Atacurile de panica si tulburarea de panica: cauze, simptome, diagnostic si tratament

Articol de Psiholog Monica Silinescu
Atacurile de panica si tulburarea de panica: cauze, simptome, diagnostic si tratament

Atacul de panica reprezinta un episod brusc si recurent de teama intensa, neliniste sau anxietate, care declanseaza reactii fizice severe, in ciuda faptului ca nu exista un pericol real sau o cauza aparenta.

Atacurile de panica pot fi foarte ingrijoratoare. Cand se produce un atac de panica, ai putea crede ca pierzi controlul, ca ai un infarct de miocard sau chiar ca mori. Multe persoane au unul-doua atacuri de panica de-a lungul vietii, iar problema dispare, probabil cand situatia stresanta se incheie. Insa, daca te confrunti cu atacuri de panica recurente, neasteptate si ai perioade lungi de teama constanta sau de teama a unui alt atac, probabil ca ai afectiunea denumita tulburare de panica.

Atacul de panica in sine poate fi inspaimantator si iti poate afecta semnificativ calitatea vietii. Exista insa tratamente eficiente.

Simptome ale atacului de panica

De obicei, un atac de panica incepe brusc, fara semnale de alarma. Se poate produce oricand – cand conduci, cand esti la mall, cand esti pe punctul de a adormi sau cand te afli intr-o intalnire de afaceri. Atacurile de panica pot fi ocazionale sau frecvente. Atacurile de panica pot avea multe variatii, insa simptomele pot atinge apogeul in decurs de cateva minute. Dupa un atac de panica, te poti simti obosit si epuizat.

In general, atacul de panica include unele semne sau simptome. Acestea pot fi:

  • Senzatia de pericol iminent
  • Teama de a pierde controlul sau teama de moarte
  • Palpitatii, ritm cardiac rapid (inima bate repede, sau cu un ritm alterat)
  • Transpiratie
  • Tremuraturi
  • Hiperventilatie
  • Durere in piept (angina pectorala)
  • Tremor
  • Agorafobie (teama de spatii deschise)
  • Dificultati in respiratie (dispnee) sau senzatia de nod in gat
  • Frisoane
  • Bufeuri (senzatia de “valuri de rece si cald”)
  • Greata
  • Crampe abdominale
  • Cefalee
  • Vertij (ameteala), senzatia de cap usor sau lesin
  • Parestezii (furnicaturi) in extremitatile membrelor
  • Senzatia de detasare de realitate

Persoanele care au avut atacuri de panica s-ar putea teme ca aceste trairi vor reveni, incat vor ajunge sa evite anumite situatii (sa iasa din casa, sa intre in contact cu alte persoane etc.). Deoarece atacurile de

panica sunt recurente, pacientii dezvolta adeseori o forma secundara de anxietate anticipatorie, facandu-si griji in permanenta despre locul si momentul aparitiei urmatorului atac.

Cand sa mergi la medic

Daca te confrunti cu simptomele unui atac de panica, cere ajutor medical cat mai curand posibil.Desi atacurile de panica nu dureaza decat câteva minute, acestea ii produc multa suferinta pacientului (dupa o anumita varsta, la o persoana cu APP cardio/cerebro-vasculare ar putea fi periculos). Atacurile de panica sunt greu de gestionat de unul singur si se pot agrava in lipsa tratamentului adecvat. Simptomele atacului de panica pot fi similare altor probleme severe de sanatate, precum infarctul de miocard, de aceea este atat de important sa fii evaluat de catre un medic daca nu esti sigur care este cauza simptomelor.

Cauze ale atacurilor de panica

O teorie patogenica sustinuta intr-o oarecare masura empiric afirma ca pacientii care sufera de tulburare de panica au o vulnerabilitate neurofiziologica predispozanta care poate interactiona cu stresorii specifici din mediu, producand astfel boala. Exista anumiti factori care ar putea avea un rol in declansarea atacurilor sau tlburarii de panica:

  • Mostenirea genetica
  • Stresul major
  • Temperamentul mai sensibil la stres sau predispus la emotii negative
  • Anumite modificari in functionarea creierului
  • Diferite afectiuni de natura psihica si comportamentale (anumite afectiuni – depresia, stersul posttraumatic pot sa favorizeze aparitia atacurilor de panica)
  • Consumul anumitor substante. Printre substantele asociate atacurilor de panica se numara nicotina, cafeina, alcoolul.

Initial, atacurile de panica se produc brusc si fara avertisment, insa, in timp, acestea sunt declansate de anumite situatii.

Factori de risc

Simptomele tulburarii de panica debuteaza adeseori in adolescenta tarzie sau la inceputul vietii adulte si afecteaza mai mult femeile decat barbatii. Factorii care pot creste riscul de a dezvolta atacuri de panica sau tulburare de panica pot fi genetici, biologici sau psihologici:

  • Istoric familial de atacuri de panica sau tulburare de panica
  • Stres major in viata, precum decesul sau o boala grava a unei persoane dragi
  • Un eveniment traumatic, precum un abuz sexual sau un accident sever
  • Schimbari majore in viata, precum divortul sau nasterea unui copil
  • Fumatul sau aportul excesiv de cofeina
  • Istoric de abuz fizic sau sexual in copilarie

Tulburarea de panica a fost puternic asociata atat cu separarea, cat si cu moartea parintilor. Separarea timpurie de mama a fost un factor extrem de important.

Atacul de panica: cum te pregatesti pentru consult

Daca ai avut semnele sau simptomele unui atac de panica, fa-ti o programare la medicul psihiatru.

Ce poti face tu

Inainte de programare, fa o lista cu:

  • Simptomele, inclusiv cand s-au produs prima oara si cat de des le ai.
  • Informatiile personale importante, precum evenimente traumatizante din trecut si orice eveniment stresant care s-a produs inainte de primul atac de panica.
  • Informatiile medicale, inclusiv alte afectiuni fizice sau mentale pe care le ai.
  • Medicamentele pe care le iei, inclusiv vitamine si suplimentele alimentare naturiste pe care le iei, precum si dozele.
  • Intrebarile pentru medic

Cere unei persoane de incredere – membru al familiei sau prieten – sa te insoteasca, daca este posibil pana  la consult, pentru a-ti oferi sprijin.

Intrebari pentru specialistul in sanatate mentala

  • Am atacuri de panica sau tulburare de panica?
  • Ce abordare de tratament imi recomandati?Daca recomandati medicamente, exista anumite reactii adverse posibile?
  • Cat timp ar trebui sa urmez tratamentul medicamentos?
  • Cum veti monitoriza daca tratamentul prescris functioneaza?
  • Ce pot face eu pentru a reduce riscul recidivei atacurilor de panica?
  • Exista anumiti pasi pe care sa ii urmezi pentru a-mi gestiona mai bine afectiunea?
  • Imi puteti pune la dispozitie brosuri sau alte materiale de informare?
  • Care sunt website-urile pe care le recomandati pentru a ma informa?

Nu ezita sa adresezi si alte intrebari, daca ai nevoie sa stii mai multe.

La ce sa te astepti din partea medicului

Specialistul in boli mentale pot intreba:

  • Care sunt simptomele pe care le ai, cand s-au produs prima oara?
  • Cat de des se produc atacurile si cat dureaza?
  • Exista ceva in special care pare sa declanseze un atac?
  • Cat de des experimentezi frica de un alt atac?
  • Eviti locuri sau experiente care par sa declansez un atac?
  • Cum iti afecteaza viata simptomele pe care le ai, dar scoala, serviciul sau relatiile?
  • Ai experimentat un stres major sau un eveniment traumatizant cu putin timp inainte de primul atac de panica?
  • Ai experimentat vreodata trauma majora, precum abuz fizic sau sexual sau razboi/conflict militar?
  • Cum ti-ai descrie copilaria, inclusiv relatia cu parintii?
  • Ai fost tu sau vreo ruda apropiata diagnosticati cu o problema de sanatate mentala, intre care atacuri de panica sau tulburare de panica?
  • Ai fost diagnosticat cu o alta afectiune?
  • Consumi cofeina, alcool sau droguri recreationale? Cat de des?
  • Faci miscare sau alt tip de activitate fizica regulat?

Diagnostic

Medicul va stabili daca ai atacuri de panica, tulburare de panica sau o alta afectiune, precum probleme cardiovasculare sau tiroidiene, care au simptome similare atacurilor de panica. Pentru diagnosticarea cat mai acurata, va fi nevoie de:

  • Examen clinic complet
  • Analize de sange pentru verificarea functiei tiroidiene sau cardiace, precum electrocardiograma (ECG sau EKG)
  • Evaluare psihologica in cadrul careia vei vorbi despre simptome, temeri si ingrijorari, situatii stresante, probleme in relatii, situatii pe care probabil ca le eviti, istoric familial

Ti se poate solicita completarea unui chestionar psihologic si vei fi intrebat cu privire la consumul de alcool sau de alte substante.

Semnele care sunt luate in considerare de catre medic pentru a stabili diagnosticul de tulburare de panica sunt:

  • Recurenta atacurilor de panica - mai multe atacuri de panica severe care apar neasteptat
  • Persistenta anxietatii legate de posibilitatea aparitiei unui nou episod intre atacuri.

Semnele pentru un diagnostic cert sunt:

  • sa aiba loc mai multe atacuri de panica sever intr-o perioada de aproximativ o luna
  • atacurile sa nu fie cauzate de situatii cunoscute sau previzibile
  • intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase

Criterii de diagnostic ale tulburarii de panica

Nu toate persoanele care au atacuri de panica au si tulburare de panica. Pentru diagnosticul tulburarii de panica, in Manualul statistic si diagnostic al tulburarilor mentale (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders -DSM-5), publicat de Asociatia Psihiatrilor Americani, sunt luate in considerare urmatoarele aspecte:

  • Ai atacuri de panica neasteptate, frecvente
  • Cel putin unul din atacurile de panica a fost urmat de o luna sau mai mult de grija continua (simptome anxioase) in legatura cu un alt posibil atac de panica; teama continua de consecintele unui atac, precum pierderea controlului, teama de a innebuni, modificari semnificative in comportament, precum evitarea situatiilor despre care crezi ca ti-ar putea declansa un atac de panica
  • Atacurile de panica nu sunt provocate de droguri sau alte substante, de o afectiune medicala, de o alta afectiune mentala, precum fobia sociala sau tulburarea obsesiv-compulsiva.

Chiar daca ai atacuri de panica, insa nu ai un diagnostic de tulburare de panica, poti beneficia de tratament. Daca atacurile de panica nu sunt tratate se pot agrava si dezvolta in tulburare de panica sau fobii.

Evaluarea psihologica poate contine:

  • chestionarul revizuit de personalitate Eysenck (masoara dimensiuni precum extroversie-introversie, disimularea, emotionalitate, psihotism)
  • ASQ - Lehrer – Woolfolck (chestionar pentru evaluarea anxietatii)
  • SAH – Hamilton (Hamilton Depression Rating Scale)
  • PDSS (Panic Disorder Severity Scale)
  • MIA – Chambless (Mobility Inventory for Agoraphobia

 

Tratamentul atacurilor de panica

Tratamentul poate contribui la reducerea intensitatii si a frecventei atacurilor de panica si iti poate imbunatati calitatea vietii. Principalele optiuni de tratament sunt psihoterapia si medicamentele (abordare psihofarmacologica). Pot fi recomandate unul sau ambele tipuri de tratament, in functie de preferinta, istoric, severitatea tulburarii de panica si daca ai acces la terapeuti care au pregatire speciala in tratarea tulburarii de panica. De asemenea, tratamentul poate include:

  • informare
  • meditatie si tehnici de relaxare
  • reducerea consumului de cafeina si renuntarea la fumat
  • adoptarea unei alimentatii sanatoase si adoptarea unei bune igiene a somnului
  • includerea exercitiilor fizica in rutina cotidian

 

Psihoterapia

Mai este denumita si terapia prin vorbe, aceasta este considerata o prima varianta de tratatament eficienta pentru atacurile de panica si tulburarea de panica. Psihoterapia te poate ajuta sa intelegi atacurile de panica si tulburarea de panica si te poate invata cum sa le faci fata.

Rezultatele tratamentului cer timp si efort. Vei incepe sa vezi ca simptomele atacurilor de panica se reduc in cateva saptamani si, de cele mai multe ori, simptomele se reduc semnificativ sau dispar cu totul in decurs de cateva luni.

Medicamente

Medicamentele pot contribui la reducerea simptomelor asociate cu atacurile de panica precum si cu depresia, in cazul in care si aceasta reprezinta o problema. Anumite tipuri de medicamente sunt dovedite ca fiind eficiente in gestionarea simptomelor din atacurile de panica:

  • Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI).
  • Inhibitorii recaptarii serotoninei si norepinefrinei (SNRI).
  • Benzodiazepinele.

Daca unul dintre medicamente nu functioneaza pentru tine, medicul iti poate recomanda un altul sau alaturarea anumitor medicamente pentru a creste eficienta. Retine ca dureaza cateva saptamani de la debutul tratamentului pentru a observa imbunatatirea simptomelor.

Toate medicamentele au risc de efecte adverse si unele nu sunt recomandate in anumite situatii, precum sarcina. Discuta cu medicul aceste aspecte.

Remedii de stil de viata

Atacurile de panica si tulburarea de panica pot fi ameliorate prin ajutor specializat, insa exista strategii pe care le poti aplica si tu pentru o mai buna gestionare a simptomelor:

  • Urmeaza tratamentul recomandat de medic.
  • Alatura-te unui grup-suport cu care sa impartasesti aceeasi problema.
  • Evita cofeina, alcoolul, fumatul si drogurile recreationale.
  • Practica managementul stresului si tehnici de relaxare.
  • Fii activ fizic.
  • Dormi suficient.
  • Practica yoga, foloseste suplimente cu valeriana pentru relaxare, precum si ceai de musetel sau levantica.

Complicatii

Netratate, atacurile de panica si tulburarea de panica iti pot afecta aproape fiecare domeniu al vietii. Iti poate fi atat de frica sa mai ai atacuri de panica pana intr-acolo incat sa traiesti intr-o stare de frica constanta, ceea ce iti influenteaza negativ calitatea vietii. Complicatiile determinate de atacurile de panica pot fi sau pot fi asociate cu:

  • Dezvoltarea unor fobii specifice, precum frica de condus sau frica de a pleca de acasa
  • Ingrijire medicala frecventa pentru anumite ingrijorari medicale sau pentru anumite boli
  • Comportamentul evitant fata de anumite situatii sociale
  • Probleme la serviciu sau la scoala
  • Depresie, tulburari de anxietate sau alte tulburari psihiatrice
  • Risc crescut de suicid sau ganduri suicidare
  • Consum abuziv de alcool sau alte substante
  • Probleme financiare

In unele cazuri, tulburarea de panica poate include agorafobia – teama de locuri publice sau de situatii care ti-ar putea provoca anxietate, deoarece iti este teama ca nu poti sa evadezi sau sa ceri ajutor cand ai un atac de panica. Sau poti deveni dependent de ceilalti sa fie cu tine pentru a putea iesi din casa.

Preventie

Nu exista o metoda sigura prin care atacurile de panica sau tulburarea de panica sa fie prevenite. Totusi, exista o serie de recomandari care iti pot fi utile:

  • Solicita tratament pentru atacurile de panica cat mai curand posibil pentru a le incetini agravarea si frecventa.
  • Urmeaza planul de tratament pentru a preveni recaderile sau agravarea simptomelor din atacurile de panica.
  • Fa miscare regulat – aceasta se pare ca are un rol in prevenirea anxietatii.

Surse de informatie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/diagnosis-treatment/drc-20376027
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021

Consultant: Psihoterapeut Cristina Crintea, medic primar Sanatate Publica si Management Sanitar