Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Grija pentru sănătatea a ajutat-o să identifice la timp o afecțiune care ar fi putut evolua fulminant într-o problemă severă. La un control de rutină Camelia a aflat că are hiperplazie de endometru, pe care a tratat-o local, la recomandarea medicului său ginecolog. Când însă chiuretajele biopsice deveneau prea frecvente a luat o decizie pe cât de curajoasă, pe atât de radicală. A optat pentru o intervenție majoră, realizată minim-invaziv, cu ajutorul robotului daVinci XI, pentru a elimina complet riscul ca boala să evolueze în timp într-un cancer de endometru.
Când cifrele spun mai mult decât cuvintele
În vara anului 2025, un control de rutină i-a adus Cameliei o veste neașteptată: peretele endometrului era îngroșat. Nimic dramatic la prima vedere, dar suficient de îngrijorător pentru a pune în mișcare o serie de investigații și proceduri.
Nu a trecut mult și a făcut primul chiuretaj biopsic. Patru luni mai târziu, la controlul de follow-up, vestea nu a fost una bună: endometrul crescuse de la 9,3 milimetri la 13,8 milimetri — o evoluție rapidă și îngrijorătoare într-un interval scurt de timp. Medicul ginecolog la care mergea de ani de zile i-a propus histerectomia totală.
Fiind vorba de o intervenție majoră, dar și pentru că era o fire pragmatică, a vrut o a doua opinie. O cunoștință i-a recomandat-o pe dr. Anca Manta, medic specialist obsetrică-ginecologie de la Spitalul Euroclinic din cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria. „Știam despre doamna doctor, citisem despre ea, știam ce fel de medic este și am vrut să cer și părerea dânsei. Și am primit același diagnostic și aceeași recomandare. Doamna doctor Manta mi-a explicat foarte clar și detaliat ce este hiperplazia de endometru și mi-a propus tot histerectomie. Alternativa era un nou chiuretaj biopsic, însă având în vedere cât de mult evoluase după ultimul chiuretaj, era clar că nu ar fi fost nici acela ultimul pe care aveam să-l fac”, ne-a explicat Camelia.
Ce este hiperplazia de endometru și de ce contează
Hiperplazia de endometru reprezintă o îngroșare anormală a mucoasei care căptușește uterul (endometrul). Este mai frecventă la femeile la menopauză și este considerată o condiție precanceroasă, deși nu este o afecțiune oncologică.
„Există mai multe grade de hiperplazie. Poate începe fără atipii, apoi evoluează către hiperplazie cu atipii și, într-un final, direct către cancerul de endometru. Este o afecțiune care, lăsată nesupravegheată, prezintă un risc major de malignizare”, ne-a explicat dr. Anca Manta, adăugând că „boala asta nu obligă automat la histerectomie, dar în momentul în care faci chiuretaje repetate, calitatea vieții este profund afectată - și fizic, și emoțional".
Sângerarea uterină anomală nu trebuie ignorată!
Una dintre cele mai înșelătoare caracteristici ale hiperplaziei de endometru este că, de multe ori, se instalează tăcut. Fără dureri dramatice, fără semne evidente care să trimită imediat la medic. Tocmai de aceea, multe femei ajung la diagnostic târziu sau întâmplător, în urma unui control de rutină, așa cum s-a întâmplat și în cazul Cameliei.
Cel mai frecvent simptom este sângerarea uterină anormală - și aceasta poate îmbrăca mai multe forme: menstruații mai abundente, cicluri neregulate sau prelungite, sângerări între menstruații sau, în cazul femeilor la menopauză, orice sângerare vaginală, oricât de mică. Acest ultim semn este unul dintre cele mai importante semnale de alarmă: după menopauză, sângerarea vaginală nu este niciodată normală și trebuie investigată imediat.
Alte simptome care pot apărea includ crampe sau disconfort pelvin fără o cauză aparentă, senzație de presiune în zona abdomenului inferior sau o stare generală de oboseală inexplicabilă. Există însă și cazuri în care hiperplazia este complet asimptomatică - detectabilă doar prin ecografie sau biopsie, motiv pentru care controalele ginecologice periodice nu sunt opționale, ci esențiale.
Sănătatea este mai importantă decât un organ
Când a văzut că atât medicul său ginecolog, cât și dr. Anca Manta i-au propus histerectomia (îndepărtarea uterului), Camelia nu a ezitat. În plus, viteza de regenerare a țesutului dintre cele două chiuretaje biopsice era un semnal de alarmă puternic.
„Evoluția a fost prea rapidă ca să mai stăm să ne gândim să mai facem încă un chiuretaj și să prelungim această problemă. Toate analizele erau în limite normale, însă știam că există riscul să evolueze spre cancer de endometru. Și atunci opțiunea mea a fost clară: sănătatea era pe primul plan”, își amintește Camelia.
Ceea ce a convins-o și mai mult a fost și felul deschis și empatic în care dr. Anca Manta i-a vorbit: „Mi-a plăcut că discută exact pe înțelesul tuturor. Îți explică ce se întâmplă, îți spune toate riscurile și îți recomandă cea mai bună soluție, iar decizia este a ta. Iar eu nu am mai stat pe gânduri, pentru că sănătatea este cea mai importantă. Am mers pe mâna dânsei și sunt extrem de mulțumită”.
Dr. Anca Manta a recomandat histerectomia totală robotică, folosind sistemul daVinci, în special datorită profilului pacientei: „Obezitatea este una dintre indicațiile clare pentru chirurgia robotică. Recuperarea este mult mai rapidă și contează foarte mult la aceste paciente. O intervenție deschisă ar fi presupus un risc de complicații mult mai mare."
Histerectomia robotică și recuperarea extrem de rapidă
Pe 18 februarie 2026, Camelia a intrat în sala de operație. Deși urma o intervenție majoră, complexă - histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, adică îndepărtarea uterului, a trompelor și a ovarelor – nu a avut deloc emoții.
“Eu sunt mai emotivă de felul meu, dar în ziua aceea nu am avut niciun fel de emoție. Și asta pentru că aveam mare încredere în doamna doctor și în echipa dânsei. Îmi amintesc doar că sala de operații arăta ca o navă spațială”, ne-a mărturisit Camelia.
Totul a decurs conform planului, iar intervenția a fost un succes. “Robotul daVinci transformă o operație majoră cum este histerectomia totală într-o intervenție de o precizie milimetrică. Robotul imită mâna umană, are rotație în brațe, pensele sunt articulate și pătrund în locuri unde instrumentele clasice de laparoscopie nu pot ajunge. În plus, câmpul operator este mult mărit ceea ce reduce semnificativ riscul de sângerare și de complicații. Față de histerectomia clasică - unde incizia poate fi similară celei de la cezariană sau chiar mai mare, verticală, de la pubis până deasupra ombilicului - chirurgia robotică presupune doar patru sau cinci incizii mici, cu cicatrici estetice aproape invizibile”, explică dr. Anca Manta.
În aceeași seară, Camelia era în salon, fără dureri și fără reacții la anestezia generală, la care se aștepta și de care recunoaște că se temea. „Nu am simțit că am avut anestezie generală" spune ea, încă surprinsă. Singura durere pe care a resimțit-o, similară unei crampe menstruale, a fost imediat când s-a trezit, la ATI, însă a trecut repede.
La o lună de la intervenție, cele patru incizii abdominale sunt vindecate complet. Nu au existat nici pierderi de sânge, niciun alt tip de disconfort. A urmat toate recomandările doamnei doctor Manta și deja și-a reluat activitățile obișnuite.
Grija care nu se vede în protocoale
Dincolo de tehnologie și de precizia chirurgicală, Camelia vorbește cu multă căldură despre ceva mai greu de cuantificat: grija și prezența umană pe care le-a simțit cât a stat internată la Spitalul Euroclinic: „Nici nu am simțit că am fost internată într-un spital. Toată lumea a fost foarte atentă, și când spun toată lumea mă refer absolut la toată echipa, inclusiv la doamnele infirmiere și doamnele asistente. De doamna doctor, nu am cuvinte, este un om și un profesionist desăvârșit. A venit constant să mă verifice, să discutăm. M-a uimit că a venit și domnul profesor Petre Brătilă. Clar, atenția față de pacient este un mare plus".
Liniștea de care se bucură astăzi Camelia este rezultatul unei discipline riguroase pe care a urmat-o cu sfințenie de-a lungul anilor. Într-o lume în care tindem să amânăm vizita la medic până când simptomele devin insuportabile, experiența ei ne arată puterea salvatoare a controalelor medicale periodice. Faptul că nu a ignorat semnalele discrete ale corpului și a respectat vizitele regulate la medicul ginecolog a permis descoperirea hiperplaziei de endometru într-un stadiu controlabil, înainte ca aceasta să evolueze spre o afecțiune severă, cu potențial oncologic.
La rândul său, dr. Anca Manta confirmă importanța controalelor periodice, mai ales în perioada post-menopauză. „O sângerare vaginală sau o îngroșare a endometrului descoperită la ecografie nu trebuie ignorate. Histerectomia robotică nu este o operație ușoară prin natura ei, dar tehnologia modernă o face mult mai sigură și mai ușor de suportat pentru pacientă.”
Consultant: Dr. Anca Manta, doctor în științe medicale, medic specialist obsetrică-ginecologie și medic primar chirurgie generală, cu competență în chirurgia robotică
