Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
„Un melanom descoperit devreme poate fi adesea vindecat prin excizie chirurgicală corectă, în timp ce un melanom descoperit târziu poate necesita tratamente sistemice complexe. De aceea, prevenția, autoexaminarea pielii, consultul dermatologic și dermatoscopia sunt esențiale”, explică dr. Cătălin Manole, medic primar dermatovenerologie în cadrul Centrului terțiar de melanom din Spitalul Euroclinic.
Melanomul - cel mai periculos tip de cancer cutanat
Pielea noastră conține celule specializate numite melanocite, responsabile pentru pigmentul care ne colorează pielea, părul și ochii. Melanomul este un cancer care se formează tocmai în aceste celule.
„Deși reprezintă doar o proporție mai mică din totalul cancerelor cutanate, melanomul este responsabil pentru o mare parte din mortalitatea asociată cancerelor de piele, deoarece are capacitatea de a invada și de a metastaza relativ precoce, mai ales dacă nu este diagnosticat la timp", susține dr. Cătălin Manole.
Cu alte cuvinte, melanomul nu este cel mai frecvent cancer de piele, dar este cel mai periculos dintre ele. Motivul este simplu și, totodată, dur: se răspândește repede, ajunge în alte organe și devine mult mai greu de tratat.
Un aspect mai puțin știut: melanomul nu apare doar pe zonele expuse la soare. Poate apărea pe spate, pe tălpi, sub unghii, pe scalp
„Există și forme mai rare, care apar pe mucoase, cum ar fi mucoasa orală, genitală sau oculară. Din acest motiv, examinarea dermatologică trebuie să fie completă, nu limitată doar la zonele vizibile sau expuse la soare", subliniază medicul dermatolog.
Trebuie înțeles și că melanomul nu se comportă identic la femei și la bărbați. La femei, apare mai frecvent pe picioare, în timp ce la bărbați este mai des localizat pe trunchi, în special pe spate. Însă, diferența cu adevărat importantă între femei și bărbați nu este localizarea, ci momentul în care ajung la medic. Bărbații tind să amâne mai mult consultul dermatologic, ceea ce face ca diagnosticul să fie pus mai târziu, când boala este deja mai avansată.
Factori care cresc semnificativ riscul de apariție a melanomului:
- Expunerea intensă la soare, în special arsurile solare repetate suferite în copilărie și adolescență;
- Utilizarea solarului, un obicei care, deși nu mai este la fel de căutat ca în trecut, poate produce multe probleme;
- Prezența unui număr mare de alunițe pe corp sau prezența unor alunițe cu aspect neregulat;
- Istoricul familial de melanom poate indica o predispoziție genetică.
Persoanele cu ten deschis, ochi albaștri sau verzi și păr blond sau roșcat sunt mai vulnerabile, deoarece au o protecție naturală mai redusă față de radiațiile UV.
Cum arată o aluniță suspectă: regula ABCDE
Mulți oameni cred că o aluniță devine periculoasă doar dacă sângerează sau doare. Această preconcepție poate costa timp prețios. Melanomul poate evolua mult timp fără niciun simptom.
Medicii recomandă regula ABCDE pentru a recunoaște semnele de alarmă:
- A - Asimetrie: jumătățile alunițelor nu se „potrivesc" între ele
- B - Borduri (margini): marginile sunt neregulate, dințate sau neclare
- C - Culoare: prezintă mai multe nuanțe - maro, negru, roșu, alb sau albastru
- D - Diametru: leziunea depășește 6 mm (cât capătul unui creion)
- E - Evoluție: s-a modificat vizibil în ultimele săptămâni sau luni
„Nu toate melanoamele respectă perfect această regulă", avertizează dr. Manole. „De aceea, orice leziune nouă, diferită de celelalte, care se modifică, sângerează, crește sau devine simptomatică trebuie evaluată de medic".
De ce se ajunge la diagnostic târziu în România
În România, melanomul este în continuare depistat des în stadii avansate. Pacienții ajung la dermatolog abia când observă modificări clare - o aluniță care crește rapid, sângerează sau își schimbă brusc culoarea. Atunci când boala a câștigat deja teren. Accesul la dermatoscopie, metoda prin care medicul examinează alunițele cu un instrument special, s-a îmbunătățit, dar nu suficient. Educația privind autoexaminarea și importanța controalelor anuale rămâne o provocare reală.
„Melanomul nu apare întotdeauna dintr-o aluniță preexistentă. O parte dintre melanoame se dezvoltă pe piele aparent sănătoasă, sub forma unei leziuni noi, care crește sau își schimbă aspectul în timp. De aceea, nu trebuie urmărite doar alunițele vechi, ci și orice pată sau formațiune nou apărută", explică dr. Cătălin Manole.
Cum se pune diagnosticul și de ce precizia lui contează enorm
Diagnosticul de melanom se confirmă prin examen histopatologic, adică analiza țesutului prelevat din leziunea suspectă. În plus, raportul anatomopatologic oferă o serie de informații esențiale, cum ar fi: cât de adânc a pătruns tumora în piele (indicele Breslow), dacă există ulcerație, cum arată marginile exciziei. Toate acestea influențează direct stadializarea bolii și tratamentul.
„Precizia diagnosticului este prima formă de tratament corect", spune dr. Manole: „Un diagnostic corect înseamnă că tratamentul începe pe baze solide. Dacă grosimea tumorală este evaluată greșit, dacă ulcerația nu este menționată sau dacă marginile nu sunt interpretate corect, pacientul poate fi sub-stadializat sau supra-stadializat. Aceasta poate însemna fie tratament insuficient, fie investigații și terapii inutile".
Stadializarea - adică stabilirea extinderii bolii - se face apoi prin analize, imagistică (CT, PET-CT, RMN) și, în unele cazuri, biopsia ganglionului santinelă. Nu orice pacient are nevoie de toate acestea. Decizia se ia individualizat, în funcție de grosimea tumorii și de alți factori de risc.
Avantajele tratamentului intr-un centru terțiar de melanom
Melanomul modern nu mai poate fi tratat de un singur medic, oricât de experimentat ar fi acesta. Fiind o afecțiune care necesită decizii complexe, rapide și perfect coordonate, este nevoie ca pacientul să fie atent investigat și monitorizat de o întreagă echipă medicală. În Centrul terțiar de melanom Euroclinic, cazul fiecărui pacient este analizat în detaliu de comisia oncologică (Tumour Board), o echipă de medici specializați în gestionarea cancerului de piele, care verifică diagnosticul histologic, stadializarea bolii, rezultatele investigațiilor imagistice, statusul molecular, dar și comorbiditățile sau preferințele pacientului, eliminând complet riscul unor decizii fragmentate sau plimbarea inutilă între specialități.
„Din punctul meu de vedere, principalele beneficii ale unui astfel de centru sunt, în primul rând, diagnosticul corect, urmat de o stadializare adecvată. Un alt avantaj crucial este accesul rapid la testarea moleculară și, implicit, posibilitatea de a alege tratamentul optim pentru pacient, nu doar un tratament disponibil în acel moment. În plus, vorbim despre un management corect al toxicităților, accesul la studii clinice și monitorizarea atentă, pe termen lung, a pacienților”, explică dr. Cătălin Manole.
O singură echipă, peste 15 specialități medicale
Structura echipei multidisciplinare este gândită astfel încât să acopere fiecare unghi al bolii. În plus, pacientul este ghidat în permanență de un navigator medical care preia logistica traseului medical pentru ca evaluarea să fie cât mai rapidă.
- O echipă completă în tratamentul modern al melanomului este formată din:
- Medic dermatolog cu experiență în dermatoscopie avansată și monitorizarea riscurilor;
- Chirurg oncolog sau chirurg plastician cu expertiză în excizii largi și chirurgie ganglionară;
- Oncolog medical supraspecializat în imunoterapii de ultimă generație și terapii țintite;
- Anatomopatolog specializat strict în analiza leziunilor melanocitare;
- Medic radiolog, specialistul în medicină nucleară și radioterapeutul;
- Specialiști de graniță (la nevoie) - Endocrinolog, gastroenterolog, pneumolog, neurolog, cardiolog și specialist în boli infecțioase pentru gestionarea eventualelor efecte secundare;
- Echipa de suportul emoțional și logistic, care include psihologul oncologic, asistenții medicali specializați și coordonatorul de caz.
Deciziile de finețe care fac diferența între un tratament standard și vindecare
În oncologia modernă, timpul și ordinea în care se fac intervențiile pot schimba radical prognosticul. Cooperarea strânsă dintr-un centru terțiar permite echipei să vadă dincolo de protocoalele rigide și să aplice strategii personalizate, evitând tratamentele inutile sau întârziate. Dr. Cătălin Manole subliniază importanța acestor nuanțe clinice prin exemple concrete din practică: „Diferențele în abordarea unui caz pot fi extrem de subtile, dar absolut decisive pentru viața pacientului. De exemplu, un pacient cu boală ganglionară macroscopică ar putea beneficia enorm de o terapie neoadjuvantă (înainte de operație). Dacă acesta este operat imediat, fără o cooperare și o integrare multidisciplinară prealabilă, această oportunitate terapeutică se poate pierde definitiv”.
Aceeași dinamică se aplică și în funcție de profilul genetic al tumorii sau de ritmul de evoluție al bolii.
„Un pacient cu mutație BRAF pozitivă și o formă de boală explozivă are nevoie urgentă de terapie țintită rapidă. În schimb, un pacient cu o formă de boală stabilă poate avea ca primă și cea mai bună strategie imunoterapia. Toate aceste decizii de finețe se pot lua rapid și corect doar atunci când medicii colaborează în timp real, în cadrul aceleiași structuri dedicate”, menționează medicul dermatolog.
“Melanomul este o boală care trebuie evaluată rapid și corect”
Dr. Cătălin Manole atrage atenția asupra faptului că pacienții nu trebuie să intre în panică, însă că este foarte important “să trateze diagnosticul cu maximă seriozitate”: “Melanomul este o boală care trebuie evaluată rapid și corect. A doua recomandare este să ceară ca diagnosticul histopatologic și stadiul bolii să le fie explicate pe înțelesul lor. Este dreptul lor să întrebe dacă este necesară testarea mutației BRAF și dacă situația lor clinică va fi discutată într-o comisie multidisciplinară (Tumour Board). Chiar și în cazul unei boli avansate, este vital ca pacientul să știe că astăzi există tratamente moderne și că prognosticul melanomului s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Totuși, pentru ca aceste terapii să aibă succes, tratamentul trebuie administrat într-un cadru profesionist, cu o monitorizare extrem de atentă a eventualelor toxicități.”
Prevenția rămâne singura metodă prin care melanomul poate fi interceptat în stadii în care vindecarea este de 100%. Medicul dermatolog insistă asupra faptului că absența simptomelor nu înseamnă neapărat absența bolii: „Monitorizarea dermatologică anuală este esențială, chiar și pentru persoanele care nu observă nicio modificare evidentă pe corp. Melanomul poate debuta extrem de discret, sub forma unei leziuni mici, aparent banale, pe care un ochi neantrenat o poate trece ușor cu vederea. Examinarea dermatoscopică realizată în cabinet îi permite medicului să identifice modificări subtile în structura aluniței, invizibile la simpla inspecție cu ochiul liber.”
Consultant: Dr. Cătălin Manole, medic primar dermatovenerologie
