Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Cum a început totul
A.L. a descoperit că are mai multe fibroame în anul 2018, la vârsta de 40 de ani. Fibromul este o tumoră benignă care se dezvoltă în peretele uterului și care, deși nu este cancer, poate duce la numeroase probleme atunci când crește. Ea a mers regulat la control și a încercat multe tratamente, în speranța că nu va fi nevoie de o operație radicală. Medicul care o urmărea i-a montat inclusiv un sterilet hormonal folosit pentru a controla simptomele și evoluția fibroamelor. Însă, în anul 2025, simptomele au devenit tot mai greu de dus. A. avea dureri în partea de jos a abdomenului și simțea că se duc pe picior. În luna februarie, ea a primit răspunsul de care se temea, dar pe care încă spera să nu îl audă:
„Medicul mi-a spus că nu mai avem absolut nicio soluție decât histerectomia totală.”
Fibroamele crescuseră mult, ocupau o mare parte din uter și erau poziționate dificil. Intervenția devenea complicată, iar îndepărtarea uterului, adică histerectomia totală, ar fi rezolvat definitiv problema. Pentru unele paciente, mai ales atunci când nu își mai doresc copii, poate fi o decizie strict medicală. Pentru altele, însă, este o pierdere greu de acceptat.
„Mi-am dorit foarte mult să am partea aceasta de feminitate. Pentru mine contează foarte mult”, spune ea.
A doua opinie și o decizie medic-pacientă
A plecat acasă cu o indicație medicală clară, dar nu putea accepta că este singura variantă de tratament și a început să caute soluții.
„Aflasem că există chirurgia robotică. Am intrat pe google și am citit tot ce am găsit despre asta”, povestește pacienta.
Așa a ajuns la un interviu cu dr. Radu Gabriel, medic ginecolog supraspecializat în chirurgie minim invazivă și robotică.
„Am văzut că dumnealui face tot posibilul să găsească soluții și să nu se ajungă la histerectomie”, spune A.L.
A sunat imediat la spital și s-a programat pe 24 februarie 2025. Nu o să uite niciodată ziua consultației. „Am fost ultima programată la domnul doctor. Programarea trebuia să dureze 20 de minute și cred că am stat o oră și jumătate”, povestește pacienta.
A venit cu un dosar întreg de investigații strânse în ani de monitorizare. Avea teste făcute regulat, inclusiv Babeș-Papanicolau, tocmai pentru ca medicii să urmărească atent orice modificare. „L-am rugat pe domnul doctor să găsească o soluție, să îmi salveze tot ce era de salvat, să rămân o femeie întreagă și să mă pot bucura de viață în continuare”, spune ea.
Din punct de vedere medical, situația era dificilă, iar varianta cea mai simplă ar fi fost, într-adevăr, histerectomia. „Fibroamele erau foarte mari și indicația cea mai simplă ar fi fost să scoatem uterul”, spune medicul. „După ce mi-a explicat că pentru ea înseamnă foarte mult să rămână cu uterul, am decis să încercăm să scoatem doar tumora”, completează ginecologul.
În astfel de cazuri, decizia nu este doar una medicală. Pentru medic, este important să explice pacientei riscurile, alternativele, limitele și beneficiile fiecărei opțiuni. Pentru pacientă, important este să simtă că decizia finală nu îi ignoră dorința de a-și păstra corpul cât mai aproape de ceea ce știe despre sine.
„Sunt paciente pentru care uterul este o parte importantă din organismul lor și din feminitatea lor. Nu sunt pregătite psihologic să renunțe la el. Pot înțelege acest aspect și, împreună, am decis să încercăm să îl păstrăm”, explică medicul.
Chirurgia robotică: soluția în cazul pacientei
După consultație, pacienta a plecat acasă cu un set de analize. Nu a mai revenit la alte consultații înainte de operație. Ea a ținut legătura cu medicul pe WhatsApp și i-a trimis rezultatele pe măsură ce le primea. Operația a avut loc pe 14 martie 2025.
Fibroamele erau mari, unul dintre ele având aproximativ 10–12 centimetri, potrivit medicului. În mod clasic, astfel de cazuri pot fi rezolvate prin chirurgie deschisă, cu o incizie mare, care permite accesul rapid și direct la uter. Ar fi fost o cale mai simplă din punct de vedere tehnic, dar cu o recuperare mai dificilă pentru pacientă.
„Era mult mai ușor să tăiem burta și să scoatem fibroamele de acolo, dar am făcut minim invaziv, prin incizii mici, cu recuperare rapidă și durere mică”, spune medicuul ginecolog.
Intervenția aleasă a fost miomectomia robotică, adică îndepărtarea fibroamelor și reconstrucția uterului cu ajutorul chirurgiei robotice. Pentru pacienți, cuvântul „robot” poate suna intimidant, ca și cum medicul ar fi înlocuit de o mașină. Dr. Radu spune că realitatea este cu totul alta.
„Robotul nu operează singur. El este robot doar prin prisma instrumentelor. Mișcările noastre sunt transpuse în mișcările unor pense, cu un control mult mai mare și, de asemenea, o precizie mult mai mare”, explică medicul. Chirurgul rămâne cel care ia deciziile și controlează fiecare gest. „Dacă noi nu mișcăm mâna, robotul nu are puterea să ia niciun fel de decizie”, adaugă specialistul.
Din ziua operației,A. își amintește blocul operator, echipa, momentul în care a intrat în sala de operație și a vrut să vadă totul. „Le-am zis asistentelor: lăsați-mă pe picioarele mele, lăsați-mă să văd minunea, să văd ce faceți, cum voi fi operată și ce se va întâmpla.”
”Mi-a zis: operația a reușit”
După ce s-a trezit, primul lucru pe care l-a observat pacienta a fost timpul. Trecuseră multe ore, iar gândul că ceva nu a mers bine a venit imediat.
„Mi-am revenit în jurul orei 16. Când am realizat cât este ceasul și câte ore au trecut, m-am speriat. În mintea mea era: ce s-a întâmplat de au trecut atât de multe ore? Ceva a fost în neregulă”, povestește ea.
I-a scris medicului, iar acesta a venit imediat la patul ei. „L-am întrebat: ce mi-ați făcut? Și mi-a zis: operația a reușit. Nu am să uit niciodată și nu voi putea explica sentimentul pe care l-am avut. Am început să plâng din tot sufletul și din toată inima, cu toată recunoștința și cu o bucurie imensă.”
„Nu a întrebat dacă a sângerat, dacă au fost complicații sau cât a durat”, își amintește medicul. „A însemnat foarte mult pentru ea să rămână cu uterul. De unde toată lumea pornise cu ideea că nu are nicio șansă, pentru ea a fost o surpriză”, mai spune el.
Operația reușise. Fibroamele fuseseră scoase, iar uterul fusese reconstruit. Pentru pacientă, însă, surpriza avea să continue și în orele următoare, odată cu recuperarea.
„Nu am avut absolut nicio durere. Nu am sângerat deloc. Aveam doar niște plasturi pe abdomen pentru că nu au fost tăieturi mari. Erau cinci înțepături”, povestește ea.
A. a stat internată o singură noapte. A fost operată vineri, iar sâmbătă după-amiază, după ce i-a fost scoasă drena, a plecat acasă.
„Am ajuns acasă, la Brăila, pe picioarele mele, fără niciun fel de durere, fără sângerare, fără nimic. Ca și cum nici n-aș fi fost operată”, spune ea.
Pentru cineva care fusese pregătit pentru o intervenție grea, cu o recuperare dificilă, diferența a fost enormă.
Beneficiile chirurgiei robotice
Dr. Radu Gabriel spune că recuperarea rapidă este unul dintre beneficiile chirurgiei minim invazive, mai ales în cazurile în care intervenția poate fi făcută în siguranță prin această abordare.
„A venit după o săptămână la control și radia de fericire. Nu avea dureri, nu avea complicații și nu îi venea să creadă că prin incizii atât de mici au putut fi scoase fibroame atât de mari.”
La câteva zile după operație, A.L. a mers și la medicul care o monitorizase timp de opt ani la Brăila. Își amintește că acesta a fost surprins să o vadă pe picioare atât de repede.
„A zis că vrea să îmi facă o ecografie, să vadă cum sunt. Fibroamele nu mai erau acolo și totul arăta foarte bine”, spune cu mândrie pacienta.
De atunci, viața ei a revenit la normal. Nu doar că durerile au dispărut, dar organismul pare să fi intrat într-un ritm pe care ea îl descrie cu uimire.
„Mă simt minunat, am revenit la o viață normală. Am menstruații regulate, la 27 de zile, ceas. Niciodată nu a fost atât de bine.”
Pentru medic, cazul A.L. arată de ce este important ca pacientele să știe că, în anumite situații, există alternative minim invazive. Nu toate cazurile pot fi tratate conservator, iar uneori histerectomia rămâne indicația corectă. Dar atunci când există posibilitatea de a păstra uterul, dorința pacientei trebuie ascultată.
Chirurgia robotică nu schimbă doar dimensiunea inciziilor, ci și felul în care pacienta traversează perioada de după operație. Inciziile mici înseamnă, de obicei, durere mai redusă, sângerare mai mică și o recuperare mai rapidă.
„Mă fascinează faptul că durerea postoperatorie este absolut minimă. Este mult redusă față de celelalte forme de chirurgie”, spune ginecologul.
Pentru A.L., însă, tehnologia contează mai ales prin rezultatul concret pe care l-a simțit în propriul corp: faptul că a plecat acasă pe picioarele ei, că nu a avut dureri, că și-a păstrat uterul și că a putut reveni la viața de dinainte.
„Este o minune ceea ce se poate realiza cu acest robot și ceea ce face domnul doctor prin experiența dumnealui”, spune pacienta.
Povestea ei nu este doar despre o operație reușită, ci despre importanța unei a doua opinii și despre felul în care medicina modernă poate schimba uneori planul terapeutic. Nu orice caz permite o soluție conservatoare, iar decizia trebuie luată întotdeauna cu responsabilitate medicală. Dar există situații în care tehnologia, experiența chirurgului și ascultarea atentă a dorinței pacientei pot deschide o variantă pe care, inițial, nimeni nu o mai vedea posibilă.
Pentru femeile care se află într-o situație asemănătoare, mesajul medicului este să întrebe, să se informeze și să știe că există tehnici moderne, minim invazive, care pot fi luate în calcul atunci când cazul permite.
Pentru A.L., mesajul este și mai personal. „Eu am vrut să rămân o femeie întreagă și exact asta s-a întâmplat.”
