Mai jos afli când este utilă histeroscopia, ce poate detecta, cum se desfășoară și ce se întâmplă după procedură.
Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Ce trebuie să știi despre histeroscopia înainte de FIV:
- Histeroscopia se face înainte de FIV atunci când medicul suspectează o anomalie a uterului sau a mucoasei uterine.
- Investigația poate depista polipi, fibroame submucoase, aderențe intrauterine sau un sept uterin.
- Unele modificări, precum polipii, pot fi îndepărtate în timpul aceleiași proceduri.
- După o histeroscopie diagnostică, de obicei îți reiei activitățile în aceeași zi sau a doua zi.
Când se recomandă histeroscopia?
Histeroscopia se recomandă înainte de FIV atunci când există semne sau suspiciunea unei probleme în cavitatea uterină. Potrivit ghidului NICE din 2026, decizia se bazează pe suspiciunea unei anomalii a uterului sau a mucoasei uterine, iar medicul o stabilește individual, după rezultatele celorlalte investigații.
Medicul poate lua în calcul histeroscopia dacă:
- ecografia transvaginală sau sonohisterografia arată un polip, un fibrom submucos sau o altă modificare a cavității uterine;
- histerosalpingografia sugerează o anomalie a cavității uterine;
- ai avut sângerări uterine anormale;
- ai antecedente de intervenții uterine care pot favoriza formarea de aderențe;
- există suspiciunea unei malformații uterine, precum septul uterin.
- Histeroscopia vine după evaluarea completă de dinaintea FIV. Medicul o recomandă după ce interpretează istoricul tău, ecografia, analizele și, la nevoie, histerosalpingografia.
👉 Histerosalpingografia este adesea investigația care ridică prima suspiciunea unei probleme uterine. Ce arată și cum se face afli din articolul despre histerosalpingografie, metoda de evaluare a cavității și a trompelor.
Ce detectează histeroscopia?
Histeroscopia permite medicului să vadă direct cavitatea uterină, cu ajutorul unui instrument subțire dotat cu cameră video. Este utilă atunci când imaginile de la ecografie nu sunt suficiente sau când medicul trebuie să confirme natura unei modificări.
Principalele afecțiuni pe care histeroscopia le poate depista sunt:
Afecțiune | Cum poate influența FIV |
Polip endometrial | Ocupă spațiu în cavitatea uterină și poate îngreuna implantarea embrionului |
Fibrom submucos | Se dezvoltă sub mucoasa uterină și poate modifica forma cavității |
Aderențe intrauterine | Reduc spațiul disponibil pentru implantare și pot apărea după intervenții uterine |
Sept uterin | Malformație congenitală care împarte parțial cavitatea uterină |
Nu orice modificare observată la ecografie necesită histeroscopie. Medicul corelează imaginile cu simptomele, istoricul și investigațiile anterioare înainte să o recomande.
👉 Polipii endometriali sunt una dintre cele mai frecvente modificări descoperite la investigațiile pentru infertilitate. Cauzele, simptomele și opțiunile de tratament le găsești în articolul despre polipii uterini și endometriali.
Cum se face histeroscopia?
Histeroscopia se face prin introducerea unui tub subțire cu cameră video prin vagin și colul uterin, până în cavitatea uterină. Medicul introduce un lichid care destinde ușor pereții uterului, ca mucoasa și eventualele modificări să poată fi evaluate direct.
Histeroscopia poate fi:
- diagnostică, atunci când medicul examinează cavitatea uterină și, la nevoie, prelevează o mostră de țesut pentru biopsie;
- operatorie, atunci când medicul îndepărtează în aceeași procedură un polip, un fibrom submucos sau un sept uterin;
- făcută în cabinet, de regulă fără anestezie generală, sau în sala de operație, atunci când modificarea este mai complexă.
Durata depinde de tipul procedurii și de ce se descoperă. Medicul îți explică dinainte ce variantă este potrivită în cazul tău.
👉 Pregătirea, desfășurarea și rolul histeroscopiei diagnostice sunt explicate pe larg în articolul despre ce trebuie să știi despre histeroscopia diagnostică.
Histeroscopia este dureroasă?
Histeroscopia făcută în cabinet este de obicei bine tolerată, dar poate provoca disconfort, crampe sau o senzație de presiune în zona pelvină. Intensitatea senzațiilor diferă de la o persoană la alta.
Pentru a reduce disconfortul, medicul poate recomanda:
- programarea investigației după menstruație;
- un analgezic obișnuit înainte de procedură;
- respirația lentă și relaxarea în timpul investigației;
- la nevoie, anestezie locală sau sedare, în funcție de procedură.
Când sunt necesare manevre mai complexe, histeroscopia se face în sala de operație, cu anestezie și monitorizare.
Ce se întâmplă după procedură?
După o histeroscopie făcută în cabinet, de obicei îți reiei activitățile în aceeași zi sau a doua zi, în funcție de recomandarea medicului. Câteva zile poți avea o sângerare ușoară sau crampe asemănătoare celor menstruale.
Mergi la medic dacă apar:
- febră sau frisoane;
- durere intensă sau în creștere;
- sângerare abundentă;
- scurgeri vaginale cu miros neplăcut.
Dacă nu s-a găsit nicio modificare, medicul îți explică pașii următori în planul de FIV. Dacă a fost tratată o problemă, momentul începerii ciclului depinde de tipul intervenției și de recuperare.
👉 După evaluarea uterului urmează etapele propriu-zise ale tratamentului, explicate în articolul despre ce se poate întâmpla într-un ciclu FIV.
Histeroscopia la REGINA MARIA
La REGINA MARIA, procedurile histeroscopice se fac în cadrul Centrului de excelență în ginecologie minim invazivă de la Spitalul Euroclinic. Histeroscopia se folosește aici atunci când există o sângerare uterină anormală sau o anomalie a mucoasei uterine, precum un polip, un fibrom submucos, aderențe intrauterine sau un uter septat.
Procedurile histeroscopice includ biopsia de endometru, îndepărtarea polipilor și a fibroamelor uterine și îndepărtarea septurilor uterine. Medicul ginecolog stabilește dacă histeroscopia este potrivită în cazul tău, în funcție de simptome, de rezultatele ecografiei și de istoricul de fertilitate.
Rețeaua privată de sănătate REGINA MARIA este un reper al excelenței în peisajul medical din România, o recunoaștere susținută de multiple acreditări internaționale. Cu o prezență la nivel național, rețeaua deservește milioane de pacienți printr-un ecosistem medical complet, care include o infrastructură vastă de policlinici, spitale, maternități, clinici dentare și centre de imagistică.
👉 Tipurile de intervenții și modul în care se efectuează le găsești pe pagina despre operațiile histeroscopice de la Spitalul Euroclinic.
Ce faci dacă ți s-a recomandat?
Întreabă-ți medicul care este motivul exact al histeroscopiei și ce urmărește să afle. Pașii de mai jos te ajută să ajungi pregătită la procedură:
- Întreabă ce modificări au fost observate la ecografie sau la alte investigații.
- Spune-i medicului dacă ai avut sângerări anormale, infecții pelvine recente sau intervenții uterine anterioare.
- Află dacă procedura va fi diagnostică sau operatorie și unde se va face.
- Întreabă ce senzații sunt normale după procedură și când trebuie să revii la medic.
- Stabilește împreună cu medicul momentul histeroscopiei în raport cu ciclul de FIV.
Histeroscopia clarifică o problemă uterină suspectată înainte de FIV și, de multe ori, permite tratarea ei în aceeași procedură. Decizia se ia individual, după evaluarea completă. Medicul îți explică de ce este necesară și ce pași urmează în funcție de rezultat.
Întrebări frecvente despre histeroscopia înainte de FIV
Da, la nevoie. În timpul histeroscopiei, medicul poate preleva o mostră din mucoasa uterină, iar polipii îndepărtați sunt trimiși la laborator pentru examen histopatologic. Rezultatul confirmă natura țesutului.
Nu. Ecografia transvaginală și, la nevoie, sonohisterografia rămân primele investigații pentru evaluarea uterului. Histeroscopia vine de regulă după ele, atunci când o modificare trebuie confirmată direct sau tratată.
Depinde de tipul procedurii și de ce s-a tratat. După o histeroscopie diagnostică fără modificări, medicul poate stabili imediat pașii următori. După o intervenție operatorie, poate fi nevoie de o perioadă de recuperare și de o reevaluare înainte de ciclul de FIV.
Rar, polipii uterini pot reapărea și pot necesita un nou tratament. De aceea, controalele ginecologice regulate rămân importante și după îndepărtarea lor.
⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie:
- National Institute for Health and Care Excellence (NICE), „Fertility problems: assessment and treatment (NG257)”, 2026, https://www.nice.org.uk/guidance/ng257/resources/fertility-problems-assessment-and-treatment-pdf-66144022104517, accesat la data de 05.10.2026;
- National Institute for Health and Care Excellence (NICE), „Evidence review C: screening hysteroscopy”, 2026, https://www.nice.org.uk/guidance/ng257/evidence/c-screening-hysteroscopy-pdf-15664473328, accesat la data de 05.10.2026;
- American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), „The Use of Hysteroscopy for the Diagnosis and
- Treatment of Intrauterine Pathology”, 2020, https://www.acog.org/clinical/clinical-guidance/committee-opinion/articles/2020/03/the-use-of-hysteroscopy-for-the-diagnosis-and-treatment-of-intrauterine-pathology, accesat la data de 05.10.2026;
- American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG), „Hysteroscopy”, 2024, https://www.acog.org/womens-health/faqs/hysteroscopy, accesat la data de 05.10.2026.
