Sindromul Cushing: tot ce trebuie să știi despre boala cortizolului mărit

Ce trebuie să știi pe scurt

• Ce este? Sindromul Cushing este o afecțiune endocrină rară și complexă, cauzată de expunerea prelungită a organismului la niveluri excesive de cortizol (hormonul stresului).
• De ce apare? Cauzele pot fi externe (administrarea îndelungată de medicamente corticosteroide) sau interne (tumori la nivelul glandei hipofize sau glandelor suprarenale care produc hormoni în exces).
• Cum se manifestă? Simptomele sunt variate și includ creștere în greutate rapidă (în special în zona feței și abdomenului), piele subțire care se învinețește ușor, vergeturi roșiatice, hipertensiune și slăbiciune musculară.
• Cum se diagnostichează și tratează? Diagnosticul necesită teste hormonale complexe pentru a identifica sursa excesului de cortizol. Tratamentul depinde de cauză și poate implica intervenții chirurgicale (neurochirurgie sau chirurgie endocrină) sau tratament medicamentos.

Te invităm să parcurgi acest ghid complet pentru a înțelege mecanismele acestei boli complexe, importanța unui diagnostic de precizie și opțiunile terapeutice moderne.

• Ce este sindromul Cushing?
• Care sunt principalele cauze ale excesului de cortizol?
• Cum se manifestă? Simptomele caracteristice ale sindromului Cushing
• Diagnosticarea sindromului Cushing: teste și analize esențiale
• Opțiuni de tratament și management în sindromul Cushing
• Întrebări frecvente (FAQ) despre sindromul Cushing

Ce este sindromul Cushing?

Sindromul Cushing este o afecțiune cauzată de excesul de cortizol în organism, pe o perioadă îndelungată. Cortizolul este hormonul „de stres”, produs în mod normal de glandele suprarenale, dar nivelurile prea mari duc la dereglări importante în corp.

Cum îți afectează cortizolul mărit organismul? 

În mod normal, cortizolul ajută organismul să răspundă la stres, reglează tensiunea arterială, metabolismul glucozei și reduce inflamația. Când este produs în exces, acest „hormon de stres” dereglează aceste procese. Corpul începe să depoziteze grăsimi anormal, să descompună mușchii și oasele și să dezvolte rezistență la insulină, ducând la un tablou clinic complex și, adesea, sever.

🔍 Pentru a înțelege mai bine rolul acestui hormon esențial în organism, te invităm să citești articolul nostru dedicat despre cortizol - hormonul de stres, unde explicăm funcțiile sale în condiții normale.

Care sunt principalele cauze ale excesului de cortizol?

Excesul de cortizol care duce la sindromul Cushing poate avea două origini majore: factori din afara organismului (exogeni) sau o producție internă necontrolată (endogeni). Identificarea cauzei exacte este crucială pentru stabilirea tratamentului corect.

Administrarea exogenă de corticosteroizi

Cea mai frecventă cauză a sindromului Cushing în practica medicală este administrarea terapeutică, pe termen lung și în doze mari, a medicamentelor corticosteroide (cum sunt prednisonul sau dexametazona). Acestea sunt folosite pentru tratarea bolilor inflamatorii, autoimune (precum artrita reumatoidă, lupusul) sau astmul sever. Acest tip de sindrom Cushing este cunoscut sub numele de iatrogen (provocat de tratament).

Producția endogenă: tumori hipofizare și suprarenale

Atunci când organismul însuși produce prea mult cortizol, vorbim despre sindrom Cushing endogen. Acesta este rar și este cauzat de obicei de tumori.

Există o distincție importantă între „sindromul Cushing” (termenul general) și „boala Cushing” (o cauză specifică):

🔍 Adenomul hipofizar, responsabil pentru boala Cushing, necesită o abordare specializată, adesea implicând neurochirurgia. Află mai multe detalii despre adenomul hipofizar în dicționarul nostru de afecțiuni.

Cum se manifestă? Simptomele caracteristice ale sindromului Cushing

Semnele sindromului Cushing pot apărea treptat, iar în stadiile incipiente pot fi confundate cu alte afecțiuni precum sindromul metabolic sau obezitatea simplă. Tabloul clinic complet este însă foarte sugestiv.

Cele mai comune simptome includ:

• Creștere în greutate rapidă și redistribuție a grăsimii: grăsimea se acumulează în special la nivelul trunchiului, feței („față de lună plină” – rotundă și roșie) și în zona cefei („ceafă de bizon”), în timp ce brațele și picioarele rămân subțiri.
• Modificări ale pielii: pielea devine subțire, fragilă și se învinețește ușor la traume minore. Apar vergeturi largi, violacee, pe abdomen, coapse și sâni.
• Slăbiciune musculară: afectează în special mușchii coapselor și umerilor, făcând dificile activități precum urcatul scărilor sau ridicatul de pe scaun.
• Modificări metabolice și cardiovasculare: hipertensiune arterială, intoleranță la glucoză sau diabet zaharat de tip 2.
• Tulburări psihologice: iritabilitate, anxietate, depresie, dificultăți de concentrare și tulburări de somn.
• Sănătate osoasă precară: osteoporoză, care crește riscul de fracturi.

La REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale, cu un ecosistem complet construit pe principiul One Health - sănătatea ta este prioritatea noastră. Abordăm aceste complicații multiple printr-o echipă multidisciplinară, care include endocrinologi, cardiologi și nutriționiști, pentru un management integrat al sănătății tale.

Diagnosticarea sindromului Cushing: teste și analize esențiale

Diagnosticul sindromului Cushing este unul dintre cele mai complexe din endocrinologie. Nu există un singur test perfect, fiind necesară o serie de investigații pentru a confirma excesul de cortizol și apoi pentru a localiza sursa acestuia.

Rețeaua privată de sănătate REGINA MARIA este un reper al excelenței medicale în România. Prin cele 22 de acreditări internaționale obținute până în prezent, REGINA MARIA se impune ca lider în calitatea serviciilor medicale și confirmă angajamentul său permanent față de siguranța actului medical. Laboratoarele noastre oferă precizia necesară în aceste dozări hormonale sensibile.

Testele de laborator cheie pentru măsurarea cortizolului

Procesul de diagnostic este etapizat și începe cu teste de screening menite să demonstreze că organismul produce prea mult cortizol și că ritmul său circadian normal (variația zi/noapte) este perturbat. Medicul endocrinolog va recomanda de obicei cel puțin două dintre aceste teste pentru confirmare.

Cortizolul liber urinar: Măsoară cantitatea totală de cortizol nelegat de proteine eliminată de rinichi în urină pe parcursul a 24 de ore, oferind o imagine integrată a producției zilnice.

Cortizolul salivar nocturn: În mod normal, nivelul cortizolului scade foarte mult noaptea, atingând un minim la miezul nopții. La pacienții cu sindrom Cushing, acest ritm se pierde, iar nivelul rămâne ridicat. O probă de salivă recoltată acasă, seara târziu, este un test de screening excelent, neinvaziv și lipsit de stres.

🔍 Acuratețea acestui test depinde de momentul și modul recoltării. Află pașii necesari din ghidul nostru despre cortizolul salivar pentru a asigura un rezultat valid.

Testul de supresie la dexametazonă: Acest test dinamic verifică modul în care organismul răspunde la glucocorticoizi sintetici. Presupune administrarea unei doze mici de dexametazonă seara (de obicei la ora 23:00), urmată de măsurarea cortizolului din sânge dimineața următoare (ora 8:00). La persoanele sănătoase, dexametazona „păcălește” hipofiza să oprească producția proprie de ACTH și cortizol. La cei cu sindrom Cushing, mecanismul de feedback este defect, iar nivelul de cortizol rămâne ridicat.

🔍 Acesta este un test dinamic complex, esențial în algoritmul de diagnostic. Citește mai multe detalii despre procedura și interpretarea testului de supresie la dexametazonă în dicționarul nostru de analize.

Determinarea cauzei: rolul ACTH și al cortizolului seric

Odată confirmat hipercorticismul (excesul de cortizol), pasul următor este crucial pentru tratament: determinarea sursei. Aici intervine dozarea simultană a cortizolului din sânge și a hormonului ACTH.

Cortizolul seric (din sânge): Dozarea nivelului de bază al cortizolului din sânge dimineața este o analiză de rutină utilă, dar insuficientă pentru diagnostic, din cauza fluctuațiilor diurne naturale ale acestui hormon și a reactivității sale la stresul puncției venoase.

🔍 Deși utilă, această analiză trebuie interpretată întotdeauna în context clinic. Consultă dicționarul de analize pentru informații detaliate despre cortizolul seric.

Hormonul adrenocorticotrop (ACTH): Nivelul acestui hormon hipofizar este „busola” care ghidează medicii către organul afectat.

• Dacă ACTH-ul este scăzut (suprimat) în prezența unui cortizol mare, cauza este o tumoră suprarenaliană care secretă cortizol independent.
• Dacă ACTH-ul este crescut sau normal-înalt, cauza este de obicei un adenom hipofizar (Boala Cushing) care stimulează excesiv suprarenalele.

🔍 Înțelegerea rolului acestui hormon este esențială pentru a diferenția tipurile de sindrom Cushing. Află mai multe despre ACTH (hormonul adrenocorticotrop).

După testele hormonale, se utilizează imagistica medicală (RMN de hipofiză, CT de suprarenale) pentru a vizualiza tumora responsabilă.

Opțiuni de tratament și management în sindromul Cushing

Tratamentul sindromului Cushing vizează eliminarea sursei excesului de cortizol și trebuie adaptat fiecărui pacient în parte. Obiectivul este normalizarea nivelurilor hormonale și ameliorarea simptomelor și complicațiilor.

Abordarea chirurgicală și medicamentoasă

În cazul în care cauza este o tumoră, prima opțiune terapeutică este, de cele mai multe ori, intervenția chirurgicală.

• Chirurgia hipofizară (Neurochirurgie): pentru boala Cushing (adenom hipofizar), se efectuează rezecția transsfenoidală a tumorii. Aceasta este o procedură minim invazivă, efectuată prin nas, de către neurochirurgi specializați în chirurgia bazei craniului.
• Chirurgia suprarenaliană: dacă sursa este o tumoră la nivelul glandei suprarenale, se practică suprarenalectomia (îndepărtarea glandei afectate), de obicei pe cale laparoscopică.
• Tratamentul medicamentos: este utilizat atunci când chirurgia nu este posibilă, nu a fost complet eficientă sau ca pregătire înainte de operație. Există medicamente care blochează producția de cortizol în suprarenale sau care blochează acțiunea cortizolului la nivelul țesuturilor.

Recuperarea după tratament poate fi lungă, iar pacienții necesită monitorizare endocrinologică pe termen lung pentru a gestiona eventualele deficite hormonale post-chirurgicale și pentru a preveni recidivele.

Întrebări frecvente (FAQ) despre sindromul Cushing

Care este diferența dintre sindromul Cushing și boala Cushing?

Sindromul Cushing este termenul „umbrelă” care descrie orice situație cu exces de cortizol în corp, indiferent de cauză (inclusiv medicamente). Boala Cushing este o formă specifică de sindrom Cushing endogen, cauzată strict de o tumoră (adenom) la nivelul glandei hipofize care secretă prea mult hormon ACTH.

Simptomele sindromului Cushing sunt reversibile după tratament?

Majoritatea simptomelor fizice și metabolice (creșterea în greutate, fața rotundă, hipertensiunea, diabetul) se ameliorează semnificativ sau dispar complet după tratamentul cu succes al cauzei. Totuși, anumite modificări, cum ar fi vergeturile sau pierderea de masă osoasă (osteoporoza), pot fi doar parțial reversibile sau necesită tratamente suplimentare îndelungate.

Poate stresul cronic să provoace sindromul Cushing?

Stresul cronic poate duce la o creștere ușoară și persistentă a nivelului de cortizol, contribuind la probleme de sănătate, dar nu provoacă sindromul Cushing propriu-zis. Sindromul Cushing este o afecțiune patologică severă cauzată de tumori sau doze masive de medicamente, cu niveluri de cortizol mult mai mari decât cele generate de stresul cotidian.

Sindromul Cushing se transmite genetic?

Majoritatea cazurilor de sindrom Cushing endogen (tumori hipofizare sau suprarenale) apar sporadic și nu sunt moștenite genetic. Există însă forme foarte rare de sindrom Cushing care sunt asociate cu sindroame genetice ereditare (precum Neoplazia Endocrină Multiplă tip 1 - MEN1).

Cum afectează sindromul Cushing fertilitatea și sarcina?

Excesul de cortizol perturbă sever funcția ovarelor și testiculelor. Femeile cu sindrom Cushing netratat au adesea cicluri menstruale neregulate sau absente (amenoree) și infertilitate. Dacă apare o sarcină, aceasta este considerată cu risc foarte ridicat, atât pentru mamă (hipertensiune, diabet gestațional), cât și pentru făt.

Ce regim alimentar este recomandat în sindromul Cushing?

Nu există o dietă care să vindece boala, dar un regim alimentar sănătos este crucial pentru gestionarea complicațiilor. Se recomandă o dietă bogată în proteine și calciu (pentru mușchi și oase), săracă în sare (pentru controlul tensiunii și retenției de apă) și cu un control strict al carbohidraților simpli și zaharurilor (pentru a preveni sau gestiona diabetul).verificat.
____________________________________________________________________________

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse:

• Mayo Clinic, Cushing syndrome, 2023, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cushing-syndrome/symptoms-causes/syc-20351310
• Cleveland Clinic, Cushing Syndrome, 2022, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/5497-cushing-syndrome
• Johns Hopkins Medicine, Cushing's Syndrome, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/cushing-syndrome
• National Health Service (NHS), UK, Cushing's syndrome, 2025, https://www.nhs.uk/conditions/cushings-syndrome/