Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Sanatatea mintala: ce este si cum ne dam seama cand avem nevoie de ajutor

Sanatatea mintala: ce este si cum ne dam seama cand avem nevoie de ajutor
Sanatatea mintala este esentiala pentru starea de bine generala si este la fel de importanta ca sanatatea fizica. Sanatatea fizica si cea mintala sunt strans legate intre ele. Nu exista sanatate fara sanatate mintala.

Sanatatea mintala reprezinta starea noastra de bine emotionala, psihica si sociala. Afecteaza modul in care gandim, simtim si actionam. De asemenea, ajuta la modalitatea in care gestionam stresul, relationam cu ceilalti si facem alegeri. Cand ne simtim bine mental, putem lucra productiv, ne putem bucura de timpul liber si putem contribui activ in comunitatea din care facem parte.

Sanatatea mintala este importanta in fiecare etapa a vietii, de la copilarie si adolescenta pana la maturitate. Pe parcursul vietii, daca o persoana are o problema de sanatate mintala, gandirea, dispozitia si comportamentul acesteia pot fi afectate. Tulburarile mintale sunt frecvente, insa exista modalitati eficiente de tratament. Persoanele cu probleme de sanatate mintala se pot vindeca complet sau isi pot imbunatati semnificativ simptomele. 

OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) descrie sanatatea mintala ca fiind: „O stare de bine in care fiecare persoana isi realizeaza propriul potential, poate face fata tensiunilor normale ale vietii, poate lucra cu folos si productiv si este capabila sa contribuie la randul ei la dezvoltarea comunitatii din care face parte“.

Oamenii folosesc uneori termenul de „sanatate mintala” atunci cand se refera la absenta unei afectiuni psihice. OMS subliniaza ca sanatatea mintala este „mai mult decat absenta tulburarilor mintale sau a dizabilitatii.”. O sanatate mintala optima nu inseamna doar sa eviti bolile psihice, cat si sa te ingrijesti de fericirea si de starea ta de bine.

Beneficii

O sanatate mintala pozitiva permite oamenilor:

  • Sa isi realizeze intregul lor potential
  • Sa inteleaga scopul si sensul actiunilor lor
  • Sa construiasca cu usurinta relatii sanatoase cu ceilalti
  • Sa-si aduca o contributie semnificativa in cadrul comunitatii in care traiesc
  • Sa faca fata tensiunilor, stresului, evenimentelor triste si nereusitelor normale care pot aparea de-a lungul vietii
  • Sa fie flexibili si sa se poata adapta la situatii noi
  • Sa lucreze productiv si cu folos
  • Sa mentina un echilibru intre munca si relaxare
  • Sa aiba un sentiment de multumire si incredere in sine

Factori care influenteaza sanatatea mintala

Fiecare dintre noi suntem la risc de a dezvolta o problema de sanatate mintala, indiferent de varsta, sex, venit sau etnie. Contexte sociale si financiare, factori biologici si stilul de viata, toate influenteaza sanatatea mintala. 

Sanatatea mintala depinde de echilibrul delicat dintre mai multi factori:

  • Biologici  - predispozitie genetica, compozitia substantor chimice de la nivelul creierului
  • Sociali - sprijin social, prieteni
  • Economici si de mediu - statut social si conditii de viata
  • Experiente de viata ostile in copilarie - traume, abuzuri
  • Experiente legate de boli cronice existente  - cancer, diabet
  • Consumul la risc de alcool si droguri recreationale

Semne de avertizare

Atunci cand experimentezi unul sau mai multe dintre urmatoarele stari sau comportamente, poate fi un semn de avertizare timpurie a unei probleme de sanatate mintala:

  • Crezi ca nu mai ai niciun rost si traiesti sentimente puternice de vinovatie
  • Te simti neajutorat sau fara speranta
  • Simti ca nimic nu mai conteaza pentru tine, esti indiferent
  • Ti-ai pierdut interesul fata de hobby-uri sau alte activitati placute
  • Plangi mult, fara vreun motiv anume
  • Incepi sa te izolezi fata de ceilalti
  • Simti o stare de confuzie, uiti des, te simti ca si cand esti la limita
  • Ai foarte putina energie
  • Reiei continuu in minte ganduri si amintiri, pe care nu le poti controla
  • Simti o stare de ingrijorare, panica sau frica foarte puternica
  • Ai prea multa energie, nu te poti concentra si ai dificultati in a urma un plan
  • Esti irascibil, te enervezi usor, tipi, esti ostil sau violent
  • Treci brusc de la o dispozitie la alta, ceea ce determina probleme relationale
  • Auzi voci sau vezi imagini pe care ceilalti nu le percep
  • Crezi ca ceilalti conspira impotriva ta
  • Te simti incapabil sa faci fata problemelor si activitatilor zilnice
  • Au aparut schimbari importante in obiceiurile legate de alimentatie si somn
  • Ai dureri neeexplicate
  • Fumezi, bei mai mult ca de obicei sau consumi droguri
  • Vrei sa te ranesti pe tine insuti sau pe altcineva
  • Te gandesti la moarte sau ai intentia de a te sinucide

Tulburari mintale (afectiuni psihice)

Pentru definirea diverselor tipuri de afectiuni psihice, specialistii folosesc termenul „tulburare”, termen regasit in doua dintre cele mai importante lucrari de referinta din domeniile psihologiei si psihiatriei: „Manualul de diagnostic si statistica al tulburarilor mintale” (DSM) al Asociatiei Americane de Psihiatrie si „Clasificarea tulburarilor mintale si de comportament” (ICD) a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, unde tulburarea reprezinta: „un set de simptome sau comportamente recognoscibile clinic, asociate in majoritatea cazurilor cu disconfort sau interferenta in functionarea persoanei”.

Tulburarile mintale afecteaza comportamentul, dispozitia si gandirea, intr-un mod care ingreuneaza desfasurarea obisnuita a activitatilor si a vietii. O persoana devine bolnava psihic atunci cand nu se mai accepta pe sine insasi sau pe altii, cand are o preocupare excesiva pentru propriul corp si propria persoana, cand pierde contactul cu realitatea retragandu-se in propria lume si nu se mai poate adapta normelor sociale, ocupationale si culturale.

Principalele tulburari mintale

Exista clasificate peste 200 de tulburari mintale. O persoana poate avea una sau mai multe afectiuni psihice in acelasi timp. Tulburarile mintale pot avea o durata scurta sau pot fi episodice (repetitive). De asemenea, unele boli psihice pot fi cronice, avand o durata lunga de manifestare. 
 
Tulburari de anxietate

  • Tulburare de anxietate generalizata - tendinta la ingrijorare excesiva pentru lucruri cotidiene care perturba viata de zi cu zi.
  • Tulburare de panica  - se manifesta prin atacuri de panica, caracterizate de aparitia brusca a unei stari de teama coplesitoare si de senzatia de dezastru sau moarte iminenta.
  • Fobii - exista mai multe tipuri de fobii, ca de exemplu fobiile simple (o teama disproportionata fata de anumite obiecte, scenarii, animale - ca de exemplu fobia de zbor, de paianjeni, etc), fobia sociala (teama de a fi judecat de ceilalti) sau agorafobia (teama de situatii sau locuri din care persoana ar putea scapa cu dificultate, ca de exemplu fobia de lift).
  • Tulburare obsesiv-compulsiva - aceste persoane au obsesii si compulsii. Obsesia este o idee, un gand sau un impuls persistent care nu poate fi eliminat prin logica, in timp ce compulsia reprezinta nevoia patologica de a actiona conform unui impuls care, daca i se rezista, produce anxietate (de exemplu, comportamentul repetitiv de a se spala pe maini din cauza fricii de a se contamina).
  • Tulburare severa de stres - apare la scurt timp dupa un eveniment traumatizant si se manifesta prin anxietate, depresie, tulburare de somn, imagini, vise sau amintiri legate de evenimentul traumatizant.
  • Tulburarea post-traumatica de stres - apare dupa 6 luni de la evenimentul traumatizant, pacientul retraind evenimentul respectiv intr-un mod repetitiv si obsedant, prin imagini, vise sau amintiri.

Tulburari de dispozitie (afective) - sunt perturbari emotionale constand in perioade prelungite de tristete excesiva, euforie sau ambele 

  • Tulburare depresiva majora - este caracterizata prin episoade de tristete suficient de severa sau persistenta pentru a interfera cu functionarea persoanei si, uneori, de scaderea interesului sau a placerii fata de activitati.
  • Tulburare bipolara (boala maniaco-depresiva) - episoade de manie si depresie care alterneaza, cu perioade normale intre episoadele de boala.
  • Tulburare afectiva sezoniera - este denumita informal si depresia de „iarna” sau „primavara”. Este o forma specifica de depresie influentata de conditiile meteorologice, care apare intr-un anumit moment al anului (iarna, primavara, vara).    

Schizofrenia si tulburarile inrudite - se caracterzeaza prin prezenta simptomelor psihotice (idei delirante, halucinatii, dezorganizarea gandirii si a vorbirii, comportament bizar si neadecvat).

Tulburari ale apetitului

  • Bulimia nervoasa - episoade recurente de mancat compulsiv (ingestia cu pofta a alimentelor) urmata de provocarea vomei sau utilizarea de purgative.
  • Anorexia nervoasa - preocupare exagerata de a fi slab si o frica morbida de ingrasare. Pacientii anorexici au mult sub greutatea normala si pot prezenta semne de malnutritie.

Tulburari de somatizare - manifestarea unui stres psihologic prin simptome fizice care pot sa apartina mai multor sisteme ale organismului: digestiv, cardiac, respirator, musculo-scheletic sau genital si nu pot fi explicate pe deplin printr-o boala organica.

Tulburari de personalitate - sunt caracteristici pervazive, inflexibile si stabile ale comportamentului care determina disconfort si afectare functionala. Sunt descrise 10 tulburari distincte de personalitate, ca de exemplu, personalitatea paranoida, borderline, narcisica, etc.

Ulilizarea si dependenta de droguri  - ca de exemplu, alcool, anxiolitice si sedative, cocaina, marijuana, opioide, etc.

Sanatatea mintala in Uniunea Europeana (UE)

  • Tulburarile mintale afecteaza fiecare al patrulea cetatean si pot duce la sinucidere
  • Cele mai frecvente forme de boli mintale in UE sunt tulburarile de anxietate si depresia
  • 27% dintre adultii europeni experimenteaza cel putin o forma de afectare a sanatatii mintale pe parcursul unui an
  • 58.000 de cetateni mor prin sinucidere in fiecare an, mai mult decat decesele anuale din accidente de trafic rutier, omucideri sau HIV/SIDA
  • Continua sa fie prezenta in societate stigmatizarea, discriminarea sau nerespectarea drepturilor fundamentale si a demnitatii persoanelor cu tulburari mintale. Acest fapt explica reticenta multor persoane aflate in impas sufletesc de a apela la ajutor specializat.

10 Modalitati prin care iti poti mentine o sanatate mintala pozitiva

Apreciaza-te!

Trateaza-te cu bunatate si respect si evita autocritica. Fa-ti timp pentru hobby-urile si proiectele preferate si largeste-ti orizontul de cunoastere.

Ai grija de corpul tau
Asigura-te ca: 

  • Faci regulat o activitate fizica
  • Consumi alimente nutritive
  • Ai un somn suficient si odihnitor
  • Bei suficienta apa
  • Nu fumezi si consumi moderat alcool

Conecteaza-te cu alti oameni

Oamenii care au conexiuni familiale sau sociale puternice sunt, in general, mai sanatosi decat cei care nu au o retea de sprijin.

Daruieste

Ofera din timpul si energia ta pentru a ajuta pe altcineva. Te vei simti bine cand faci ceva tangibil pentru a ajuta pe cineva aflat intr-o situatie grea. In plus, este o modalitate excelenta de a cunoaste oameni noi.

Invata cum sa fii rezilient la stres

Intelege ca lucrurile in viata nu se intampla mereu in favoarea ta si  adapteaza-te situatiei si ramai pozitiv cu speranta ca vei gasi o rezolvare, chiar daca nu pe moment. Aceasta abilitate denumita rezilienta este o caracteristica a unei sanatati psihice puternice care iti permite revenirea din evenimentele neplacute, reusind sa ramai concentrat, flexibil si productiv in actiunile tale.

Linisteste-ti mintea

Petrece timp in natura, mediteaza, fa exercitii de relaxare, roaga-te.  

Stabileste-ti obiective realiste

Decide ce vrei sa realizezi din punct de vedere academic, profesional si personal si stabileste pasii de care ai nevoie pentru a-ti atinge obiectivele. Tinteste sus, insa fii realist si nu te suprasolicita. Vei avea un sentiment extraordinar de realizare si valoare de sine pe masura ce progresezi in proiectul tau.

Fii creativ

Desi rutina ne face mai eficienti si creste senzatia de securitate si siguranta, mici schimbari de ritm si de activitati vor rupe si vor insufleti monotonia.

Evita alcoolul si alte droguri

Bea moderat alcool. Uneori, oamenii consuma alcool si alte droguri pentru a se „auto-trata”, dar in realitate, acestea nu fac decat sa agraveze problemele.

Obtine ajutor profesional atunci cand ai nevoie de el

Sa apelezi la ajutorul unui profesionist (psiholog sau medic psihiatru) este o dovada de putere - nu o slabiciune. Si este important sa retii ca tratamentul tulburarilor mintale este eficient. Persoanele care primesc ingrijire adecvata se pot vindeca complet sau isi pot imbunatati semnificativ simptomele si pot trai o viata implinita, bogata in satisfactii.

Surse de informatie:

www.insp.gov.ro
www.who.int 
www.ec.europa.eu
www.e-psihiatrie.ro
www.cdc.gov 
 
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer