul a fost unul diferit. Prof. dr. Doina Dimulescu, medic cardiolog, și dr. Anastasia Parnia, chirurg vascular au făcut echipă pentru o strategie medicală personalizată cu un singur obiectiv: să o ajute pe doamna M. să trăiască din nou fără dureri și fără sângerări.
Vârsta cronologică vs. starea biologică
Chiar dacă doamna M. avea 83 de ani în momentul internării, medicii au considerat că ceea ce conta cu adevărat nu era cifra din buletin, ci felul în care răspundea organismul ei la tratamente. Avea sprijin familial, o luciditate remarcabilă și voia să își recăpăte mobilitatea și controlul asupra vieții.
„În realitate, vârsta cronologică nu este echivalentă cu riscul biologic. Decizia corectă trebuie să se bazeze pe starea generală a pacientului, pe celelalte boli asociate, pe stabilitatea pacientului și pe tipul de procedură propusă, nu doar pe numărul de ani. Comunicarea cu pacienta a fost deschisă, empatică și onestă. Le-am explicat doamnei M. și familiei toate riscurile, toate beneficiile și alternativele, într-un limbaj clar, astfel încât să poată lua o decizie informată și asumată.”, spune dr. Anastasia Parnia, chirurg vascular.
Colaborarea care a făcut diferența
Doamna M. a fost internată mai întâi în secția de cardiologie, sub supravegherea prof. dr. Doina Dimulescu, medic cardiolog. Înainte de orice intervenție, pacienta avea nevoie să fie stabilizată cardiac.
„Am început cu tratament diuretic și decompresie. Am reușit să reducem semnificativ edemele, să corectăm dezechilibrele și să aducem pacienta într-o zonă de stabilitate. Fără această etapă, orice intervenție ulterioară era imposibilă.”, spune prof. dr. Dimulescu.
„Echipa multidisciplinară a fost esențială. Colaborarea strânsă cu doamna dr. profesor Dimulescu a făcut ca procedura să fie posibilă și, în primul rând, sigură pentru pacientă. Echipa multidisciplinară este foarte importantă și nu se abordează niciodată izolat astfel de pacienți, deoarece pacienții ca doamna M. cu multiple patologii complexe necesită o viziune integrată. Nicio specialitate nu poate evalua complet riscurile singură. Doar prin colaborare se pot lua decizii echilibrate și personalizate.”, spune și dr. Parnia.
După câteva zile, când starea generală s-a îmbunătățit vizibil, cazul a fost preluat de chirurgul vascular.
„Colaborarea între specialități nu e un lux, e o necesitate. Nicio disciplină nu poate evalua complet riscurile singură. Doar împreună putem lua decizii personalizate și în siguranță.” Dr. Anastasia Parnia
Tehnologie modernă, decizie personalizată
Pentru problema venoasă, echipa de chirurgie vasculară formată din Dr. Anastasia Parnia și Dr. Andrei Parnia a ales ablația cu radiofrecvență a venelor safene interne. Ce înseamnă asta, mai exact? Venele safene sunt vasele de sânge mari, situate aproape de suprafața pielii, care transportă sângele din picioare spre inimă. În cazul doamnei M., aceste vene deveniseră dilatate și disfuncționale. Sângele nu mai circula corect și stagna și provoca astfel inflamație, dureri, sângerări și risc de infecții.
„Ablația cu radiofrecvență presupune închiderea acestor vene bolnave din interior, cu ajutorul căldurii generate de un cateter subțire. Totul se face printr-o puncție fină, fără tăieturi, sub anestezie locală și analgosedare ușoară. Practic, sângele este redirecționat către alte vene sănătoase, iar cele defecte se sigilează și în timp sunt absorbite de corp.”, explică medicul chirurg.
„Intervenția a durat aproximativ o oră și jumătate și nu au existat complicații.”, mai completează dr. Parnia.
Ce urmează: intervenția valvulară cardiacă
Chiar dacă recuperarea a fost remarcabilă, problema cardiacă rămâne: stenoza aortică severă, adică o îngustare importantă a valvei aortice, prin care sângele nu mai poate ieși eficient din inimă spre restul corpului. Inima depune un efort uriaș ca să pompeze sângele, iar asta duce, în timp, la insuficiență cardiacă și risc de deces. Pentru doamna M., următorul pas este implantarea unei valve printr-o metodă modernă care nu necesită deschiderea toracelui sau oprirea inimii. Procedura se numește TAVI (Transcatheter Aortic Valve Implantation).
„Stenoza aortică severă netratată are risc vital. De la momentul în care apar simptomele, supraviețuirea fără intervenție scade sub un an. De aceea, e important să nu confundăm mă simt mai bine cu m-am vindecat.”, atrage atenția prof. dr. Doina Dimulescu.
Doamna M. a decis să amâne puțin procedura, dar familia e informată și pregătită să revină când va fi momentul potrivit.
Povestea ei nu este doar despre o intervenție reușită. Este despre ce poate face medicina atunci când medicii trec peste bariere de vârstă și lucrează împreună.
Dacă tu sau cineva drag ați fost refuzați cu formula „e prea târziu”, nu accepta acel verdict ca final. Cere a doua opinie. Întreabă de echipe multidisciplinare și caută medici care ascultă, explică și colaborează. Pentru că nu există prea târziu atunci când medicina este practicată cu responsabilitate, tehnică modernă și colaborare între specialități.
