Electrocardiograma EKG (ECG): Ce înseamnă un EGK normal, cum se interpretează și ce afecțiuni poate detecta

Informații-cheie:

• Electrocardiograma este o investigație rapidă, nedureroasă și non-invazivă care înregistrează activitatea electrică a inimii.
• EKG și ECG sunt abrevieri pentru același test: electrocardiograma. Termenul „EKG” provine din limba germană (Elektrokardiogramm), în timp ce „ECG” este prescurtarea din limba engleză (electrocardiogram). Ambele denumiri sunt corecte.
• Electrocardiograma este esențială pentru a diagnostica o gamă largă de afecțiuni cardiace, de la aritmii și ischemie miocardică, până la un infarct.

Vrei să înțelegi ce se întâmplă, pas cu pas, în timpul unei electrocardiograme, cum să interpretezi rezultatele și ce înseamnă valorile normale? Citește în continuare ghidul nostru complet.

• Ce este electrocardiograma EKG (ECG)?
• Când este recomandată o electrocardiogramă?
• Cum se face o electrocardiogramă? (Ghid pas cu pas)
• Ce tipuri de electrocardiograme există?
• Ce afecțiuni poate detecta o electrocardiogramă?
• Cum arată și ce înseamnă un EKG normal?
• Cum te pregătești pentru o electrocardiogramă?
• Cum ar trebui să acționezi după primirea rezultatului EKG?
• Întrebări frecvente (FAQ) despre electrocardiogramă

Ce este electrocardiograma EKG (ECG)?

Electrocardiograma (cunoscută ca EKG sau ECG) este un test medical care măsoară și înregistrează impulsurile electrice generate de inimă la fiecare bătaie. Această înregistrare grafică ajută medicul cardiolog să evalueze ritmul și regularitatea bătăilor inimii, să identifice posibile leziuni ale mușchiului cardiac (miocard) sau alte anomalii structurale și funcționale.

Când este recomandată o electrocardiogramă?

Medicul specialist poate recomanda efectuarea unei electrocardiograme atunci când un pacient prezintă simptome care ar putea indica o problemă cardiacă. De asemenea, EKG-ul face parte din evaluările de rutină înainte de o intervenție chirurgicală sau pentru a monitoriza eficacitatea unui tratament pentru o afecțiune cardiacă.

Simptomele și situațiile care impun efectuarea unui EKG includ:

• Durere în piept (angină pectorală).
• Senzația de lipsă de aer (dispnee).
• Amețeli, vertij sau stări de leșin (sincopă).
• Palpitații sau senzația de „bătăi neregulate” ale inimii.
• Oboseală cronică și slăbiciune nejustificată.
• Monitorizarea pacienților cu stimulatoare cardiace.
• Evaluarea stării de sănătate a inimii la pacienții cu factori de risc cardiovascular (hipertensiune arterială, diabet zaharat, colesterol mărit).

Prevenția este cel mai bun tratament, mai ales când vine vorba de sănătatea inimii. Chiar dacă nu ai simptome evidente, evaluarea periodică a riscurilor este esențială. Informează-te despre importanța și etapele unui screening cardiovascular preventiv pentru a identifica din timp eventualii factori de risc și pentru a-ți proteja inima pe termen lung.

Cum se face o electrocardiogramă? (Ghid pas cu pas)

Efectuarea unei electrocardiograme este o procedură simplă, rapidă și complet nedureroasă, care durează în general între 5 și 10 minute.

Ghid pas cu pas pentru realizarea EKG-ului

• Pregătirea pacientului: Pacientul este rugat să se dezbrace de la brâu în sus și să își descopere gleznele pentru a permite aplicarea electrozilor.
• Poziționarea: Pacientul se va întinde pe un pat sau o masă de examinare, într-o poziție relaxată, pe spate. Este important ca pe durata înregistrării să nu vorbească și să se miște cât mai puțin.
• Aplicarea electrozilor: Asistentul medical va curăța cu alcool zonele unde vor fi plasați electrozii și, dacă este necesar, va aplica un gel special pentru a îmbunătăți contactul cu pielea.
• Înregistrarea: Se conectează electrozii la aparatul EKG, care va începe să înregistreze activitatea electrică a inimii. Datele sunt transpuse într-un grafic pe o hârtie specială.
• Finalizarea: După finalizarea înregistrării, electrozii sunt îndepărtați, iar pacientul se poate îmbrăca.

Cum se poziționează corect electrozii EKG?

Poziționarea corectă a electrozilor este crucială pentru a obține o înregistrare precisă. În total, se folosesc 10 electrozi, plasați astfel:

• 6 electrozi precordiali (V1-V6): Aceștia se aplică pe piept, în zona inimii, în puncte anatomice specifice.
• 4 electrozi pentru membre: Câte unul pe fiecare braț (în zona încheieturii) și pe fiecare picior (în zona gleznei).

Ce tipuri de electrocardiograme există?

În funcție de informațiile pe care medicul dorește să le obțină și de simptomele pacientului, se poate opta pentru diferite tipuri de EKG. Fiecare tip are un scop specific în diagnosticarea afecțiunilor cardiace.

Ce este EKG-ul de repaus?

Aceasta este electrocardiograma standard, cea mai frecvent efectuată. Înregistrarea se face în timp ce pacientul stă întins și relaxat, oferind o imagine clară a activității electrice a inimii în condiții de bază, fără stres fizic.

Ce este testul EKG de efort?

Testul EKG de efort înregistrează activitatea inimii în timp ce pacientul este supus unui efort fizic controlat, de obicei pe o bandă de alergare sau o bicicletă medicală. Scopul este de a observa cum reacționează inima la stres și de a identifica probleme care nu sunt vizibile în repaus, precum boala cardiacă ischemică (îngustarea arterelor care irigă inima).

Ce este monitorizarea Holter EKG (24-72 de ore)?

Un Holter EKG este un dispozitiv medical portabil care înregistrează continuu activitatea electrică a inimii, de obicei pentru o perioadă de 24, 48 sau 72 de ore. Este o electrocardiogramă de lungă durată, efectuată în timp ce pacientul își desfășoară activitățile cotidiene. Aceasta este esențială pentru diagnosticarea aritmiilor sau a altor evenimente cardiace intermitente, care nu pot fi surprinse într-un EKG de câteva minute.

🔍 Alege îngrijirea completă și coordonată de care ai nevoie. Echipa Regina Maria reunește specialiștii cu cele mai multe recenzii verificate și note de 10 din România. 

Ce afecțiuni poate detecta o electrocardiogramă?

Electrocardiograma este un instrument de diagnosticare extrem de valoros. În cadrul centrelor specializate, precum cele din Rețeaua de sănătate REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale, medicii cardiologi folosesc EKG-ul pentru a obține informații esențiale despre starea de sănătate a inimii.

Infarctul se vede la EKG?

Da, electrocardiograma este una dintre cele mai importante investigații pentru diagnosticarea unui infarct miocardic acut. Modificările specifice pe traseul EKG (cum ar fi supradenivelarea segmentului ST) pot indica medicului zona exactă a inimii care suferă.

Ce înseamnă un EKG cu infarct miocardic vechi?

Chiar și după vindecarea unui infarct, inima păstrează o „cicatrice” electrică. Pe traseul EKG, un infarct miocardic vechi poate fi identificat prin prezența unor unde Q anormale, care arată că o anumită porțiune a mușchiului cardiac nu mai are activitate electrică normală.

Cum arată și ce înseamnă un EKG normal?

Un EKG normal indică faptul că inima bate într-un ritm regulat și cu o frecvență adecvată, iar impulsurile electrice care coordonează bătăile cardiace parcurg traseul corect prin mușchiul inimii. Interpretarea unui EKG normal se bazează pe trei caracteristici principale: ritmul sinusal, o frecvență cardiacă în limite normale și un aspect standard al undelor și intervalelor.

Elementele cheie ale unui EKG normal sunt:

• Ritm sinusal: Acest termen confirmă că impulsul electric pornește corect din „stimulatorul natural” al inimii (nodul sinoatrial). Pe grafic, medicul observă că fiecare bătaie a inimii este inițiată corespunzător.
• Frecvență cardiacă normală: Pentru un adult în stare de repaus, ritmul cardiac ar trebui să se situeze între 60 și 100 de bătăi pe minut. Valorile sub 60 indică o bradicardie, iar cele peste 100 o tahicardie.
• Unde și intervale cu aspect standard: Medicul analizează forma, durata și succesiunea specifică a undelor grafice (denumite P, QRS, T). Fiecare componentă corespunde unei etape a ciclului cardiac, iar orice deviație de la modelul standard poate semnala o problemă.

Este esențial de reținut că un EKG este doar o piesă din puzzle-ul diagnosticului. Un rezultat „normal” este o veste excelentă, dar trebuie întotdeauna corelat de medicul cardiolog cu simptomele și starea generală de sănătate a pacientului.

Cum te pregătești pentru o electrocardiogramă?

Pregătirea pentru un EKG de repaus este minimă și nu necesită eforturi speciale din partea pacientului.

• Evită cremele și loțiunile: Nu aplica produse uleioase pe piept sau membre în ziua investigației, deoarece pot îngreuna aderența electrozilor.
• Poartă haine lejere: Alege o îmbrăcăminte care poate fi îndepărtată cu ușurință pentru a facilita accesul la zona pieptului.
• Informează medicul: Anunță medicul despre orice medicament pe care îl iei, deoarece unele substanțe pot influența ritmul cardiac.
• Stai relaxat: Agitația sau emoțiile puternice pot accelera ritmul cardiac, de aceea este important să fii cât mai calm pe durata procedurii.

Rezultatul unui EKG este un punct de plecare, dar interpretarea lui corectă necesită expertiza unui specialist. Dacă ai nelămuriri sau dacă rezultatele indică necesitatea unei evaluări aprofundate, nu ezita să programezi un consult cardiologic complet. Descoperă cum decurge o vizită la medicul cardiolog și pregătește-te pentru a discuta deschis despre sănătatea inimii tale.

Cum ar trebui să acționezi după primirea rezultatului EKG?

Primirea rezultatului unei electrocardiograme este doar primul pas. Modul în care acționezi în continuare este esențial pentru sănătatea ta.

Primul și cel mai important pas este să nu încerci să interpretezi singur rezultatul. Chiar dacă un traseu pare normal sau, dimpotrivă, alarmant, doar medicul cardiolog are competența de a-l interpreta corect în contextul stării tale generale de sănătate, a simptomelor și a istoricului medical.

Planifică o consultație cu medicul tău pentru a discuta rezultatele. Acesta îți va explica ce înseamnă înregistrarea EKG și care sunt pașii următori. În funcție de rezultat, medicul poate recomanda:

• Monitorizarea periodică, dacă totul este în regulă.
• Inițierea sau ajustarea unui tratament medicamentos.
• Modificări ale stilului de viață (dietă, exerciții fizice).
• Investigații suplimentare (ecocardiografie, analize de sânge etc.) pentru a clarifica un diagnostic.

🔍 O electrocardiogramă oferă informații vitale despre activitatea electrică a inimii, dar uneori este necesară o privire mai detaliată asupra structurii și funcției acesteia. Află mai multe despre cum funcționează și ce poate dezvălui ecografia cardiacă (ecocardiografia), o investigație adesea complementară EKG-ului, ce oferă imagini în timp real ale mușchiului și valvelor cardiace.

Întrebări frecvente (FAQ) despre electrocardiogramă

Cât de des ar trebui să fac o electrocardiogramă?

Frecvența realizării unui EKG depinde de starea de sănătate, vârstă și factorii de risc. O persoană tânără și sănătoasă poate să nu aibă nevoie de un EKG de rutină, în timp ce pacienții cu afecțiuni cardiace cunoscute sau cu risc cardiovascular ridicat pot necesita monitorizări anuale sau chiar mai frecvente, la recomandarea medicului cardiolog.

Electrocardiograma doare sau are riscuri?

Nu. EKG-ul este o procedură complet nedureroasă, non-invazivă și sigură. Electrozii doar înregistrează activitatea electrică a inimii, nu emit niciun fel de curent electric. Singurul disconfort minor ar putea fi senzația de rece la aplicarea gelului sau o ușoară iritație la îndepărtarea electrozilor adezivi.

Poate stresul sau anxietatea să influențeze rezultatul unui EKG?

Da, stările de stres intens sau anxietatea pot influența rezultatul unui EKG de repaus. Acestea pot cauza o creștere a frecvenței cardiace (tahicardie sinusală) și, ocazional, pot genera extrasistole (bătăi suplimentare). De aceea, este important ca pacientul să fie cât mai relaxat în timpul procedurii pentru a obține o înregistrare cât mai fidelă a stării de bază a inimii.

Un rezultat EKG normal înseamnă că inima mea este perfect sănătoasă?

Un EKG normal este un indicator foarte bun al sănătății inimii, dar nu exclude în totalitate existența unor afecțiuni. Anumite probleme, cum ar fi arterele coronare parțial blocate, s-ar putea să nu fie vizibile pe un EKG de repaus. De aceea, medicul interpretează întotdeauna rezultatul EKG în contextul clinic al pacientului și poate recomanda investigații suplimentare.

Pot să fac un EKG dacă am un stimulator cardiac sau un alt dispozitiv implantat?

Da, se poate efectua o electrocardiogramă în siguranță. De fapt, EKG-ul este o metodă esențială prin care medicul verifică funcționarea corectă a stimulatorului cardiac. Traseul EKG va arăta diferit la un pacient purtător de stimulator, iar profesioniștii din cadrul Rețeaua de sănătate REGINA MARIA au experiența necesară pentru a interpreta corect aceste înregistrări specifice.
__________________________________________________________________________
⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Rețeaua privată de sănătate Regina Maria este un reper al excelenței în peisajul medical din România, o recunoaștere susținută de multiple acreditări internaționale. Cu o prezență la nivel național, rețeaua deservește milioane de pacienți printr-un ecosistem medical complet, care include o infrastructură vastă de policlinici, spitale, maternități, clinici dentare și centre de imagistică. Regina Maria s-a remarcat ca pionier prin introducerea conceptului de abonament medical și prin stabilirea unui nou standard în chirurgia robotică, dotându-și spitalele cu tehnologie de ultimă generație.

Surse:

Mayo Clinic, Electrocardiogram (ECG or EKG), 2024,
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/ekg/about/pac-20384983 
National Center for Biotechnology Information (NCBI), Electrocardiogram, 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK549803/  
Cleveland Clinic, Electrocardiogram (ECG/EKG), 2025, https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/16953-electrocardiogram-ekg   
NSH, Electrocardiogram (ECG), 2025, https://www.nhsinform.scot/tests-and-treatments/scans-and-x-rays/electrocardiogram-ecg/