Screening de boli cardiovasculare: ce este, cum se realizează, ce afecțiuni depistează

Ce este screening-ul cardiovascular? 

Screening-ul cardiovascular este un ansamblu de analize pentru inimă și sistemul circulator, care evaluează timpuriu starea de sănătate, chiar înainte de apariția simptomelor. Poate detecta probleme precum diabetul zaharat, nivelul ridicat al colesterolului sau hipertensiunea arterială, factori de risc majori în bolile cardiovasculare. 

Medicul va determina ce set de analize de cardiologie sunt necesare, pe baza istoricului medical, a factorilor de risc existenți și a simptomelor (dacă este cazul). 
În cazul în care prezinți factori de risc sau ai rude apropiate cu boli cardiace, screening-ul devine vital pentru a preveni infarctul miocardic sau atacul vascular cerebral. 

👉 Alege Centrul de Cardiologie Regina Maria și vei beneficia de o echipă medicală formată din profesioniști cu o experiență vastă și de tehnologii moderne, care permit diagnosticarea rapidă și eficientă.  

Cine ar trebui să facă un screening cardiovascular. Ce anume crește riscul cardiovascular? 

Screening-ul cardiovascular este o unealtă utilă pentru a menține sănătatea cardiovasculară și pentru a detecta din timp problemele cu inima. În general, ar trebui să facă un screening pentru afecțiuni cardiace persoanele care prezintă anumiți factori de risc:

• Vârsta - riscul de boli de inimă crește odată cu înaintarea în vârstă. Femeile de peste 55 de ani și bărbații de peste 45 de ani au un risc mai mare față de tineri;
• Genetica - dacă ai rude apropiate cu boli cardiovasculare (de exemplu, unul dintre părinți sau frați), riscul crește. De exemplu, conform unui studiu publicat în BMJ în anul 2007, dacă ai o rudă apropiată cu boli cardiace, riscul de îmbolnăvire crește de 1,8 ori, în timp ce, dacă ai două rude bolnave, riscul crește de 3,5 ori;
• Hipertensiunea arterială;
• Nivelul ridicat al colesterolului - duce la acumularea de placă de aterom pe artere, ceea ce crește riscul de blocaje;
• Fumatul - tutunul, indiferent de formă, afectează sănătatea vaselor de sânge și crește riscul de boli cardiovasculare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul determină cel puțin 10% dintre bolile cardiovasculare;
• Diabetul zaharat - persoanele diabetice au un risc mult mai mare de boli de inimă, pe fondul efectului glicemiei ridicate asupra sistemului circulator. Așa cum arată un studiu apărut în European Journal of Preventive Cardiology, o persoană cu diabet are un risc de 2-4 ori mai mare de a dezvolta o afecțiune cardiovasculară;
• Excesul ponderal sau obezitatea - surplusul ponderal, mai ales dacă este concentrat în zona abdomenului, crește riscul de boli cardiace;
• Un stil de viață sedentar.

Este foarte important de spus că riscul cardiovascular este cumulativ. Cu alte cuvinte, cu cât o persoană are mai mulți factori de risc, cu atât are un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare. 

Pe de altă parte, așa cum arată o cercetare apărută în The Medical Clinics of North America, tensiunea arterială în limite sănătoase, combinată cu o glicemie normală, lipsa fumatului, sexul feminin și un nivel ridicat de educație sunt asociate unei probabilități mai mari de a supraviețui cel puțin până la 85 ani. 

👉 Hipertensiunea arterială este unul dintre factorii majori în bolile de inimă. Află ce este hipertensiunea arteriala, de ce apare și cum poate fi reglată. 

Cum se realizează screening-ul cardiovascular? 

Screening-ul cardiovascular presupune o serie de analize care au obiectivul de a evalua starea de sănătate a inimii și a vaselor de sânge. Iată care sunt principalele analize de cardiologie indicate în screening:

• Electrocardiograma (ECG) - arată activitatea electrică a inimii și poate identifica ritmuri anormale sau leziuni cardiace;
• Ecocardiografia - este, de fapt, o ecografie a inimii, ce permite observarea în detaliu a elementelor structurale ale miocardului, a funcțiilor camerelor inimii, a valvelor și a fluxului sanguin;
• Tensiunea arterială - măsurarea simplă a tensiunii arteriale permite detectarea hipertensiunii, un factor în bolile cardiovasculare;
• Testul de efort - evaluează capacitatea inimii de a face față la efort. Presupune o combinație între monitorizarea ECG-ul pe o perioadă de timp (15-20 de minute), a tensiunii arteriale, nivelul oxigenului, ritmul cardiac și cât efort depune inima, prin comparație cu alte persoane de aceeași vârstă și sex;
• CT cardiac - arată dacă există depozite de calciu pe arterele coronariene. Acest lucru indică medicului dacă s-a format placă pe artere, însă nu poate evalua severitatea îngustării vaselor de sânge;
• Angiografia cu CT coronarian - folosește o substanță de contrast, pentru a crea o imagine 3D a arterelor coronariene. Permite cardiologului să vadă locația exactă a plăcii, cât de extinsă este și dacă a apărut un blocaj;
• Testele de sânge - se măsoară nivelul glicemiei și al colesterolului, doi factori importanți în bolile de inimă. De asemenea, se poate măsura nivelul proteinei C reactive. Aceasta are un nivel mai mare, dacă există inflamație în corp;
• Rar, testele genetice - urmăresc detectarea unor markeri genetici, legați de bolile de inimă.

Ce boli cardiovasculare pot fi depistate prin screening?

Un control la inimă permite identificarea unei plaje mari de boli de inimă, pentru a putea interveni înainte de apariția complicațiilor. Iată ce boli cardiovasculare pot fi depistate prin screening:

• Hipertensiunea arterială - este adesea asimptomatică, însă poate fi un factor în atacul vascular cerebral, infarct, insuficiența cardiacă, anevrism;
• Ateroscleroza - implică acumularea de placă de aterom pe artere, ceea ce poate duce la îngustarea vaselor de sânge, reducerea fluxul de sânge, chiar și la blocaje;
• Insuficiența cardiacă - inima nu mai poate pompa sânge la fel de bine. Prin screening se pot detecta semnele timpurii ale bolii, înainte de accentuarea simptomelor;
• Aritmiile - se referă la bătăile neregulate ale inimii, ce pot varia de la ușoare la periculoase
• Bolile arteriale coronariene - presupun îngustarea vaselor de sânge, astfel că sângele nu mai ajunge la fel de bine la mușchiul inimii (cardiopatie ischemică). Prin screening se evaluează și riscul de atac de cord asociat acestor afecțiuni;
• Boli ale valvelor inimii - acestea controlează fluxul sanguin, iar afecțiunile pot fi diagnosticate prin ecocardiogramă;
• Defectele congenitale ale inimii - pot fi detectate prin screening realizat la copii. 

Este bine de știut că screening-ul nu este un diagnostic definitiv de boală cardiacă. Dacă medicul cardiolog este îngrijorat cu privire la anumite rezultate, va propune investigații suplimentare, pentru a confirma diagnosticul și a stabili tratamentul potrivit. 

👉 Vrei să afli mai multe despre bolile cardiovasculare? Citește și Bolile cardiovasculare: categorii, diagnostic, tratament, preventie. 

Cum să te pregătești pentru screening-ul cardiac?

Screening-ul cardiac nu necesită o pregătire specială. Cu toatea acestea, pentru un plus de confort, poți respecta recomandările de mai jos:

• Îmbracă-te comod - alege haine confortabile, nu prea strâmte și ușor de scos. Pentru anumite analize, poate fi necesar să îți scoți tricoul sau cămașa, pentru ca electrozii sau sonda pentru radiografie să aibă o poziție corectă;
• Ia o gustare, cu excepția cazului în care medicul îți spune specific să nu iei masa. Este de preferat o gustare ușoară, în locul unei mese bogate;
• Ține la îndemână o listă cu medicamentele, vitaminele și alte suplimente pe care le iei (dacă este cazul) - unele pot afecta rezultatele analizelor;
• Relaxează-te - stresul de dinaintea investigațiilor poate afecta rezultatele. Planifică din timp drumul la spital și sosește cu 15-20 de minute înainte, pentru a te putea relaxa;
• Pentru orice nelămuriri, pune întrebări sau cere clarificări. Personalul medical te poate ajuta să te simți în siguranță și să mai elimini din griji. 

👉 Alege abonamentul Comfort Extra de la Regina Maria și ai acces la consultații nelimitate de medicină generală și de specialitate, precum și la discount la investigații, imagistică și analize de laborator.  

Beneficiile realizării unui screening regulat 

Screening-ul regulat implică verificarea periodică a stării de sănătate, chiar dacă nu există simptome. Iată ce beneficii are screening-ul regulat:

• Diagnostic timpuriu și tratamentul într-un stadiu incipient, cu o eficiență ridicată. Astfel, există șanse mai mari de vindecare sau de gestionare mai bună a bolii. În plus, dacă afecțiunea cardiacă este depistată într-un stadiu incipient, tratamentele au o eficiență mai mare și sunt, de obicei, mai puțin invazive;
• Prevenirea complicațiilor grave - tratarea din timp a bolilor de inimă previne complicațiile grave, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral;
• O calitate mai bună a vieții - dacă boala este detectată din timp și tratată adecvat, afectează mai puțin starea generală de sănătate și calitatea vieții;
• Costuri mai mici pe termen lung - screening-ul regulat poate duce la economii, evitând costurile asociate tratării bolilor cardiovasculare în stadiu avansat și apariția complicațiilor.

De ce este esențială depistarea timpurie a afecțiunilor cardiovasculare?

Multă lume evită drumul la medic, din lipsă de informații sau de teamă. Însă, dacă alegi să faci screening, vei contribui în mod deosebit la starea ta de bine. Vezi mai jos de ce este vital să depistezi timpuriu bolile cardiace:

• Detectarea timpurie a anomaliilor - probleme precum aritmiile, hipertensiunea arterială, schimbările ce pot apărea la valvele inimii pot fi identificate înainte de apariția simptomelor;
• Riscul de îmbolnăvire - cunoașterea informațiilor despre sănătatea cardiacă este cu atât mai importantă dacă ai rude apropiate bolnave, ai un stil de viață dezordonat sau ai trecut de 50 de ani. Prin screening, știi cum stai cu sănătatea cardiovasculară, poți face schimbări în stilul de viață și poți lua tratamente preventive, recomandate de medicul specialist;
• Tratament personalizat - în funcție de rezultate, medicul va personaliza tratamentul, pentru a include atât recomandări de schimbare a alimentației și introducerea activității fizice, cât și medicamente;
• Evitarea complicațiilor;
• Liniște sufletească - după screening, vei ști dacă ești sănătos sau poți detecta un eventual pericol, pentru a putea fi proactiv.

Screening-ul pentru bolile cardiovasculare este esențial pentru a menține sănătatea optimă a inimii și a vaselor de sânge. Prin investigații relativ simple și neinvazive, poți identifica timpuriu eventuale probleme de sănătate și lua măsuri, înainte de apariția complicațiilor grave. 

Referințe:

• Families of patients with premature coronary heart disease: an obvious but neglected target for primary prevention, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC1971158/
• Age as a Cardiovascular Risk Factor, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3297980/ 
• Diabetes as a cardiovascular risk factor: An overview of global trends of macro and micro vascular complications, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31722562/
• Cardiovascular risk of smoking and benefits of smoking cessation, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7399440/
• Lifetime cumulative risk factors predict cardiovascular disease mortality in a 50-year follow-up study in Finland, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25501686/
• Association of Incident Cardiovascular Disease With Time Course and Cumulative Exposure to Multiple Risk Factors, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36948731/
• Independent Causal Effect of Remnant Cholesterol on Atherosclerotic Cardiovascular Outcomes: A Mendelian Randomization Study, https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/ATVBAHA.123.319297#d1e689
• How Smoking Affects the Heart and Blood Vessels, https://www.nhlbi.nih.gov/health/heart/smoking
• Relationships between Obesity and Cardiovascular Diseases in Four Southern States and Colorado, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3250069/
• Accelerometer-Measured Sedentary Behavior and Risk of Future Cardiovascular Disease, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39545903/
• Five-Year Outcomes of the Danish Cardiovascular Screening (DANCAVAS) Trial, https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2208681
• Assessing Screening Guidelines for Cardiovascular Disease Risk Factors using Routinely Collected Data, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5529363/