EDU.REGINAMARIA.RO

Boala arteriala coronariana (cardiopatia ischemica)

Boala arteriala coronariana (cardiopatia ischemica)

Boala arteriala coronariana (BAC) este cunoscuta si sub denumirea de cardiopatie ischemica (CI). Ischemie inseamna ca fluxul sanguin (si oxigenul) sunt restrictionate sau reduse intr-o parte a corpului, iar ischemia cardiaca este denumirea pentru reducerea fluxului sanguin si a oxigenului catre muschiul inimii.

BAC sau CI se dezvolta atunci cand vasele de sange majore care alimenteaza inima cu sange, oxigen si substante nutritive (arterele coronare) sunt afectate sau se imbolnavesc. Depozitele de colesterol (placa de aterom) de la nivelul arterelor impreuna cu inflamatia sunt de obicei responsabile de boala arteriala coronariana. Cand placa de aterom se formeaza, aceasta ingusteaza arterele coronare, reducand fluxul de sange catre inima. In final, fluxul de sange scazut poate sa provoace durere in piept (angina), dificultate in respiratie, precum si alte semne si simptome ale bolii arteriale coronariene. Un blocaj complet poate provoca un infarct de miocard acut (IMA).

Boala arteriala coronariana se dezvolta pe parcursul a cateva decenii si, prin urmare, poti sa nu observe o problema pana cand nu ai un blocaj semnificativ sau un infarct de miocard. Insa, stilul de viata sanatos poate avea un impact semnificativ.

Ce este ischemia silentioasa?

Multe persoane pot avea episoade ischemice fara sa stie acest lucru. Aceste persoane au ischemie fara durere denumita ischemie silentioasa. Pot, de asemenea, sa aiba un infarct de miocard fara o avertizare prealabila. Si persoanele cu angina pot avea episoade nediagnosticate de ischemie silentioasa. De asemenea, persoanele care au suferit anterior infarct de miocard sau cele cu diabet se afla la risc sa dezvolte ischemie silentioasa.

Testul de efort sau purtarea unui Holter care masoara si inregistreaza continuu electrocardiograma (de obicei, pe o perioada de 24-48 de ore) sunt cele doua investigatii folosite frecvent pentru diagnosticarea acestei probleme, insa si alte proceduri pot fi folosite.

Simptomele bolii arteriale coronariene

Daca arterele coronare se ingusteaza, acestea nu mai pot alimenta inima cu suficient sange bogat in oxigen – in special, atunci cand bate tare, ca in timpul exercitiului fizic. Initial, reducerea fluxului sanguin poate sa nu provoace simptomele bolii arteriale coronariene. Insa, pe masura ce placa de aterom continua sa se formeze la nivelul arterelor coronare, poti dezvolta semne si simptome ale bolii arteriale coronariene – acestea pot fi:

  • Durere in piept (angina). Poti simti presiune sau stransoare in piept, ca si cand cineva ar sta pe pieptul tau. Aceasta durere, denumita angina, se produce de obicei in mijlocul sau pe partea stanga a pieptului. Angina este in general declansata de un stres fizic sau emotional. Durerea trece de obicei in cateva minute de la incheierea activitatii stresante. La unele persoane, in special la femei, durerea poate fi ascutita si trecatoare, resimtita la nivelul gatului, bratului sau spatelui.
  • Respiratie sacadata. Atunci cand inima nu pompeaza suficient oxigen pentru a acoperi nevoile organismului, poti avea respiratie sacadata sau oboseala extrema la efort.
  • Infarct de miocard. O artera coronara complet blocata va provoca un infarct de miocard. Semnele si simptomele clasice includ presiune in piept, durere in umar sau brat si, uneori, respiratie sacadata si transpiratie. Femeile pot experimenta simptome mai putin tipice, precum durere la nivelul gatului sau maxilarului. Afla mai multe despre simptomele infarctului de miocard la femei, de aici. Uneori, un infarct de miocard se produce fara semne sau simptome evidente.

Cand sa mergi la medic

Daca banuiesti ca ai un infarct de miocard, suna imediat la numarul de urgenta 112 sau roaga pe cineva sa te duca la cel mai apropiat spital.

Daca ai factorii de risc pentru boala arteriala coronariana – precum hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, fumezi, ai diabet, ai istoric familial de boala de inima sau obezitate – fa-ti o programare la medic. Specialistul va dori sa efectuezi investigatii suplimentare, mai ales daca ai semnele sau simptomele arterelor ingustate.

Cauze

Se considera ca boala arteriala coronariana debuteaza cu o afectarea sau la nivelul invelisului intern al unei artere coronare, uneori devreme, in copilarie. Afectarea poate fi determinata de diversi factori, precum:

  • Fumatul
  • Hipertensiunea arteriala
  • Nivelul crescut al colesterolului
  • Diabetul sau rezistenta la insulina
  • Stilul de viata sedentar

Dupa ce invelisul intern al unei artere este afectat, depozitele de grasimi (placa de aterom) alcatuite din colesterol si alte reziduuri celulare tind sa se acumuleze la locul leziunii intr-un proces ce poarta denumirea de ateroscleroza. Daca suprafata placii de aterom se rupe, celulele sangelui denumite plachete sanguine (trombocite, implicate in coagularea sangelui) ajung la locul respectiv in incercarea de a repara artera. Aceasta acumulare de celule poate bloca artera determinand infarctul de miocard.

Factori de risc

Factorii de risc pentru boala arteriala coronariana sunt:

  • Varsta. Inaintarea in varsta creste riscul de afectare sau ingustare a arterelor.
  • Genul. Babatii au in general un risc mai crescut de boala arteriala coronariana. Totusi, riscul pentru femei creste dupa menopauza.
  • Istoricul familial. Istoricul familial de boala cardiovasculara este asociat cu un risc mai crescut de boala arteriala coronariana, in special daca o ruda apropiata a dezvoltat boala cardiovasculara la o varsta frageda. Riscul este cel mai crescut daca tatal sau fratele au fost diagnosticati cu boala cardiovasculara inainte de 55 de ani sau daca mama sau sora au dezvoltat boala cardiovasculara inainte de 65 de ani.
  • Fumatul. Persoanele care fumeaza au un risc semnificativ mai crescut de boala cardiovasculara. Expunerea la fumatul pasiv creste, de asemenea, riscul de boala arteriala coronariana. Afla de aici ce castigi daca te lasi de fumat.
  • Hipertensiunea arteriala. Hipertensiunea arteriala necontrolata poata determina intarirea si ingrosarea arterelor, ceea ce ingusteaza canalul prin care circula sangele.
  • Niveluri ridicate ale colesterolului. Nivelurile ridicate ale colesterolului in sange pot creste riscul de formare a placii de aterom si de aparitie a aterosclerozei. Colesterolul crescut poate fi determinat de un nivel crescut de colesterol din lipoproteine de densitate joasa (LDL – denumit si colesterol “rau”). Un nivel scazut de colesterol din lipoproteine de densitate ridicata (HDL – denumit si colesterol “bun”) pot, de asemenea, sa contribuie la aparitia aterosclerozei.
  • Diabetul. Diabetul este asociat cu un risc crescut de boala arteriala coronariana. Diabetul de tip 2 si boala arteriala coronariana impart aceiasi factori de risc precum obezitatea si hipertensiunea arteriala.
  • Obezitatea. Greutatea in exces de obicei agraveaza ceilalti factori de risc.
  • Sedentarismul. Lipsa miscarii este asociata cu boala arteriala coronariana si, de asemenea, cu factorii sai de risc.
  • Stresul crescut. Un nivel ridicat de stres poate afecta arterele si poate agrava factorii de risc ai bolii arteriale coronariene.
  • Alimentatia nesanatoasa. Consumul abuziv de alimente bogate in grasimi saturate, grasimi partial saturate, sare si zahar poate creste riscul de boala arteriala coronariana.

Factorii de risc actioneaza adeseori in grup si se pot potenta unul pe celalalt – de exemplu, obezitatea favorizeaza aparitia diabetului de tip 2 si a hipertensiunii. Cand sunt grupati, anumiti factori de risc cresc si mai mult riscul de boala arteriala coronariana. De exemplu, sindromul metabolic – un grup de afectiuni care include hipertensiunea arteriala, trigliceridele mari, HDL-ul scazut, nivelurile ridicate ale insulinei si grasimea abdominala in exces – cresc riscul de boala arteriala coronariana.

Unoeri boala arteriala coronariana se dezvolta in absenta vreunui factor de risc clasic. Cercetatorii studiaza si alti posibili factori, precum:

  • Apneea de somn. Aceasta afectiune determina oprirea repetata a respiratiei in timpul somnului. Scaderile bruste ale nivelurilor de oxigen care se produc in timpul apneei de somn cresc tensiunea arteriala si afecteaza sistemul cardiovascular, fiind o posibila cauza a bolii arteriale coronariene.
  • Proteina C-reactiva (PCR) cu sensibilitate inalta. Aceasta este o proteina normala care apare in cantitati ridicate cand este prezenta inflamatia undeva in corp. Nivelurile crescute de PCR pot fi un factor de risc pentru boala cardiovasculara. Se crede ca, pe masura ce arterele coronare se ingusteaza, exista un nivel mai mare al PCR.
  • Trigliceridele crescute. Acestea sunt un tip de grasimi (lipide) din sange. Nivelurile crescute pot creste riscul de boala arteriala coronariana, in special la femei.
  • Homocisteina. Aceasta este un aminoacid pe care organismul il foloseste pentru a produce proteine si pentru a construi si mentine tesuturile. Insa, nivelurile crescute de hemocisteina pot creste riscul de boala arteriala coronariana.
  • Preeclampsia. Aceasta afectiune care apare la femei in timpul sarcinii determina hipertensiune arteriala si cantitati crescute de proteine in urina. Poate sa creasca riscul de boala cardiovasculara mai tarziu in viata.
  • Consumul de alcool. Consumul abuziv de alcool poate determina afectarea muschiului cardiac. De asemenea, poate agrava alti factori de risc pentru boala arteriala coronariana.
  • Bolile autoimune. Afectiuni precum artrita reumatoida si lupus (si alte afectiuni reumatice inflamatorii) cresc riscul de ateroscleroza.

Complicatii

Boala arteriala coronariana poate determina:

  • Durere in piept (angina). Daca arterele coronare se ingusteaza, inima nu mai poate primi suficient sange cand are nevoie cel mai mult – in special in timpul activitatii fizice. Acest lucru poate provoca durerea in piept (angina) sau respiratia sacadata.
  • Infarct de miocard. Daca o placa de colesterol se rupe si se formeaza un tromb, un blocaj complet al arterei coronare poate declansa un infarct de miocard. Absenta fluxului sanguine catre inima poate afecta muschiul cardiac. Severitatea afectarii depinde in parte de cat de repede primesti tratamentul potrivit.
  • Insuficienta cardiaca. Daca anumite zone ale inimii sunt in mod cronic private de oxigen si substante nutritive ca urmare a reducerii fluxului sanguin sau a afectarii cardiace in urma unui infarct de miocard, inima poate fi prea slabita pentru a pompa suficient sange pentru a acoperi nevoile organismului. Aceasta afectiune este cunoscuta sub denumirea de insuficienta cardiaca. Afla mai multe despre insuficienta cardiaca si diabetul de tip 2-noi tehnici diagnostice si terapeutice, de aici.
  • Batai cardiace anormale (aritmie). Alimentarea cu sange neadecvata sau afectarea tesutului inimii pot interfera cu impulsurile electrice ale inimii, provocand batai cardiace anormale. Afla cum se trateaza aritmia, de aici.

Preventie

Aceleasi obiceiuri ce tin de stilul de viata care contribuie la tratarea bolii arteriale coronariene pot sa ajute si in prevenirea dezvoltarii bolii. Un stil de viata sanatos te ajuta sa iti mentii arterele puternice si ajuta la prevenirea formarii placii de aterom. Pentru a-ti imbunatati sanatatea inimii, poti aplica urmatoarele sfaturi:

  • Renunta la fumat
  • Tine sub control afectiuni precum hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia si diabetul
  • Mentine-te activ fizic
  • Adopta o alimentatie cu continut scazut de grasimi, sare si bogata in fructe, legume si cereale integrale
  • Mentine-ti greutatea optima
  • Redu si gestioneaza stresul

Consultant: Dr. Sorin Ciobanu, medic primar Cardiologie

Surse de informatie:

www.mayoclinic.org

www.heart.org