Tulburarile de somn frecvente la copii - cum pot parintii sa recunoasca simptomele cheie

Cercetarile arata ca 50% dintre copii au probleme cu somnul si 4% au o tulburare de somn diagnosticata, care le poate afecta sanatatea si dezvoltarea, precum si performanta scolara si viata sociala. 

Problemele de somn la copii sunt mai frecvente decat isi dau seama multi parinti. Rezistenta la culcare, trezirile frecvente noaptea, sforaitul si apneea in somn, precum si parasomniile (somnambulismul, cosmarurile sau terorile nocturne) si miscarile membrelor in timpul somnului sunt tulburari de somn frecvente, care perturba somnul copilului si determina somnolenta excesiva diurna. Acorda atentie comportamentului copilului tau in timpul zilei - la copii, tulburarile de somn pot cauza mai degraba iritabilitate si hiperactivitate, decat somnolenta. In plus, o calitate slaba a somnului nocturn poate afecta performanta scolara prin scaderea atentiei si dificultatati de concentrare, memorare si invatare. 

Interventia timpurie poate imbunatati considerabil somnul si sanatatea unui copil. Recunoasterea simptomelor cheie care sugereaza o anumita tulburare de somn este primul pas catre abordarea ei. Tine un jurnal de somn care sa documenteze tiparele de somn ale copilului, obiceiurile si simptomele asociate pentru a ajuta in procesul de diagnosticare. 

Daca banuiesti o tulburare de somn la copilul tau, mergi la un consult la un medic pediatru cu specializare in somnologie, care iti poate oferi informatii valoroase si recomandari adaptate nevoilor copilului tau.

Insomnia comportamentala a copilariei (rezistenta la culcare si trezirile frecvente)

Insomnia este incapacitatea invatata a copilului de a adormi, de a dormi toata noaptea sau ambele, chiar daca i s-a acordat suficient timp pentru somn. Copiii mai mici pot avea, de asemenea, accese de furie la culcare. 

Insomnia poate fi cauzata de diversi factori, cum ar fi stresul, rutinele de culcare neregulate sau afectiunile medicale coexistente. Spre deosebire de adulti, la copii insomnia se manifesta frecvent cu tulburari de comportament in timpul zilei, mai degraba decat prin somnolenta excesiva. 

10-30% din copii pot suferi de insomnie si asta poate avea un impact major asupra vietii intregii familii, cu scaderea starii de bine fizice si mintale a parintilor, cresterea stresului conjugal si un mediu familial tensionat. Netratata, insomnia la copii poate persista la varsta adulta. 

Preventia este cel mai bun tratament pentru insomnia comportamentala a copilariei. Medicii ar trebui sa educe parintii cu privire la tiparele normale de somn in functie de varsta copilului si ce inseamna o igiena buna a somnului, precum si despre asteptarile realiste, stabilirea limitelor si a unui program constant de somn. 

Semne la care sa fii atenta:

• Rezistenta la culcare sau necesitatea unei implicari excesive a parintilor. Copilul refuza constant sa mearga la culcare sau tergiverseaza - de exemplu, cere sa mai bea ceva, sa i se citeasca mai multe povesti sau mai multe imbratisari.
• Adormirea dureaza in mod regulat mai mult de 30 de minute.
• Se trezeste des in timpul noptii si adoarme greu din nou de unul singur.Dimineata se trezeste cu dificultate.
• Are anxietate in legatura cu somnul sau ora de culcare. Spune ca ii este frica sa doarma singur si poate avea cosmaruri frecvente si infricosatoare.
• In timpul zilei mai degraba decat sa fie obosit, devine adesea hiperactiv, impulsiv sau capricios.
• La scoala, se concentreaza greu si uita frecvent.
• Poate fi somnoros in timpul zilei - adoarme in masina sau somnul de la pranz este mai lung decat cel pentru varsta lui.
• Se plange de dureri de cap sau de stomac frecvente, inexplicabile. 

Sforaitul si apneea in somn de tip obstructiv (ASO)

La fel ca in cazul adultilor, este normal ca si copiii sa sforaie ocazional. Sforaitul la copii poate fi cauzat de amigdalele sau vegetatiile adenoide imflamate, alergii, obezitate, fumatul pasiv sau alti factori. 

Cu toate acestea, daca observi ca sforaie excesiv si/sau prezinta pauze in respiratie urmate de respiratie zgomotoasa, este posibil sa aiba apnee in somn de tip obstructiv. Primul indiciu ca ceva este in neregula cu somnul copilului poate fi atunci cand constati ca prezinta semnele caracteristice ale deprivarii de somn, cum ar fi somnolenta excesiva in timpul zilei, dificultati de concentrare si hiperactivitatea. 

4% dintre copii, de obicei cu varste cuprinse intre 2 si 8 ani, sufera de apnee in somn. Apneea de tip obstructiv este cel mai frecvent tip de apnee in somn si apare atunci cand muschii din partea din spate a gatului se relaxeaza excesiv in timpul somnului, provocand ingustarea si inchiderea completa a cailor respiratorii superioare, ceea ce perturba respiratia. 

Exista mai multe cauze, insa la copiii cu varsta intre 3 si 6 ani cea mai frecventa cauza o reprezinta amigdalele si vegetatiile adenoide marite. Aceste tesuturi pot bloca fizic caile respiratorii superioare, in special in timpul somnului profund. In plus, obezitatea este un factor de risc major in special in randul adolescentilor. Excesul de greutate poate duce la depuneri de grasime in jurul cailor respiratorii, ingustandu-le. 

Semne la care sa fii atenta:

• Sforait puternic si frecvent
• Pauze in respiratie in timpul somnului
• Gafait si sufocare care apar dupa pauzele in respiratie
• Somn agitat cu schimbari frecvente de pozitie
• Enurezis si transpiratii nocturne
• Somnolenta excesiva in timpul zilei sau hiperreactivitate
• Iritabilitate ziua
• Respiratie pe gura in timpul somnului

Cosmaruri si terori nocturne (parasomnii)

Oamenii folosesc cuvintele cosmar si teroare nocturna interschimbabil, dar sunt lucruri diferite. 

Ambele sunt tulburari de somn care se numesc parasomnii, in care apare un comportament anormal in timpul somnului, deoarece o parte a creierului este „treaza”, in timp ce alte parti ale creierului sunt inca adormite. Parasomniile nu sunt neaparat evenimente periculoase si pot sa apara la copiii sanatosi si cu dezvoltare normala. 50% dintre copii sufera la un moment dat de un anumit tip de parasomnie. 

Cosmaruri

Cosmarurile sunt vise infricosatoare in somn, care pot trezi copilul. In special pot fi inspaimantatoare pentru copiii mici, carora le este mai greu sa distinga ce este sau nu real. De obicei, cosmarurile apar in timpul somnului REM (mai tarziu in noapte) si copilul isi va aminti visul a doua zi dimineata. Daca copilul se trezeste, ofera-i asigurari ca este in regula sa se simta speriat, insa este in siguranta si incearca sa-l adormi usor la loc. Unii copii vor doar o imbratisare inainte de a adormi din nou, in timp ce altii vor sa stai cu ei. 

Semne la care sa fii atenta:

• Evenimentul are loc cel mai frecvent in a doua jumatate a noptii.
• Copilul se trezeste dintr-un vis, plangand si avand senzatia de frica.
• Este in mod clar treaz si constient de ce a visat si unde se afla.
• Isi poate aminti visul infricosator si poate avea dificultati in a adormi la loc. 

Terori nocturne

Terorile nocturne (pavor nocturn) apar la inceputul noptii, in timpul somnului profund non-REM, la aproximativ o treime dintre copii, in special la copiii cu varste cuprinse intre 1 si 8 ani. Pot fi declansate de stres fizic sau emotional. 

Copilul se ridica brusc din pat, pare intens infricosat si agitat, poate tipa sau striga si are ochii deschisi, in ciuda faptului ca doarme. De obicei, nu se va trezi si nu-si va aminti incidentul dimineata. 

Cel mai bun lucru pe care il poti face este sa te asiguri ca este in siguranta, incercand sa-l tii in pat, daca este posibil. Nu este nevoie sa-l trezesti sau sa iti faci griji daca copilul experimenteaza terori nocturne ocazionale, dar daca acestea devin frecvente sau daca ii provoaca somnolenta in timpul zilei, este recomandat sa mergi la un consult la medicul pediatru. 

Semne la care sa fii atenta:

• Evenimentul are loc in primele 1-2 ore dupa adormire.
• Copilul poate avea ochii deschisi, dar sticlosi si nu isi poate recunoaste parintii.
• Tipa, striga sau se zvarcoleste.
• Inima ii bate rapid, este transpirat si respira rapid.
• Nu poate fi consolat, isi indeparteaza parintii sau devine si mai agitat daca acestia incearca sa-l ia in brate.
• Copilul adoarme repede la loc si nu isi aminteste nimic despre eveniment dimineata. 

Vorbitul in somn si somnambulismul (parasomnii)

Somnambulismul (mersul in somn) si vorbitul in somn sunt alte tipuri de parasomnii care apar de obicei in primele ore de somn, atunci cand copilul se afla in faza de somn profund. In general, sunt inofensive si frecvente la copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 10 ani. 

Vorbitul in somn

Vorbitul in somn implica vocalizari in timpul somnului. Vorbitul in somn pare sa apara mai frecvent in timpul somnului usor, la trecerea de la stare de veghe la somn, asa ca o igiena adecvata a somnului poate ajuta la reducerea episoadelor. Desi este inofensiv in sine, vorbitul in somn poate deranja alte persoane din camera. Uneori este asociat cu alte tulburari de somn, cum ar fi cosmarurile sau somnambulismul. 

Semne la care sa fii atenta:

• Copilul mormaie, fredoneaza sau se angajeaza in conversatii complete in timp ce doarme.
• Febra poate creste frecventa vorbitului in somn. 

Somnambulism

Cercetarile sugereaza ca 1 din 3 copii va merge in somn (somnambulism) inainte de varsta de 13 ani, majoritatea episoadelor avand loc in perioada preadolescentei. De obicei, copiii depasesc somnambulismul la adolescenta. 

Copilul nu este constient de ceea ce face si de mediul in care se misca si, de obicei, nu isi aminteste ca a facut asta. Pe langa somnolenta din timpul zilei, somnambulismul poate avea consecinte serioase, copilul putandu-se accidenta daca va incerca sa coboare scari, sa se aplece peste ferestre sau sa iasa afara. De aceea este important sa asiguri un mediu sigur si sa instalezi un aparat de alarma care detecteaza miscarea copilui. Daca iti dai seama ca merge in somn, adu-l calm inapoi in pat. Trezirea copilului cu aproximativ o jumatate de ora inainte de aparitia episodului sau obisnuit de somnambulism s-a dovedit utila. 

Somnambulismul care apare ocazional nu este adesea o problema grava si nu necesita tratament. Somnambulismul se poate agrava din cauza lipsei de somn, asa ca asigura-te ca doarme suficient. Totusi, mersul in somn care se intampla des poate sugera o tulburare de somn si trebuie investigat. 

Semne la care sa fii atenta:

• Copilul merge cu ochii deschisi, avand o privire fixa, sticloasa, ca „prin” obiecte.
• Poate vocaliza, insa neclar si lucruri fara sens.
• Poate incerca sa se imbrace, sa aprinda lumina, sa deschida usa sau sa aranjeze mobila. Uneori, poate face comportamente neobisnuite, ca de exemplu urineaza intr-un dulap sau langa o usa.
• Nu vorbeste si nu raspunde celorlalti.
• Nu poate fi trezit, iar daca se intampla asta este confuz si ametit si uneori poate deveni violent.
• Nu isi va aminti deloc evenimentul in dimineata urmatoare.
• Somnambulismul se intampla de obicei la 1-2 ore dupa adormire.

Sindromul fazei de somn intarziate

Este o tulburare de ritm circadian si este principala cauza a tulburarilor de somn la adolescenti. Acest lucru se datoreaza faptului ca ritmul circadian natural se modifica in timpul pubertatii, ca urmare a schimbarilor hormonale. 

Sindromul fazei de somn intarziate este cauzat de desincronizarea ceasului intern al unei persoane cu ciclul extern lumina-intuneric. Copilul nu poate adormi la ora considerata „normala”, depasind aceasta ora cu cu cel putin 2 ore, pana la 3-6 ore. De exemplu se culca in mod regulat la 3 dimineata si se trezeste la 10 dimineata. Culcatul tarziu cauzeaza apoi dificultati de trezire la o ora acceptabila dimineata, mai ales cand scoala incepe devreme. 

Atunci cand li se permite sa doarma dupa propriul program, dorm, in general, bine, avand un somn de buna calitate si durata. In weekenduri sau cand nu merg la scoala, adolescentii cu sindromul fazei de somn intarziate pot dormi cea mai mare parte a zilei si stau treji cea mai mare parte a noptii. 

In populatia adulta, prevalenta sindromului fazei de somn intarziate este estimata la 0.2 -1.7%, insa ajunge la 7% la adolescenti. Este important de retinut ca tulburarea de faza de somn intarziata nu este un comportament deliberat, ci o tulburare de somn. 

Semne la care sa fii atenta:

• Dificultati constante in a dormi inainte de miezul noptii
• Dificultati extreme de trezire dimineata pentru a merge la scoala
• Performanta academica slaba din cauza unui tempo cognitiv lent dimineata si oboselii matinale. Multi adolescenti au note mici sau abandoneaza scoala.

Sindromul picioarelor nelinistite

Este o tulburare neurologica care produce senzatii neplacute la nivelul picioarelor, care il face pe copil sa isi miste picioarele atunci cand incearca sa adoarma sau in timpul somnului. Miscarea amelioreaza oarecum simptomele neplacute. 

Caracterizat printr-o nevoie irezistibila de a misca picioarele, sindromul picioarelor nelinistite la copii poate fi dificil de identificat. Ai putea crede ca, pur si simplu, copilul se foieste sau sufera de dureri de crestere. Tratamentul sindromului picioarelor nelinistite nocturne la copii include o igiena adecvata a somnului si exercitii de intindere inainte de culcare. Unul dintre posibilele motive din spatele sindromului picioarelor nelinistite, care poate fi intalnit in multe cazuri, este deficitul de fier, ceea ce face ca evaluarea nivelului de feritina sa fie foarte importanta. 

Rata sindromului picioarelor nelinistite la copii este neclara, dar studii limitate sugereaza o prevalenta de 2%. 

Semne la care sa fii atenta:

• Disconfort la nivelul picioarelor seara, care se agraveaza si este raportat de obicei de copil
• Prea multa energie in picioare
• Senzatia de furnicaturi, ca ceva infricosator sa tareste sub piele sau se plange ca are picioarele calde sau reci
• Miscari ale picioarelor in somn (observate de parinti)
• Model neobisnuit de dureri de crestere
• Istoric familial al sindromului picioarelor nelinistite

Cum poti sa detectezi precoce daca copilul tau are o tulburare de somn

Pastreaza un jurnal de somn

Observa starea de spirit, apetitul si energia copilului tau pe parcursul zilei. Acest lucru te ajuta sa intelegi ciclul lui de somn-veghe, dificultatile si ce anume il impiedica sa doarma. 

Observa tiparele de respiratie in timpul somnului

Supravegheaza somnul copilului, in special in primele ore. Asculta daca acesta sforaie, daca respiratia se opreste sau daca gafaie dupa aer. Observatiile facute de parinti cu privire la tulburarile de respiratie in somn la copii pot fi considerate semne de incredere pentru un control la medic. 

Monitorizeaza comportamentul copilului in timpul zilei

Observa daca prezinta somnolenta excesiva in timpul zilei, lipsa de concentrare, hiperactivitate, iritabilitate si probleme de comportament la scoala. 

Cand sa mergi cu copilul tau la medic?

Toate tulburarile de somn necesita atentie. Ia in considerare o evaluare medicala daca observi la copilul tau urmatoarele:

• Sforait care dureaza mai mult de 3 nopti pe saptamana
• Pauze de respiratie observate in timpul somnului
• Dificultati continue la adormire sau la mentinerea somnului
• Somnolenta in timpul zilei care impiedica activitatile scolare
• Aparitia parasomniilor frecvente, de mai multe ori pe saptamana
• Probleme de somn combinate cu schimbari de dispozitie sau tulburari de comportament 

Daca observi ceva in neregula, este intotdeauna recomandat sa mergi la un consult la un medic pediatru cu pregatire in tulburarile de somn.

Cum poti sa imbunatatesti somnul copilului tau (recomandari de igiena somnului)

Tulburarile de somn poat avea fiecare un tratament specific. Totusi, multe probleme legate de somn sunt cauzate sau agravate de o igiena precara a somnului, astfel incat imbunatatirea acesteia reprezinta tratamentul de prima linie pentru majoritatea tulburarilor de somn. 

Igiena somnului - un set de obiceiuri si comportamente care promoveaza un somn bun - este vitala pentru copii. Atunci cand practici igiena somnului, consecventa este esentiala. Strategiile de somn necesita timp si repetitie pentru a fi eficiente. 

Regulile de baza de igiena somnului pentru copil

• Stabileste un program general echilibrat, cu perioade intercalate de odihna si joaca/studiu.
• Creaza o rutina de somn. O rutina constanta la culcare anunta corpul si mintea copilului ca este timpul sa se linisteasca si sa se pregateasca pentru somn. Nu ar trebui sa dureze mai mult de 20 de minute si poate include 3-4 activitati linistite si relaxante, cum ar fi imbracarea pijamalei, spalatul pe dinti, un dus cald rapid si cititul unei povesti scurte.
• Mentine o ora regulata de culcare, inclusiv in week-end. Un program de somn functioneaza aliniat cu ceasul biologic natural al copilului pentru a-l ajuta sa adoarma cu regularitate.
• Transforma dormitorul, si in special patul, intr-o zona fara ecrane, chiar si in timpul zilei. Se recomanda ca ecranele sa nu fie folosite cu 1 ora inainte de culcare. Ubicuitatea ecranelor face ca aceasta regula sa fie dificil de implementat, dar merita. Dispozitivele mobile, televizoarele si tabletele emit un tip de lumina albastra care suprima melatonina, un hormon care promoveaza somnolenta. Copiii pot fi deosebit de vulnerabili. Timpul petrecut la ecrane stimuleaza, de asemenea, creierul, ingreunand relaxarea pentru somn.
• Asigura o temperatura mai scazuta in dormitor pentru a evita supraincalzirea, optim intre 18-19 grade Celsius, bebelusii putand beneficia cu 1-2 grade mai cald, pana la 20.5 grade Celsius Foloseste un termometru de camera. Nu te baza pe propriul confort pentru a evalua temperatura camerei.
• Foloseste perdele groase, inchise la culoare, pentru a bloca lumina. Mentine o mica lampa de noapte daca copilului ii este frica de intuneric.
• Pastreaza linistea in dormitor. Poti utiliza un aparat de zgomot alb pentru a masca sunetele exterioare.
• Evita alimentele si bauturile care contin cofeina cu 6 ore inainte de culcare. De asemenea, evita o masa copioasa si dulciurile, optand pentru o gustare sanatoasa, daca este necesar.

Cum poti stabili o rutina a orei de culcare in functie de varsta copilului tau

Somnul bebelusilor

Deoarece inca nu au dezvoltat un ritm circadian, bebelusii dorm rareori toata noaptea, si asta este in regula. Daca nu adoarme la loc in mod natural, incearca sa-l linistesti vorbindu-i sau atingandu-i, fara sa-l iei in brate. Daca continua sa planga, este posibil sa-i fie foame sau sa aiba nevoie sa i se schimbe scutecul. Rezolva problema rapid si in liniste, folosind doar o lumina de noapte, daca este posibil, si paraseste camera cu calm.

Somnul copiilor mici

Copiii mici au un program de somn noaptea, completat de un pui de somn in timpul zilei. Problemele de somn la copiii mici sunt agravate de anxietatea de separare si de teama de a rata ceva, ceea ce se traduce prin tehnici de tergiversare si rezistenta in a merge la culcare. Poti reduce aceste plangeri oferindu-i control asupra unor alegeri minore, cum ar fi ce pijamale sa poarte sau ce carte sa citeasca. Incerca sa fii rabdatoare, ferma, dar iubitoare, deoarece „luptele de putere” pot cauza un raspuns de opozitie mai puternic din partea lui.

Somnul copilului scolar

Combinand obligatiile de la scoala cu cele sociale si extrascolare, copiii de varsta scolara au adesea un program incarcat, care le poate ingreuna sa aiba un somn bun. Ori de cate ori este posibil, incearca sa urmezi un program se somn constant si o perioada de relaxare inainte de culcare. Pentru a consolida asocierea dintre camera de dormit si somn, faciliteaza-i sa-si faca temele sau alte activitati in alta camera, atunci cand este posibil.

Somnul adolescentilor

Adolescentii sunt programati sa aiba un ritm circadian mai intarziat, ceea ce inseamna ca adorm mult mai tarziu decat ora „normala”, iar asta poate crea o problema cu orele de de dimineata de la scoala. Il poti ajuta pe adolescentul tau recunoscand cerintele crescute asupra timpului sau si lucrand impreuna pentru a gasi un program de somn sanatos care sa se potriveasca stilului sau de viata. Adolescentii tind sa-si imite parintii intr-o anumita masura in ceea ce priveste somnul, asa incat unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poti face pentru a-l ajuta sa dezvolte un tipar de somn sanatos este sa ai si tu unul. 

Ce nu trebuie sa faci

• Sa incepi rutina de somn cand deja copilul este somnoros. Copiii obositi excesiv pot fi hiperactivi sau morocanosi si le va fi si mai greu sa adoarma, asa ca incepe rutina inainte de a apuca sa casce.
• Sa-l lasi sa foloseasca eranele prea aproape de ora de culcare (cu 1 ora inainte).
• Sa-l lasi sa alerge inainte de culcare. Copilul tau ar trebui sa aiba o multime de oportunitati de a se descarca in timpul zilei, dar nu-l lasa sa intre in frenezie noaptea, altfel va fi prea agitat ca sa adoarma.
• Sa-i citesti povesti infricosatoare. Evita povestile inspaimantatoare si alte activitati stimulatoare mental sau fizic inainte de culcare.
• Sa-l lasi sa doarma mai mult in weekenduri. Este tentant sa recuperezi somnul pierdut in zilele in care nu are scoala, dar o abatere de la ora obisnuita de trezire cu mai mult de 1 ora poate cauza  probleme la adormirea in zilele lucratoare. 

Daca practici o igiena sanatoasa a somnului si copilul tau inca se simte somnoros sau are probleme cu adormirea sau cu mentinerea somnului noaptea, este recomandat sa consulti un medic pediatru cu pregatire in somnologie pentru a vedea daca are o tulburare de somn. De asemenea, ii poti cere invatatoarei sau dirigintei sa te tina la curent cu nivelurile sale de atentie si concentrare. Dificultatile de concentrare, comportamentul hiperactiv sau problemele de invatare pot indica faptul ca nu doarme corespunzator.

Surse de informatie:

• www.sleepfoundation.org
• www.aafp.org
• www.jamanetwork.com .