Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Aritmia: ce este si cum se diagnosticheaza

Aritmia (denumita si disritmie) reprezinta bataile neregulate sau anormal de lente sau rapide ale inimii.

Ce este pulsul?

Pulsul indica ritmul cardiac sau numarul de batai ale inimii in decurs de un minut. Valorile pulsului variaza de la o persoana la alta. Pulsul este mai scazut cand esti in repaus si creste in timpul activitatii fizice, deoarece organismul are nevoie de mai mult sange oxigenat.

Cum imi masor pulsul?

Simtind pulsul, poti afla cat de repede iti bate inima. Pulsul il poti simti la incheietura mainii sau in zona gatului. Pune doua degete (aratatorul si degetul mijlociu) pe incheietura mainii, chiar sub baza degetului mare. Sau poti pune varfurile degetelor (tot aratatorul si degetul mijlociu) pe gat, de o parte si de alta a traheei, si apasa usor pana cand simti sangele pulsand. Poti misca degetele usor in sus sau in jos pana ce simti pulsul. Numara bataile inregistrate in 10 secunde si inmulteste cu 6 pentru a afla pulsul in batai de inima per minut. Un puls normal, la o persoana adulta aflata in repaus, este de aproximativ 60-100 de batai pe minut.

Ritmul cardiac la electrocardiograma (ECG sau EKG)

Inima are un sistem care generează impulsuri electrice. Acest sistem declanseaza bataia de inima. Electrocardiograma este un test care nu doare și nu este invaziv utilizat pentru inregistrarea semnalelor electrice ale inimii. Fiecare bataie de inima este reprezentata pe electrocardiograma (EKG sau ECG) sub forma unor linii pe o hartie gradata. Electrocardograma poate evidenția:

  • Ritm cardiac normal (ritmul sinusal normal) arata faptul ca activitatea electrica a inimii urmeaza cursul normal. Ritmul este regulat, nodal (stabilt de nodul sino-atrial) cu o frecventa de aproximativ 60-100 de batai pe minut.
  • Ritm cardiac modificat:
  • Tahicardie: inima bate mai repede (ritm cardiac de peste 100 de batai pe minut)
  • Bradicardie: inima bate mai lent (ritm cardiac sub 60 de batai pe minut)
  • Aritmii: inima bate neregulat. Artimiile pot fi:
    • supraventriculare (ASV): aritmiile care isi au originea in atrii (camerele superioare ale inimii); “supra” inseamna deasupra, “ventriculare” se refera la camerele inferioare ale inimii – ventriculele
    • ventriculare (AV): aritmiile care isi au originea in ventricule (camerele inferioare ale inimii)
  • Bradiaritmii: inima bate mai lent, cu un ritm neregulat.

Factori care infuenteaza ritmul cardiac

Ritmurile cardiace neregulate se pot produce si in cazul unei inimi normale, sanatoase. De exemplu, un atlet antrenat poate să aibă un ritm cardiac atunci cand se afla in repaus de 40-50 de batai pe minut. Printre factorii care influenteaza ritmul cardiac se numara:

  • Varsta pe care o ai
  • Nivelul de efort fizic pe care il faci
  • Obiceiul de a fuma (nicotina din tigari)
  • Temperatura aerului
  • Starile emotionale prin care treci (socul, teama sau stresul).
  • Medicamente sau diferite substante pe care le iei (cofeina, nicotina, alcoolul, cocaina, aerosolii inhalati, pastilele de slabit sau medicamentele pentru tuse si raceala).

Aritmiile care sunt recurente sau asociate cu o boala de inima trebuie sa reprezinte un motiv de ingrijorare si ar trebui intotdeauna evaluate de catre medic.

In majoritatea cazurilor, tratarea afectiunii va determina ameliorarea aritmiei. In cazul in care nu se intampla acest lucru, exista numeroase medicamente si investigatii pentru a vindeca sau a controla ritmul cardiac anormal.

Simptomele aritmiei

Aritmia poate fi silentioasa si asimptomatica. Medicul poate depista bataile anormale ale inimii in timpul examenului fizic, cand iti masoara pulsul, iti asculta inima sau cand efectueaza o investigatie pentru diagnostic. Cand simptomele apar, acestea pot fi:

  • Palpitatii: Senzatia ca inima bate prea tare, senzatia de fluturare in piept sau ca inima a luat-o la goana
  • Senzatia de inima care a luat-o la goana, sau lovituri la nivelul toracelui
  • Ameteala sau senzatie de confuzie
  • Dificultati in respiratie (dispnee)
  • Disconfort la nivelul toracelui
  • Transpiratii
  • Slabiciune sau oboseala extrema

Cauzele aritmiilor

Aritmiile pot fi determinate de:

  • Boala arteriala coronariana (cunoscuta si sub numele de cardiopatie ischemica (IC))
  • Hipertensiune arteriala
  • Modificari la nivelul muschiului inimii (cardiomiopatie)
  • Disfunctii ale valvelor cardiace
  • Dezechilibru electrolitic la nivel sanguin (al sodiului sau al potasiului)
  • Traumatism in urma unui infarct de miocard
  • Procesul de vindecare dupa o interventie chirurgicala cardiaca
  • Alte probleme medicale

Diagnosticul aritmiei

Daca ai simptomele aritmiei, ar trebui sa iti faci o programare la medicul cardiolog. Probabil ca vei dori sa mergi la un cardiolog care are specialitate suplimentara in electrofiziologie cardiaca interventionala (pentru diagnosticul si tratamentul patologiilor de ritm cardiac). Dupa evaluarea simptomelor si efectuarea examenului fizic, cardiologul poate efectua o serie de teste pentru a confirma prezenta aritmiei si pentru a depista cauzele. Intre investigatiile efectuate pentru a confirma prezenta ritmului cardiac anormal se afla:

  • Electrocardiograma (EKG sau ECG): Arata imaginea impulsurilor electrice care circula prin muschiul cardiac. EKG-ul este intregistrat pe o hartie gradata, prin folosirea electrozilor (plasturi mici, adezivi) care sunt atasati de piele pe piept, brate si picioare.
  • Monitorizare ambulatorie prin:
  • Testul de efort: Este testul folosit pentru inregistrarea aritmiilor care debuteaza sau se agraveaza in timpul activitatii fizice. Acest test poate fi, de asemenea, util in determinarea unei boli de inima preexistente sau a unei boli arteriale coronariene asociate cu aritmia.
  • Ecocardiografia: Este un tip de ecografie folosita pentru a furniza o imagine asupra inimii, care sa determine daca aritmia este provocata de o boala a muschiului cardiac sau a valvei. Investigatia este efectuata in repaus sau in timpul unei activitati.
  • Cateterizare cardiaca: Se foloseste un anestezic local si un cateter (un tub mic, gol si flexibil) este introdus intr-un vas de sange si condus catre inima cu ajutorul unui aparat radiologic. Se injecteaza in cateter o substanta de contrast, astfel incat, cu ajutorul razelor X, sa se obtina imagini asupra arterelor coronare, camerelor cardiace si valvelor. Investigatia ajuta medicul sa stabileasca daca boala arteriala coronariana este cauza aritmiei.

Investigatia furnizeaza informatii si despre functionarea muschiului cardiac si a valvelor.

  • Studiul electrofiziologic (EPS): Reprezinta o cateterizare speciala a inimii in cadrul careia este evaluat sistemul electric al inimii. Cateterele sunt introduse in inima pentru a inregistra activitatea electrica. EPS este folosit pentru a descoperi cauza ritmului cardiac anormal si a stabili cel mai bun tratament. In timpul investigatiei, aritmia poate fi reprodusa si incheiata in conditii de siguranta.
  • Testul mesei inclinate (testul TILT): In timpul acestui test, vei sta intins pe o masa care este gradual inclinata de la orizontala in sus, la diferite unghiuri. Testul masoara cum variaza minut de minut tensiunea arteriala si ritmul cardiac ca raspuns la schimbarea pozitiei si actiunea gravitatiei.

Consultant: Dr. Marculescu Mihaela, medic specialist cardiolog, Policlinica Sun Plaza

Surse de informatie:

my.clevelandclinic.org

www.mayoclinic.org