Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Multe persoane trăiesc cu un anevrism cerebral fără să știe, întrucât acesta este adesea asimptomatic și nu provoacă nicio durere în stadiile incipiente. De multe ori, anevrismul este descoperit întâmplător, în timpul unor investigații imagistice efectuate pentru alte afecțiuni. O astfel de examinare este angio-CT cerebral - o investigație imagistică modernă, rapidă și minim invazivă, care oferă medicilor o imagine detaliată a vaselor de sânge din creier.
„Angiografia CT cerebrală se bazează pe folosirea razelor X și a unui agent de contrast pe bază de iod injectat intravenos și produce imagini tridimensionale ale vaselor de sânge cerebrale. Această examinare este în prezent una dintre cele mai fiabile tehnici pentru evaluarea fluxului sanguin în creier și detectarea oricăror anomalii vasculare cu o precizie ridicată”, explică dr. Mihai Florea, medic specialist radiologie și imagistică medicală.
Cum diferă angio-CT cerebral de un CT cerebral obișnuit
Când medicul recomandă un CT cerebral, mulți pacienți presupun că este vorba de aceeași investigație, indiferent de context. În realitate, există o diferență esențială între un CT cerebral standard și angio-CT cerebral — și această diferență poate face toată diferența în detectarea unor afecțiuni vasculare grave.
CT-ul cerebral clasic analizează în principal țesutul cerebral, adică structura creierului, eventualele leziuni, tumori sau sângerări. Angio-CT cerebral merge mult mai în profunzime, concentrându-se pe sistemul vascular cerebral, adică pe artere, vene și capilare.
„Așa cum le explic mereu pacienților mei, un CT cerebral clasic ne arată creierul, în timp ce un angio-CT cerebral ne arată întreaga rețea de vase care îl hrănește. Iar anomaliile de la nivelul acestei rețele de vase, inclusiv anevrismele cerebrale, pot rămâne complet invizibile pe un CT standard”, a completat dr. Mihai Florea.
Una dintre temerile frecvente ale pacienților este că investigațiile imagistice avansate sunt complicate, dureroase sau înspăimântătoare. În realitate, angio-CT cerebral este o procedură relativ simplă și rapidă, după cum explică medicul radiolog: „Pacientul se întinde pe masa de examinare, i se injectează intravenos substanța de contrast și aparatul realizează imaginile, concentrându-se pe zona de interes. La finalul examinării, medicul radiolog analizează imaginile și redactează un raport detaliat. Pregătirea prealabilă este minimă, iar disconfortul asociat procedurii este redus — cel mult o senzație ușoară de căldură în momentul injectării substanței de contrast, care trece rapid”.
Ce „se vede” la angio-CT cerebral și de ce contează fiecare detaliu?
Când vine vorba de anevrisme cerebrale, angio-CT cerebral nu oferă doar confirmarea prezenței lor, ci o imagine completă și detaliată care ghidează întreaga decizie terapeutică.
„Această tehnică produce imagini tridimensionale detaliate care permit medicilor să evalueze localizarea anevrismului, dimensiunea și forma acestuia, structura vasului de sânge afectat, cât și alte vase de sânge îngustate sau blocate, ce permit radiologului intervenționist să aprecieze tehnica optimală pentru tratarea acestuia dacă este necesar”, explică dr. Mihai Florea, adăugând că fiecare dintre aceste detalii contează enorm. Localizarea anevrismului determină tipul de tratament recomandat, în timp ce dimensiunea și forma influențează direct riscul de ruptură. Iar starea vaselor din jur poate schimba complet abordarea terapeutică.
Cu ajutorul examinării Angio-CT cerebral, medicii pot depista din timp eventuale anevrisme, blocaje vasculare, malformații sau alți factori de risc care pot duce la un accident vascular cerebral — informații esențiale pentru stabilirea unui diagnostic corect și a unui plan de tratament adecvat.
Anevrismul cerebral și riscul de ruptură
Anevrismul cerebral este, în esență, o slăbiciune a peretelui unui vas de sânge din creier, care duce la formarea unei umflături — un fel de „balon” fragil. Specialiștii consideră că anevrismele cerebrale se formează și cresc din cauza presiunii exercitate de fluxul sanguin asupra zonei slăbite a peretelui vasului. Această presiune constantă poate determina, în timp, creșterea în dimensiuni a anevrismului.
Anevrismele de 5 mm sau mai mari sunt asociate cu un risc semnificativ crescut de ruptură, comparativ cu anevrismele de 2–4 mm. De asemenea, au un risc crescut de ruptură anevrismele cu structura fuziformă sau cele cu anumite protuzii saculare. Iar atunci când un anevrism cerebral se rupe, consecințele pot fi devastatoare.
„Un anevrism cerebral rupt poate pune viața în pericol. Aproximativ 30% dintre cei afectați mor din cauza hemoragiei sau a consecințelor acesteia, iar mai puțin de 20% supraviețuiesc fără leziuni permanente”, susține dr. Mihai Florea. Aceste cifre explică de ce depistarea precoce contează atât de mult. Un anevrism descoperit înainte de ruptură poate fi monitorizat sau tratat — în funcție de dimensiune, localizare și riscul individual al pacientului. Un anevrism rupt înseamnă, însă, și mult mai puține opțiuni terapeutice.
Monitorizare sau tratament? O decizie individualizată
Nu orice anevrism descoperit necesită imediat o intervenție chirurgicală. Decizia de a-l ține sub o atentă monitorizare sau de a recurge la tratament este una dintre cele mai delicate în neurochirurgie și neuroradiologie intervențională și se ia întotdeauna individualizat, luând în calcul multiple variabile.
„Studiile arată că anevrismele mici (< 7 mm, n. red.) descoperite întâmplător în circulația anterioară au un risc foarte scăzut de hemoragie, aproximativ 0,2% pe an. Alte anevrisme, însă, pot avea un risc de hemoragie care depășește 10% pe an. Prin urmare, este esențial să se analizeze cu atenție dacă monitorizarea sau tratamentul este opțiunea cea mai avantajoasă pentru fiecare pacient în parte”, explică dr. Mihai Florea.
Iar examinarea Angio-CT cerbral joacă un rol central și în această etapă. Odată ce un anevrism este diagnosticat și se optează pentru monitorizare, investigația se repetă la intervale regulate pentru a urmări evoluția în timp. „Angio-CT-ul permite monitorizarea în dinamică a dimensiunilor anevrismului, pentru a vedea dacă acesta crește sau rămâne stabil. În general, este recomandat să fie urmărit la 6 luni și apoi anual pe o durată de 5 ani”, completează medicul radiolog.
Pentru pacienții care au fost deja tratați, fie prin intervenție chirurgicală, fie prin tehnici endovasculare, angio-CT cerebral rămâne investigația de referință recomandată pentru monitorizarea pe termen lung.
„Angio-CT este tehnica ideală de urmărire a anevrismelor tratate prin tehnici intervenționale, fiind recomandată urmărirea la 6 și 12 luni, iar apoi la fiecare 2 ani. Aceste controale periodice nu sunt un semn că ceva a mers prost — sunt parte dintr-un protocol de siguranță care garantează că tratamentul și-a atins scopul și că nu apar modificări noi”, ne-a declarat dr. Mihai Florea.
Cine și când ar trebui să facă o examinare angio-CT cerebral?
Nu orice persoană are nevoie de această investigație. Dr. Mihai Florea subliniază că, la persoanele fără simptome și fără istoric familial relevant, investigația nu este recomandată de rutină. Există, însă, situații clare în care screening-ul este justificat:
- Persoanelor cu simptomatologie neurologică acută intensă, pentru excluderea unei cauze vasculare;
- Tinerilor din familii în care cel puțin două rude de gradul întâi au anevrism le este recomandată o angiografie prin rezonanță magnetică preventivă fără agent de contrast la fiecare 5–7 ani, începând cu vârsta de 20 de ani.
Istoricul familial și riscul de anevrism cerebral
Una dintre întrebările pe care și le pun frecvent rudele unui pacient diagnosticat cu anevrism cerebral este firească și legitimă: „Sunt și eu în pericol?” Răspunsul nu este simplu. Există clar o componentă genetică, însă aceasta se aplică doar într-un procent mic de cazuri.
„În populația generală, prevalența anevrismelor este de aproximativ 2%. Dacă o rudă de gradul întâi, un părinte sau un frate/soră, are un anevrism, riscul crește la aproximativ 4%. Dacă două rude de gradul întâi au un anevrism, riscul crește la aproximativ 8%”, susține dr. Mihai Florea, adăugând că „în familiile cu două rude de gradul întâi cu anevrism intracranian rupt, riscul pe viață de hemoragie subarahnoidiană este estimat la aproximativ 26%” - o cifră care justifică screening-ul preventiv.
De asemenea, trebuie ținut cont și de factorii agravanți, precum fumatul activ și hipertensiunea arterială, care cresc considerabil atât riscul de a dezvolta un anevrism cerebral, cât și riscul ca acesta să se rupă.
Un anevrism descoperit la timp este un anevrism care poate fi gestionat
Anevrismul cerebral este o afecțiune serioasă — dar nu una fără speranță, mai ales atunci când este descoperit înainte de a produce o urgență. Angio-CT cerebral este astăzi unul dintre cele mai precise instrumente pe care le avem pentru a face acest lucru posibil: localizează anevrismul, îl măsoară, evaluează riscul și ghidează decizia terapeutică.
Consultant: Dr. Mihai Florea, medic specialist radiologie și imagistică medicală
Surse
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/brain-aneurysm/diagnosis-treatment/drc-20361595;
- https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/13476-cerebral-angiogram;
- https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/cerebral-aneurysm;
- https://pubs.rsna.org/doi/abs/10.1148/rg.243035126;
- https://www.diagnosticimaging.com/view/accurate-cerebral-aneurysm-diagnosis-ct-angiography;
- https://neurologyoffice.com/what-you-need-to-know-about-brain-aneurysms/.
