Ce este important sa stii despre studiile de somn polisomnografia si somnografia (poligrafia ventilatorie)

Polisomnografia (PSG) este cel mai comun tip de studiu de somn si ofera o monitorizare fiziologica completa a actvitatii creierului, respiratiei si inimii, inregistrand undele cerebrale, fluxul de aer, saturatia arteriala a oxigenului, miscarile toracelui, abdomenului si membrelor, ritmul cardiac, pozitia in somn si sforaitul. Polisomnografia este considerata „standardul de aur” pentru diagnosticul multor tulburari de somn precum apneea in somn, narcolepsia, tulburarea de miscare periodica a membrelor, precum si comportamentele nocturne, cum ar fi somnambulismul si tulburarea de comportament in somnul REM si insomnia cronica rezistenta la tratament. 

Pe de alta parte, poligrafia ventilatorie (poligrafia cardirespiratorie sau somnografia) este o alternativa limitata care inregistreaza numai parametrii respiratori fara stadializarea somnului si este potrivita pentru pacientii adulti sau copii cu probabilitate mare pre-test de apnee in somn de tip obstructiv moderat-severa. 

Polisomnografia si somnografia sunt teste nedureroase si neinvazive, inregistrarea durand de obicei o noapte. Polisomnografia se efectueaza in Laboratorul de somn sub monitorizarea tehnicienilor medicali special antrenati, in timp ce somnografia se efectueaza in mediul familiar de acasa. Un medic cu competenta in somnologie, cum ar fi un medic pneumolog sau neurolog, va examina inregistrarile din timpul somnului pentru a diagnostica tulburarea de somn si va dezvolta un plan de tratament. 

Daca suspectezi ca tu sau copilul tau are o tulburare de somn, efectuarea unui studiu de somn ar putea fi un pas esential catre obtinerea unui somn mai bun si a unei stari generale de sanatate imbunatatite. Intelegerea la ce sa te astepti in timpul unui studiu de somn poate atenua ingrijorarile si te poate pregati pentru testare. 

Care sunt diferentele dintre polisomnografie si poligrafia ventilatorie privind precizia si limitarile diagnosticului?

Avantajele polisomnografiei:

• „Standardul de aur” pentru diagnosticul tulburarilor de somn
• Poate diagnostica tulburari de somn respiratorii si non-respiratorii
• Masoara timpul real de somn (nu doar timpul de inregistrare)
• Ofera informatii complete despre arhitectura somnului
• Poate detecta microtrezirile (treziri scurte) chiar si fara desaturare de oxigen
• Poate detecta evenimente legate de somnul REM
• Permite titrarea CPAP in aceeasi noapte de testare in cazul apneei in somn
• Tehnicianul este prezent in permanenta pentru a ajusta semnalele pentru o inregistrare optima

Limitarile polisomnografiei:

• Testare in mediul nefamiliar
• Disconfortul dat de mai multi senzori atasati

Avantajele poligrafiei ventilatorii:

• Comoditate si confort - testarea se face acasa, in patul pacientului
• Eficienta in cazul diagnosticarii apneei in somn de tip obstructiv moderat-severe

Limitarile poligrafiei ventilatorii:

• Nu poate stabili cat timp a dormit efectiv pacientul.
• Nu poate identifica limitarea fluxului de aer fara desaturatie semnificativa.
• Poate subestima severitatea apneei in somn.
• Nu poate determina stadiile somnului, astfel incat nu poate diagnostica alte tulburari de somn
• Tehnicianul nu este disponibil pentru a asigura inregistrari de inalta calitate. Senzorii se pot detasa in timpul noptii, ceea ce duce la inregistrari esuate sau nevalide.
• Rata mai mare de esec, care poate necesita studii repetate.
• In general, nu este recomandata pacientilor cu boli cardiovasculare semnificative, boli neuromusculare sau celor suspectati de apnee in somn de tip central. 

Cum decide medicul somnolog care test este mai indicat?

Medicul somnolog (medic cu competenta in somnologie) va evalua factorii de risc si simptomele tulburarii de somn si va alege testul de diagnostic astfel:

Polisomnografia daca:

• Pacientul are alte afectiuni asociate (cardiace, pulmonare, neurologice)
• Exista suspiciunea de tulburari de somn non-respiratorii
• In cazul copiilor cu afectiuni medicale complexe
• Cand exista necesitatea unei evaluari precise a severitatii tulburarii de somn 

Poligrafia ventilatorie daca:

• Exista o probabilitate ridicata pre-test de apnee in somn obstructiva (ASO) moderat-severa
• Pacientul adult nu are comorbiditati semnificative
• Nicio suspiciune de alte tulburari de somn
• Polisomnografia nu este fezabila sau disponibila 

Daca poligrafia cardiorespiratorie este neconcludenta sau negativa in ciuda suspiciunii clinice ridicate, se efectueaza polisomnografia. 

Polisomnografia - studiu de somn complex efectuat in Laboratorul de somn

Polisomnografia (PSG) este un studiu complex al somnului efectuat in Laboratorul de somnologie. Este considerata „standardul de aur” pentru diagnosticarea unei game largi de tulburari de somn. 

Principalul diferentiator al polisomnografiei fata de somnografie este faptul ca masoara activitatea cerebrala (EEG), miscarile oculare (EOG) si activitatea muschilor barbiei (EMG barbie) pentru a diferentia intre somn si veghe si a defini stadiile somnului, putand identifica cand tiparele de somn sunt perturbate. 

Procesul tipic de adormire incepe cu o etapa de somn numita somn fara miscare rapida a ochilor, cunoscut sub numele de somn NREM (non-REM). In aceasta etapa, undele cerebrale incetinesc. Dupa 1-2 ore de somn NREM, activitatea cerebrala se reia. Aceasta etapa a somnului se numeste somn cu miscare rapida a ochilor, cunoscuta si sub numele de somn REM. Ochii se misca rapid inainte si inapoi (cu pleoapele inchise) in timpul somnului REM. Majoritatea viselor au loc in aceasta etapa a somnului. 

De obicei, trecerea de la somnul NREM la somnul REM se face in aproximativ 90 de minute si de-a lungul noptii, o persoana trece 4-5 cicluri de somn. Tulburarile de somn pot interfera cu acest tipar normal (arhitectura somnului). 

Ce inregistreaza polisomnografia?

Polisomnografia inregistreaza simultan o game larga de parametrii fiziologici in timpul somnului:

• Unde cerebrale (electroencefalograma/EEG)
• Miscarile oculare (electrooculograma/ EOG)
• Activitatea musculara a barbiei (electromiograma/EMG barbie)
• Fluxul de aer la nivelul nasului si gurii
• Miscarile toracice si abdominale (efort respirator)
• Nivelurile de oxigen din sange (oximetrie)
• Ritmul si frecventa cardiaca (electrocardiograma/ECG)
• Miscarile picioarelor (electromiograma/EMG picioare)
• Pozitia corpului
• Sforait

Cand este recomandata polisomnografia?

Medicul somnolog poate recomanda polisomnografia daca suspecteaza ca ai: 

Tulburari de somn complexe:

Apnee in somn sau o alta tulburare respiratorie in timpul somnului

• Tulburarile respiratorii in timpul somnului sunt afectiuni caracterizate prin respiratie anormala, dificila sau intrerupta in timpul somnului.
• Variaza de la sforait puternic pana la pauze complete in respiratie (apnee), care pot reduce semnificativ nivelul de oxigen din sange si pot perturba calitatea somnului.
• Apneea in somn de tip obstructiv este cea mai frecventa tulburare de respiratie in somn si se caracterizeaza prin oprirea respiratiei in mod repetat in timpul somnului, ceea ce duce la somnolenta diurna excesiva.

Tulburarile de miscare a membrelor in somn

• Tulburarile de miscare a membrelor in somn sunt boli neurologice care se caracterizaeaza prin miscari involuntare ale membrelor care apar in timpul somnului, provocand adesea perturbari ale calitatii somnului si ducand la oboseala si somnolenta in timpul zilei.
• Cele doua afectiuni cele mai frecvente, dar distincte, sunt tulburarea de miscare periodica a membrelor si sindromul picioarelor nelinistite.
• Sindromul picioarelornelinistite se caracterizeaza printr-o nevoie irezistibila de a misca picioarele insotita de senzatii inconfortabile si neplacute (ca si cum o insecta se tarseste sub piele) sau de durere care apar in principal in repaus, in special seara sau noaptea. Miscarea amelioreaza simptomele.
• Tulburarea de miscare periodica a picioarelor este diferita de sindromul picioarelor nelinistite in sensul ca miscarile membrelor nu sunt insotite de senzatii neconfortabile. Se manifesta prin zvacnirea sau lovirea cu piciorul, afecteaza unul sau ambele membre inferioare, dureaza in general 2 secunde si se repeta la fiecare 20-40 de secunde pe durata somnului.

Narcolepsia

• Narcolepsia este o tulurare neurologica a ciclului somn-veghe in care persoana experimenteaza somnolenta persistenta si dificultate in a ramane treaz, cu „atacuri de somn” bruste si irezistibile in timpul zilei, chiar si in timpul unor activitati precum mancatul sau lucrul.
• Se dezvolta de obicei in timpul adolescentei si dureaza toata viata.
• La pacientii cu narcolepsie, somnul REM intervine in starea de veghe si in tranzitia de la veghe la somn (pacientul intra in somnul REM in 15 minute fata de 60-90 minute in mod normal).
• Diagnosticul este confirmat de polisomnografie si testul de latenta multipla a somnului (MSLT), care masoara latenta somnului - cat de repede adoarme pacientul. 

Tulburarea de comportament in somnul REM

• Aceasta tulburare de somn implica interpretarea fizica a viselor in timpul somnului REM din cauza unui defect al mecanismului normal de paralizie musculara (atonie) in aceasta faza a somnului.
• Pacientul vorbeste, striga, loveste, provocand adesea ranirea lui sau a partenerului de pat. Nu este de obicei constient de actiunile lui in timp ce doarme, insa isi poate aminti visul daca este trezit.
• Poate progresa in timp catre boala Parkinson.
• Polisomnografia video este standardul de aur, confirmand activitatea musculara anormala in timpul somnului REM. 

Alte tulburari de somn comportamentale

• Sunt denumite parasomnii si includ evenimente sau experiente fizice anormale care apar in timpul somnului sau la trezire.
• Pot varia de la miscari simple, cum ar fi scrasnitul dintilor (bruxism), pana la actiuni complexe, cum ar fi somnambulismul, vorbitul in somn, cosmaruri/teroarea nocturna sau tulburarea de alimentatie legata de somn. 

Insomnia in anumite circumstante

• Persoanele cu insomnie au dificultati in a adormi sau in a ramane adormite.
• Polisomnografia nu este de obicei indicata pentru evaluarea de rutina a insomniei cronice sau tranzitorii, deoarece insomnia este in primul rand un diagnostic clinic bazat pe istoric.
• Totusi, pacientii cu insomnia cronica rezistenta la tratament si la care se supecteaza alte tulburari de somn (apnee in somn, tulburare de miscare periodica a picioarelor) au indicatie de polisomnografie. 

Crize de epilepsie in somn

• Crizele de epilepsie in somn (nocturne) sunt descarcari electrice anormale la nivelul creierului, care apar exclusiv sau predominant (peste 90%) in timpul somnului.
• Se manifesta prin contractii musculare intense, miscare necontrolata, miscari involuntare si iregulate ale membrelor sau somnambulism.
• Pacientul nu este constient ca are o convulsie, iar trezirile dese in timpul noptii sunt deseori interpretate gresit ca insomnie sau alte tulburari de somn.
• Pot coexista cu apnee in somn de tip obstructiv care poate agrava frecventa crizelor epileptice. 

Pacienti cu risc ridicat:

• Copiii cu tulburari de respiratie in somn si afectiuni medicale complexe - obezitate, sindrom Down, anomalii craniofaciale, tulburari neuromusculare
• Pacienti cu comorbiditati (tulburari neuromusculare, insuficienta cardiaca, BPOC, accident vascular cerebral)
• Suspiciunea de apnee in somn de tip central sau sindromul de obezitate-hipoventilatie alveolara 

Tablou clinic discordant:

• Cand exista o discrepanta intre dimensiunea amigdalelor si severitatea raportata a tulburarilor respiratorii in somn
• Cand necesitatea unei interventii chirurgicale este incerta 

Cum se efectueaza polisomnografia

Polisomnografia este un studiu de somn care se efectueaza intr-un Laborator de somn dintr-un Centru de Somnologie. Camera in care se face polisomnografia este similara cu o camera de hotel. Este intuneric si liniste in timpul testului. Vei ramane peste noapte si nu vei imparti camera cu nimeni altcineva. Poti dormi in propriile pijamale. 

Zona de dormit va avea o camera video care va permite tehnicianului somnolog sa vada ce se intampla in camera atunci cand lumina este stinsa, respectiv un sistem audio, prin care poate comunica cu tine si poate sa te auda din zona de monitorizare din afara camerei. 

Dupa ce te-ai pregatit de culcare, tehnicianul va plasa o serie de electrozi la nivelul capului, pieptului, abdomenului si picioarelor tale, care inregistreaza diverse activitati si parametri:

• Senzorii de la nivelul capului monitorizeaza electroencefalograma (EEG) in timp ce dormi. Diferite tipuri de unde apar in timpul diferitelor etape ale somnului. In cazul suspiciunii unei tulburari de somn neurologice, se efectueaza polisomnografie neurologica (neuro-PSG), in care montajul EEG este complet.
• Pe pielea din jurul ochiului se monteaza senzori care detecteaza activitatea oculara - electrooculografia (EOG). Permite identificarea miscarilor rapide ale ochilor in timpul somnului. Somnul trece prin fazele NREM (Non-Rapid Eye Movement - Miscare Oculara Non-Rapida) si REM (Rapid Eye Movement - Miscare Oculara Rapida). Anumite tulburari de somn sunt specifice anumitor faze de somn.
• Centura pentru pletismografie inductiva respiratorie este un dispozitiv care detecteaza expansiunea trunchiului, in special in jurul pieptului si abdomenului, atunci cand respiri. Diferentiaza intre apneea in somn de tip obstructiv, in care miscarea toracelui si abdomenului este in directii opuse si apneea centrala, cand atat toracele, cat si abdomenul nu prezinta nicio miscare.
• Pulsoximetrul este un mic senzor care se prinde de varful degetului aratator (sau de lobul urechii). Masoara pulsul si nivelul de saturatie a oxigenului din sange. Atunci cand respiratia inceteaza in timpul apneei in somn, apare o scadere a saturatiei de oxigen (de obicei o scadere de 3-4% fata de valoarea initiala). Aceste desaturari raportate pe ora de somn reprezinta un parametru cheie pentru evaluarea severitatii apneei in  somn.
• Electrozii ECG de la nivelul toracelui detecteaza activitatea electrica a inimii (ECG). Identifica diverse aritmii in somn.
• La nivelul picioarelor se monteaza senzori pentru a urmari miscarea musculara (EMG, electromiograma). Spre deosebire de o EMG standard, acesti senzori sunt doar pentru monitorizarea miscarii si nu activeaza muschii. 

Senzorii sunt conectati prin fire la un aparat care capteaza datele. Desi in centrul de somnologie probabil ca nu vei adormi la fel de usor sau nu vei dormi la fel ca acasa, acest lucru nu afecteaza de obicei rezultatele studiului de somn.

Titrarea CPAP

CPAP (Continuous Positive Airway Pressure - presiune pozitiva continua a cailor respiratorii) este standardul de aur de tratament pentru apneea in somn de tip obstructiv moderat-severa. In testul de titrare CPAP se determina cu exactitate presiunea aerului furnizat de aparat de care pacientul are nevoie, astfel incat aparatul sa poata fi programat corect pentru utilizare acasa. 

Aparatul CPAP elibereaza un flux constant de aer la presiune pozitiva ceea ce va mentine caile respiratorii superioare deschise in timp ce dormi, permitandu-ti sa respiri liber. Prin identificarea celei mai mici presiuni efective, acest studiu asigura eficienta tratamentului, mentinand in acelasi timp confortul pacientului. 

Titrarea CPAP se efectueaza in laboratorul de somnologie deoarece necesita personal instruit pentru a face ajustarile necesare. Testul CPAP se poate efectua intr-o noapte separata sau in cadrul aceleiasi testari (split-night polisomnografie), atunci cand se suspecteaza puternic apneea in somn de tip obstructiv. Prima jumatate a noptii este folosita pentru diagnosticul apneei in somn, iar daca rezultatele sunt pozitive, a doua jumatate pentru titrarea CPAP. 

Tehnicianul ajusteaza de la distanta presiunea aerului la nivelul aparatului CPAP pentru a gasi nivelul optim pentru a elimina sforaitul si blocarea cailor respiratorii superioare. Scopul este de a determina „presiunea ideala” care mentine caile respiratorii deschise, indiferent de pozitia de dormit sau de stadiul somnului. 

Desi titrarea manuala in laborator este standardul, aparatele de presiune pozitiva cu autotitrare (APAP) pot fi uneori utilizate acasa pentru a determina presiunea adecvata, deoarece se ajusteaza automat la evenimentele respiratorii pe parcursul noptii. 

Pacientul va incerca diferite tipuri de masti - perne nazale, masti nazale, masti complete care acopera nasul si gura sau masti orale - pentru a asigura o potrivire confortabila si o etansare buna, cu scopul de a minimiza scurgerile de aer si creste complianta folosirii dispozitivului acasa. 

Somnografia - studiu de somn efectuat acasa 

Somnografia (poligrafia ventilatorie sau cardiorespiratorie) este utilizata in cazul pacientilor adulti si copii cu diagnostic aproape cert de apnee in somn de tip obstructiv (ASO), asa cum rezulta din anamneza si chestionarele de somn. 

Este o metoda de diagnostic eficienta si convenabila, putand fi efectuata in confortul de acasa, in mediul familiar al pacientului. Testul utilizeaza dispozitive portabile, usor de utilizat, care monitorizeaza semnalele fiziologice importante in timp ce pacientul doarme. Noaptea de inregistrare trebuie sa aiba un minim de 5 ore dormite. 

Somnografia este o versiune simplificata a polisomnografiei (un studiu complet al somnului realizat in laboratorul de somnologie) care se concentreaza in special pe parametrii cardiovasculari si respiratori cheie:

• Fluxul de aer nazal: identifica daca respiratia se opreste.
• Miscarile toraco-abdominale: se utilizeaza benzi care se monteaza la nivelul toracelui si abdomenului pentru a masura efortul respirator.
• Saturatia oxigenului si pulsul periferic: un pulsoximetru se monteaza la nivelul degetului pentru a masura saturatia de oxigen din sange si pulsul periferic.
• Sforaitul
• Pozitia de somn si miscarea in  timpul somnului (uneori) 

Un studiu de poligrafie ventilatorie implica prezentarea la Centrul de Somnologie pentru ridicarea echipamentului, purtarea acestuia acasa peste noapte si returnarea a doua zi. Tehnicianul de somn te va instrui in utilizarea echipamentului acasa.

Dupa studiu 

Datele colectate vor fi analizate de un specialist somnolog care va interpreta rezultatele si le va discuta cu tine in timpul unei consultatii ulterioare. Aceasta consultatie poate include recomandari pentru teste suplimentare, optiuni de tratament sau modificari ale stilului de viata pe baza diagnosticului. 

Oferind o imagine detaliata asupra tiparelor si comportamentelor de somn, studiile de somn sunt instrumente nepretuite in diagnosticarea si gestionarea tulburarilor de somn deoarece:

• Identifica diverse tulburari de somn specifice. Polisomnografia poate distinge intre diverse afectiuni, cum ar fi insomnia, apneea in somn si sindromul picioarelor nelinistite, ducand la diagnostice precise.
• Evalueaza eficacitatea tratamentului. Pentru pacientii cu apnee in somnn de tip obstructiv obstructiva care urmeaza tratament cu CPAP, repetarea somnografiei este utila pentru a evalua eficacitatea interventiilor si poate informa despre ajustarile necesare.
• Ghideaza modificari ale stilului de viata. Rezultatele studiilor de somn pot ajuta medicii sa recomande modificari specifice ale stilului de viata sau terapii comportamentale care vizeaza imbunatatirea calitatii somnului. 

Surse de informatie:

• www.mayoclinic.org
• www.sleep.hms.harvard.edu
• www.sleepfoundation.org .