Cele mai comune 4 tulburari de somn la adult: cum se diagnosticheaza si trateaza

Exista peste 80 de tipuri de tulburari de somn clasificate in trei grupuri mari: tulburari de adormire, tulburari de comportament si miscare in timpul somnului si tulburari de somn cu somnolenta excesiva in timpul zilei. 

Cele mai comune 4 tulburari de somn la adult sunt: insomnia, culcatul tarziu (sindromul de faza de somn intarziata), apneea in somn de tip obstructiv si tulburarile de miscare a membrelor in somn, ca de exemplu sindromul picioarelor nelinistite. Mai putin de 20% din persoanele cu tulburari de somn sunt diagnosticate si tratate corect.

Insomnia

Ce este insomnia

Insomnia reprezinta dificultatea de a adormi sau de a mentine somnul. Este cea mai frecventa tulburare de somn, aproximativ 33% din populatia adulta prezinta unele simptome de insomnie, iar 6-10% au simptome suficient de severe pentru a indeplini criteriile pentru tulburarea de insomnie. 

Insomnia poate fi:

• Episodica (pe termen scurt) cu durata de 1-3 luni. Acest tip de insomnie apare adesea in urma unui eveniment stresant din viata - de exemplu, pierderea unei persoane dragi, pierderea locului de munca sau trecerea prin probleme relationale. Poate sa apara daca lucrezi in ture sau ai decalaj orar.
• Persistenta (pe termen lung sau cronica) cu durata >/= 3 luni. Se caracterizeaza prin dificultati in a initia somnul (in mod normal in mai putin de 30 de minute) sau de a mentine somnul, care apar de cel putin 3 ori pe saptamana, timp de cel putin 3 luni si determina consecinte in timpul zilei. Deoarece somnul este neodihnitor apar somnolenta si oboseala diurna marcata, tulburari de memorie si concentrare, iritabilitate si alte tulburari de dispozitie, care afecteaza functionarea la locul de munca, scoala sau in alte domenii importante. 

De ce apare insomnia

Exista diverse motive pentru care poti dezvolta insomnie, ca de exemplu:

• Stres
• Obiceiuri de somn nesanatoase
• Varsta inaintata >/= 60 ani
• Tulburari de somn asociate: apnee in somn, tulburari de ritm circadian, tulburari de miscare a membrelor in timpul somnului
• Munca in ture, decalaj orar
• Afectiuni fizice - durerea cronica, boala de reflux gastro-esofagian, hipertiroidism, astm, boala Alzheimer sau boala Parkinson, cancer, diabet etc.
• Boli mintale - anxietate, depresie, tulburarea de stres posttraumatic
• Reactii adverse ale unor medicamente - antidepresive, pentru astm, hipertensiune arteriala si medicamente eliberate fara reteta, ca de exemplu analgezice, medicamente pentru alergii si raceala si produsele pentru slabit care contin cafeina si alti stimulenti.

Cum se manifesta insomnia

Ai putea avea insomnie daca:

• Nu poti dormi nici macar atunci cand esti obosit.
• Nu poti dormi suficient pentru a te simti odihnit si revigorat.
• Ai parte de un somn agitat si esti epuizat cand te trezesti.
• Nu te poti concentra si te simti obosit si iritabil.
• Calitatea vietii si viata sociala iti sunt afectate.
• De asemenea, poti suferi de dureri de cap, muschi incordati si simptome gastrointestinale.

Cum se diagnosticheaza insomnia

Diagnosticul este adesea determinat de istoricul pacientului si ar trebui sa includa o evaluare a afectiunilor medicale si psihiatrice asociate care ar putea contribui la aparitia acesteia. 40-50% dintre persoanele care prezinta insomnie au o tulburare mintala preexistenta. Uneori, medicul poate recomanda analize de sange pentru a verifica daca exista disfunctii tiroidiene sau alte afectiuni care pot determina somn insuficient. 

Daca diagnosticul nu este clar din istoric, se folosesc o serie de instrumente de evaluare, ca de exemplu:

• Jurnalul de somn. Tinerea unui jurnal de somn pentru insomnie te poate ajuta sa identifici ce anume te tine treaz, ca de exemplu consumul de cafea dupa-amiaza, lipsa exerctiilor fizice sau o igiena precara a somnului. De asemenea, este util sa identifici daca exista un tipar: daca te trezesti in mod constant la aceeasi ora noaptea, ce ai facut in ziua respectiva, ce ai mancat etc.
• Chestionare de somn. Ajuta la revizuirea obiceiurilor de somn cu identificarea tiparul somn-veghe si nivelului de somnolenta diurna.
• Actigrafia. Este un test in care pacientul poarta continuu un dispozitiv relativ discret la incheietura mainii sau la glezna, 1-2 saptamani. Dispozitivul masoara aparitia si gradul miscarilor membrelor in timp pentru a oferi informatii despre fazele somnului, durata somnului, tiparele zilnice si eficienta somnului.
• Polisomnografia (PSG), un studiu complex de somn, nu este recomandata pentru diagnosticarea insomniei cronice, cu exceptia cazului in care se evalueaza tulburarile de somn concomitente sau se cauta alte cauze de tulburari de somn atunci cand tratamentul pentru insomnie nu este eficient. 

Cum se trateaza insomnia

Schimbarea obiceiurilor de somn si gestionarea oricaror probleme legate de insomnie, cum ar fi stresul, afectiunile medicale sau regimul de medicamente, pot duce la un somn odihnitor pentru multe persoane. Daca acesti pasi nu functioneaza, medicul iti poate recomanda terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie (TCC- I), medicamente sau ambele pentru a imbunatati relaxarea si somnul. 

Obiceiuri bune de somn (igiena somnului)

Adoptarea unor obiceiuri bune de somn (igiena somnului) poate ajuta la ameliorarea sau preventia insomniei:

• Respecta un program de somn - aceeasi ora de culcare si de trezire chiar si in weekend.
• Fa-ti dormitorul confortabil pentru somn si foloseste-l doar pentru sex sau somn. Mentine o temperatura racoroasa (ideal 15-19 grade Celsius), liniste si intuneric. Salteaua si perna ar trebui sa fie confortabile si sa ofere un suport adecvat.
• Permite-i corpului sa se relaxexe inainte de culcare, cum ar fi o baie calda, citeste folosind lumina de la o lampa sau asculta ceva linistitor. Cu 1 ora inainte de culcare nu mai folosi dispozitive electronice cu lumina albastra (telefon, tableta, televizor).
• Mergi la culcare doar cand ti-e somn. Daca nu poti adormi in 15-20 minute, mergi in alta camera si fa ceva relaxant. Nu te uita la ceas daca te trezesti in timpul noptii.
• Evita sa ai o masa copioasa si nu bea lichide inainte de culcare.
• Activitatea fizica regulata poate ajuta sa ai un somn odihnitor, insa evita exercitiile inainte de culcare.
• Limiteaza sau nu mai consuma cafeina, alcool si nu mai fuma. Se recomanda sa eviti cafeina si nicotina dupa ora 16.00 si sa nu consumi alcool cu 4-6 ore inainte de culcare.
• Evita somnul de dupa-amiaza. 

Terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie (TCC-I)

Terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie (TCC-I) te ajuta sa iti controlezi sau opresti gandurile si actiunile negative care te tin treaz si sa abordezi anxietatea legata de insomnie, precum si sa inveti obiceiurile bune de somn. De obicei, este recomandata ca prim tratament pentru persoanele cu insomnie, fiind la fel de eficienta sau mai eficienta decat medicamentele pentru somn. 

Medicamente

Medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala care trateaza insomnia sunt de obicei prescrise pentru utilizare pe termen scurt (2-3 saptamani) sau la nevoie si nu ar trebui sa fie singurul tratament. Se prescriu medicamente adaptate nevoilor specifice fiecarul pacient. De exemplu, daca anxietatea sau depresia sunt cauza principala a insomniei, medicul iti va prescrie antidepresive sau medicamente anxiolitice. 

Alte terapii

• Tehnicile de relaxare, folosite inainte de culcare, te pot ajuta sa te linistesti. Exemple sunt: respiratia profunda si meditatia ghidata.
• Suplimentele de melatonina pot fi utile pentru persoanele cu anumite tipuri de insomnie (insomnia legata de perturbarea ritmului circadian). Siguranta pe termen lung nu a fost investigata.
• Abordarile care vizeaza mintea si corpul, cum ar fi mindfulness-ul, meditatia, yoga, terapia prin masaj si acupunctura, nu au dovezi care sa le demonstreze utilitatea in insomnie, dar sunt in general considerate sigure.
• Remediile din plate si suplimente. Valeriana este un remediu naturist popular pentru insomnie, in special pentru insomnia indusa de stres, dar dovezile stiintifice privind eficacitatea sunt mixte, studiile aratand adesea rezultate similare cu un placebo. Desi este in general considerata sigura pentru utilizare pe termen scurt, nu reprezinta un remediu definitiv pentru insomnia cronica si poate avea efecte secundare. Glicinatul de magneziu administrat intr-o singura doza de 250-350 mg seara la culcare ar putea fi fi eficient pentru gestionarea insomniei usoare-moderate, in special pentru persoanele care au deficit de magneziu. 

Culcatul tarziu/ tulburarea de ritm circadian de tip intarzierea fazei somnului

Tulburarea de tip intarzierea fazei somnului (sindromul fazei de somn intarziate) este o tulburare de ritm circadian, in care somnul unei persoane este intarziat cu >/= 2 ore dincolo de ceea ce este considerata o ora de culcare conventionala. Culcatul tarziu cauzeaza apoi dificultati de trezire la o ora acceptabila dimineata. De exemplu, pacientul adoarme dupa miezul noptii in loc de ora 22:00 si va dormi pana tarziu a doua zi, uneori spre pranz. Ii va fi greu daca trebuie sa se trezeasca dimineata pentru scoala sau serviciu.  

Sindromul fazei de somn intarziate este cauzat de desincronizarea ceasului intern al unei persoane cu ciclul extern lumina-intuneric. Acest lucru provoaca o neconcordanta intre momentul in care crezi ca ar trebui sa adormi si momentul in care poti sa adormi. 

Ritmul circadian este un ciclu de 24 de ore care te ajuta sa ramai treaz in timpul zilei si sa dormi noaptea (ciclu somn-veghe). Acest ciclu este ceasul intern al corpului tau, care regleaza modul in care functioneaza anumite procese vitale, cum ar fi temperatura corpului, foamea si digestia.   

Lumina si intunericul influenteaza ritmul circadian. Pe masura ce soarele apune seara, glanda pineala incepe sinteza de melatonina, un hormon care induce somnolenta. Temperatura corpului scade, de asemenea, contribuind la scaderea starii de alerta. Aceste schimbari din corp se combina cu nevoia de somn pentru a determina persoana sa adoarma seara. Dimineata, pe masura ce expunerea la lumina creste, productia de melatonina se opreste si temperatura corpului creste, promovand starea de veghe. 

Acesta este un ritm circadian aliniat cu ciclul intuneric-lumina. Ritmurile circadiene nealiniate pot ingreuna adormirea la culcare, pot cauza mai multe treziri in timpul noptii si pot duce la o perioada mai scurta de somn in general. Nealinierea frecventă poate contribui la dezvoltarea sindromului fazei de somn intarziate (culcat tarziu, trezit tarziu). 

Care sunt cauzele sindromului fazei de somn intarziate

Sindromul fazei de somn intarziate pare a avea o cauza genetica si poate fi intarit social.

Apare cel mai frecvent la adolescenti si adultii tineri. Acest lucru se datoreaza faptului ca ritmul circadian natural al corpului se modifica in timpul pubertatii. Statul treaz pana tarziu pentru a-si face temele, a se uita la televizor sau a petrece timp online poate agrava intarzierea somnului. 

In populatia adulta, prevalenta sindromului fazei de somn intarziate este estimata la 0.2 -1.7%, insa ajunge pana la 7% la adolescenti. Este important de retinut ca sindromul fazei de somn intarziate nu este un comportament deliberat, ci o tulburare de somn. 

Cum se manifesta sindromul fazei de somn intarziate

Pacientii au incapacitatea de a adormi la o ora „normala”. Acest lucru vine cu pretul trezirii mai tarzii in timpul zilei sau al unui tempo cognitiv lent pana dupa pranz. Acest model dureaza cel putin 3 luni (adesea ani de zile). 

Pacientii adorm si se trezesc tarziu in mod constant. Orele de somn si trezire sunt intarziate cu cel putin 2 ore, pana la 3-6 ore. De exemplu se pot culca in mod regulat la 3 dimineata si se pot trezi la 10 dimineata. Atunci cand li se permite sa doarma dupa propriul program, persoanele dorm, in general, bine, avand un somn de buna calitate si durata. 

Insa daca este necesar sa se trezeasca mai devreme pentru scoala sau serviciu, apare somnolenta excesiva in timpul zilei. Pe masura ce ziua avanseaza, aceasta oboseala se diminueaza si persoana incepe sa se simta mai alerta spre seara. Insa chiar daca s-a trezit devreme, va reusi sa adoarma doar tarziu noaptea. 

O persoana cu sindromul fazei de somn intarziate se poate descrie ca o „persoana nocturna” sau „tip bufnita”, insa nu este. Persoanele „bufnita de noapte” pot sta treze pana tarziu din proprie vointa si nu au disfunctii severe in timpul zilei. Pe de alta parte, cei care sufera de intarzierea fazei somnului nu pot adormi mai devreme, chiar daca incearca si vor avea somnolenta diurna daca trebuie sa se trezeacca devreme. 

Cum se diagnosticheaza sindromul fazei de somn intarziate

Pacientii se prezinta la medic atunci cand performanta scolara sau la locul de munca este slaba sau lipsesc de la orele de dimineata. 

Daca diagnosticul nu este evident din istoricul pacientului, va ajuta tinerea unui jurnal de somn. Pentru a confirma diagnosticul, medicul poate solicita sa porti 7-14 zile un dispozitiv numit actigraf care inregistreaza ciclurile de odihna si activitate. Acesta poate confirma la ce ore adormi si te trezesti. De asemenea, dispozitivul poate monitoriza expunerea la lumina. 

Alte teste cum ar fi analiza nivelului de melatonina in lumina slaba, polisomnografia (studiul somnului) si testul de latenta multipla a somnului, pot ajuta la diferentierea tulburarii de tip intarzierea fazei somnului de alte afectiuni caracterizate prin somnolenta excesiva diurna. Apneea in somn de tip obstructiv poate agrava manifestarea sindromului fazei de somn intarziate, astfel incat polisomnografia poate diagnostica aceasta tulburare de somn. 

Cum se trateaza sindromul fazei de somn intarziate

Tratamentul se concentreaza pe schimbarea initierii somnului mai devreme, de obicei prin combinarea ajustarii programului de somn cu terapia cu lumina puternica (fototerapie) imediat dupa trezire, eventual cu suplimente de melatonina administrate sub indrumarea unui specialist in tulburari de somn. 

Un alt tratament se numeste cronoterapie. Aceasta implica sa te culci putin mai tarziu in fiecare zi. De asemenea, te vei trezi putin mai tarziu in fiecare zi. Vei continua sa faci asta pana cand ajungi sa te culci seara, la ora normala, si sa te trezesti devreme dimineata. 

Daca corpul tau este obisnuit cu un anumit program de somn, poate dura cateva saptamani pana la luni pentru a-l reantrena pentru a se adapta la un nou program. 

Apneea in somn de tip obstructiv (ASO)

Ce este apneea in somn de tip obstructiv (ASO)

Apneea in somn de tip obstructiv este cea mai frecventa tulburare respiratorie legata de somn. Afecteaza mai mult barbatii decat femeile (insa prevalenta devine egala dupa menopauza). 8-16% dintre adulti sufera de apnee in somn de tip obstructiv. 

Se caracterizeaza prin episoade multiple de hipopnee (respiratie lenta sau superficiala) si apnee (pauze in respiratie) pe parcursul noptii din cauza obstructiei partiale, respectiv complete a cailor respiratorii superioare, adesea insotite de sforait. Aceste episoade fragmenteaza profund somnul si duc la somnolenta excesiva in timpul zilei (pacientul o resimte in special ca oboseala), hipertensiune arteriala, gura uscata si dureri de cap matinale. 

Netratata, apneea in somn de tip obstruciv este o afectiune serioasa, fiind puternic asociata cu complicatii precum hipertensiunea arteriala rezistenta la tratament, fibrilatia atriala, insuficienta cardiaca, accident vascular cerebral, diabet zaharat de tip 2 si boala Alzheimer. Pacientii cu apnee in somn de tip obstructiv severa au o crestere de 2 ori a mortii subite si a mortalitatii cardiovasculare. In plus, somnolenta diurna excesiva creste semnificativ riscul de a face accidente rutiere sau la locul de munca. 

Care sunt cauzele apneei in somn de tip obstructiv

Apneea in somn de tip obstructiv apare atunci cand muschii din partea din spate a gatului se relaxeaza excesiv in timpul somnului, provocand ingustarea si inchiderea completa a cailor respiratorii superioare, ceea ce perturba respiratia. Acesti muschi sustin palatul moale (partea din spate a gurii, uvula sau „omusorul”), limba si peretii laterali ai gatului. 

Cea mai frecventa cauza este obezitatea (desi nu toti pacienti cu apnee in somn obstructiva au exces de greutate). 40-70% din pacientii obezi au ASO, iar o dimensiune a gatului mai mare de 40-43 cm este un semn important. 

Riscul creste odata cu varsta, deoarece muschii gatului devin mai predispusi la relaxare. 

Exista o serie de factorii de risc anatomici (cai respiratorii ingustate) pentru apneea obstructiva in somn, ca de exemplu:

• Un orofaringe „aglomerat” de o mandibula scurta sau retrasa
• Baza a limbii sau amigdale proeminente
• Forma rotunjita a capului si un gat scurt
• Circumferinta a gatului > 43 cm la barbati si > 41 cm la femei
• Pereti faringieni laterali grosi si perne de grasime parafaringiene
• Congestie nazala cronica 

In plus, la unii pacienti, dormitul pe spate permite gravitatiei sa traga limba si tesuturile moi de la nivelul gurii inapoi, blocand caile respiratorii. 

De asemenea, o serie de substante pot relaxa suplimentar muschii gatului, ca de exemplu alcoolul si medicamentele sedative/anxiolitice. Fumatul poate provoca inflamatii si retentie de lichide in caile respiratorii superioare, crescand riscul. 

Probabilitatea de a suferi de aceasta boala este cu atat mai mare cu cat exista antecedente in familie de apnee in somn. 

Cum se manifesta apneea in somn de tip obstructiv

Simptomele din timpul somnului sunt de obicei observate pentru prima data de partenerul de somn. Acesta remarca faptul ca respiratia pacientului devine anormal de lenta si superficiala sau se opreste (cateva secunde, uneori timp de pana la 1 minut), apoi se reia, frecvent zgomotos. 

Pacientul adesea nu este constient ca somnul lui a fost intrerupt de multe ori in timpul noptii, insa se simte foarte obosit ziua (somnolenta diurna) si frecvent trage un pui de somn involuntar. Somnul zgomotos si agitat poate afecta negativ relatia cu partenerul de pat.

Ai putea avea apnee in somn de tip obstructiv daca:

• Sforai zgomotos
• Te trezesti din cand in cand gafaind, fornaind sau cu zenzatie de sufocare
• Ai somn agitat si neodihnitor
• Te simti extrem de somnoros in timpul zilei
• Suferi de dureri de cap matinale
• Iti lipseste energia in general
• Esti iritabil si te concentrezi greu
• Ti s-a intamplat sa adormi la volan sau in alte situatii potential periculoase 

Cum se diagnosticheaza apneea in somn de tip obstructiv

Medicul pneumolog diagnosticheaza apneea in somn obstructiva atunci cand apar urmatoarele:

• Respiratia este intrerupta in timpul somnului
• Exista 5 sau mai multe intreruperi ale respiratiei pe ora
• Fiecare intrerupere dureaza mai mult de 10 secunde 

Studiile de somn determina indicele apnee-hipopnee (IAH) care reprezinta numarul total de episoade de apnee (inchidere completa a cailor aeriene superioare) si hipopnee (inchidere partiala) care apar in timpul somnului, impartit la orele de somn. IAH se exprima ca numarul de episoade care apar pe ora.

Cu cat apar mai multe evenimente, cu atat apneea in somn de tip obstructiv este mai severa si cu atat este mai mare probabilitatea aparitiei complicatiilor. Apneea in somn de tip obstructiv (ASO) se clasifica astfel:

• ASO Usoara: IAH ≥ 5 si < 15 pe ora
• ASO Moderata: IAH ≥ 15 si ≤ 30 pe ora
• ASO Severa: IAH > 30 pe ora

Exista 2 studii de somn pentru diagnosticul apneei in somn de tip obstructiv care difera prin gradul de complexitate a parametrilor evaluati si locul unde se face testarea:

• Polisomnografia - se efectueaza intr-un Laborator de somn. Esti conectat la un echipament care monitorizeaza activitatea inimii, respiratia si activitatea cerebrala, precum si tiparele respiratorii in timp ce dormi. Echipamentul masoara, de asemenea, miscarile picioarelor si saturatia de oxigen din sange. Poate ajuta, de asemenea, la identificarea altor tulburari de somn care pot provoca somnolenta excesiva in timpul zilei, ca de exemplu tulburarea de miscare a picioarelor in somn, dar care au tratamente diferite.
• Somnografia (poligrafia cardiorespiratorie) - se efectueaza la domiciliu. Este utilizata in cazul pacientilor cu diagnostic aproape cert de apnee in somn de tip obstructiv, asa cum rezulta din anamneza si chestionarele de somn. Monitorizeaza un numar limitat de variabile pentru a detecta pauzele respiratorii in timpul somnului si desaturarea oxigenului. 

Cum se trateaza apneea in somn de tip obstructiv

• Controlul factorilor de risc precum obezitatea, consumul de alcool si utilizarea sedativelor
• Presiune pozitiva continua a cailor respiratorii (CPAP - continuous positive airway pressure)
• Aparate orale (dispozitive de avansare mandibulara)
• Uneori, interventii chirurgicale sau de stimulare a nervilor de la nivelul gatului 

Tratamentul este directionat atat asupra factorilor de risc, cat si asupra apneei obstructive in sine. Terapia de prima linie include utilizarea unui dispozitiv CPAP sau a unui aparat oral, adaptat personalizat de catre un medic stomatolog. In cazul unor defecte anatomice sau pentru pacientii care nu raspund la aceste dispozitive, se ia in considerare interventia chirurgicala sau stimularea nervoasa. 

Pentru cazurile usoare si moderate de OSA, terapia poate fi initiata cu utilizarea nocturna a CPAP sau a dispozitivelor de avansare mandibulara. Pacientii cu forma severa de apnee in somn obstructiva ar trebui sa primeasca CPAP ca terapie de prima linie. 

Aparatul CPAP elibereaza aerul la presiune pozitiva printr-o piesa (frecvent o masca) la nivelul nasului sau plasata peste nas si gura in timp ce dormi. Aceasta presiune pozitiva continua mentine caile aeriene superioare deschise, astfel incat sa poti respira liber.

Succesul tratamentului este definit ca o rezolutie a simptomelor cu reducerea indicelui apnee-hipopnee (IAH) la < 10 pe ora si, in mod ideal, la < 5 pe ora. CPAP amelioreaza simptomele, cu beneficii asupra calitatii vietii si a starii de spirit. Folosit constant, reduce dezvoltarea diabetului si a bolilor cardiovasculare, precum si mortalitatea generala. 

Aproape 40-70% dintre pacientii cu OSA sunt obezi, iar scaderea in greutate determina o ameliorare semnificativa a severitatii si simptomelor apneei in somn. Prin urmare, pierderea in greutate este un pilon principal al terapiei, in asociere cu CPAP. 

Unele persoane sufera de apnee in somn in principal atunci cand dorm pe spate. Terapia pozitionala (dormitul pe o parte) implica adesea purtarea unui dispozitiv (ca de exemplu, plasarea unei mingi de tenis de camp intr-un buzunar in partea din spate a pijamalei) care ii determina sa doarma pe o parte. Dispozitivele care vibreaza atunci cand incearca sa doarma pe spate pot fi, de asemenea, de ajutor.

Sindromul picioarelor nelinistite si tulburarea de miscare periodica a membrelor

Atat sindromul picioarelor nelinistite, cat si tulburarea de miscare periodica a membrelor sunt afectiuni neurologice frecvente care fragmenteaza somnul, ducand la oboseala cronica si somnolenta diurna. Desi adesea asociate (peste 80% din pacientii cu sindromul picioarelor nelinistite sufera si de tulburare de miscare periodica a membrelor), ele sunt entitati clinice distincte. 

Aproximativ 5-15% dintre adulti sunt afectati de sindromul picioarelor nelinistite, iar dintre acestia 2-3% prezinta simptome semnificative si solicita tratament. Boala incepe de obicei la adolescenta sau in jurul varstei de 20 ani, prevalenta crescand odata cu varsta. Este de 2 ori mai frecvent la femei, in special peste 35 de ani. 

Tulburarea de miscare periodica a membrelor apare la aproximativ 4-11% din populatia adulta. Prevalenta creste semnificativ la persoanele in varsta, putand afecta 25-30% dintre cei peste 65 de ani.

Apare frecvent la persoanele cu alte tulburari de somn.  

De ce apar tulburarile de miscare ale membrelor in somn

Cauzele tulburarilor de miscare ale membrelor in timpul somnului nu sunt intelese deplin. 33% din persoanele cu sindromul picioarelor nelinistite au alti membri ai familiei cu acest sindrom. 

Factorii de risc pot fi:

• Un stil de viata sedentar
• Fumatul
• Obezitatea 

Ambele afectiuni sunt mai frecvente in urmatoarele conditii:

• Intreruperea administrarii unor medicamente (cum ar fi diazepam)
• Administrarea de stimulente (cafeina, medicamente) sau antidepresive
• Deficit de fier, anemie
• ADHD
• Sarcina
• Boala cronica de ficat sau rinichi
• Diabet
• Boala neurologica (Parkinson, scleroza multipla) 

Cum se manifesta tulburarile de miscare ale membrelor in somn

Atat tulburarea de miscare periodica a membrelor, cat si sindromul picioarelor nelinistite intrerup somnul. Ca urmare, pacientii se simt obositi si somnorosi in timpul zilei. Simptomele apar de cel putin 3 ori pe saptamana, continua timp de cel putin 3 luni si provoaca disconfort semnificativ sau probleme in functionarea zilnica. 

Ai putea avea sindromul picioarelor nelinistite daca:

• Simti o nevoie puternica de a-ti misca picioarele atunci cand esti in repaus.
• Ai o senzatie ciudata, vaga, dar intensa la nivelul picioarelor - ca niste insecte care se tarasc in interiorul picioarelor, furnicaturi, arsura sau mancarime.
• Simptomele sunt mai grave seara. Ca urmare, ai dificultati in a te relaxa si adormi.
• Simptomele se agraveaza noaptea. In timpul somnului, picioarele se misca spontan si incontrolabil, trezindu-te adesea.
• Simti o oarecare ameliorare a simptomelor atunci cand mergi, iti misti sau intinzi picioarele. 

In cazul persoanelor care sufera de tulburare de miscare periodica a membrelor, picioarele sau bratele se zvarcolesc si tresar de obicei la fiecare 20-40 secunde in timpul somnului. Frecvent, oamenii nu sunt constienti de aceste miscari si de scurtele treziri care urmeaza, dar se pot plange ca dorm prost, ca se trezesc de mai multe ori in timpul noptii si ca au somnolenta in timpul zilei. Nu au senzatii anormale la nivelul membrelor. Partenerii de pat pot fi loviti de catre pacient. 

Cum se diagnosticheaza tulburarile de miscare ale membrelor in timpul somnului

Diagnosticul sindromului picioarelor nelinistite se efectueaza pe baza simptomelor raportate de persoana sau de partenerul de pat. Pentru tulburarea de miscare periodica a membrelor se recomanda polisomnografia. 

Daca se diagnosticheaza oricare dintre afectiuni, se efectueaza analize de sange si urina pentru a verifica daca exista alte boli care pot contribui, cum ar fi anemia, deficitul de fier si afectiunile renale si hepatice. 

Medicatia pacientului trebuie revizuita pentru a depista orice medicament care poate exacerba simptomele, ca de exemplu antagonisti ai dopaminei, antipsihotice, antidepresive serotoninergice si antihistaminice cu actiune centrala. 

Cum se trateaza tulburarile de miscare ale membrelor in timpul somnului

• Schimbari in dieta
• Medicamente 

Se recomanda evitarea consumului de cafeina, care poate agrava simptomele. Daca persoanele au deficit de fier, tratamentul principal il reprezinta suplimentele de fier. Daca aceste masuri nu sunt eficiente si somnul este perturbat se recomanda inceperea tratamentului medicamentos. 

Surse de informatie:

• www.msdmanuals.com
• www.aafp.org
• www.mayoclinic.org
• www.my.clevelandclinic.org
• www.sleephealthfoundation.org.au
• www.sleepfoundation.org .