Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Sa ceri ajutor specializat este primul pas pentru santatatea ta mintala. Fie ca alegi sa mergi la un psiholog sau un psihiatru, esti deja pe drumul cel bun. Indiferent la care specialist ajungi prima data, oricare dintre acestia va sti sa te ghideze spre terapia de care ai nevoie.
Ca regula generala, alegerea unui psiholog sau a unui psihiatru depinde de severitatea, durata si tipul simptomelor pe care le ai.
La psiholog este indicat sa mergi atunci cand simti ca nu mai poti face fata singur propriilor tale trairi - cand emotiile iti scapa de sub control, ai probleme relationale sau simptome usoare de sanatate mintala. Daca esti in cautarea unui sprijin emotional, a unor strategii de schimbare comportamentala si a unor instrumente de adaptare, un psiholog sau un psihoterapeut ar putea fi potrivit pentru tine. Terapia condusa de acestia este centrata pe dezvoltarea personala si descoperirea de sine. De asemenea, te ajuta sa afli cauzele unei traume sau a unui blocaj emotional trait in trecutul tau. Trebuie sa fii dispus sa acorzi o perioada mai lunga de timp pentru a intelege si invata noi modalitati de a-ti gestiona mai bine trairile interioare.
La medicul psihiatru ajungi cand simptomele sunt suficient de puternice, persistente si interfera semnificativ cu functionarea ta de zi cu zi si ai nevoie de tratament specializat medicamentos, deoarece psihoterapia (verbalizarea starilor afective) nu mai este suficienta.
Cele doua tipuri de abordari nu se exclud, in multe cazuri o combinatie intre terapie si psihiatrie oferind cea mai cuprinzatoare ingrijire.
Mai jos vom explica in detaliu care sunt diferentele dintre un psiholog, un psihoterapeut si un psihiatru: ce educatie si formare au, ce pot face in cadrul competentei lor, ce roluri se suprapun si care sunt cele care fac diferenta, precum si cum colaboreaza impreuna pentru a se asigura ca ai obtinut forma de ajutor de care ai nevoie.
Ce este psihologia?
Psihologia este studiul oamenilor: modul in care gandesc, cum actioneaza, reactioneaza si interactioneaza. Se ocupa de toate aspectele comportamentului si de gandurile, sentimentele si motivatia care stau la baza unui astfel de comportament.
Ce este psihiatria?
Psihiatria este o specialitate medicala axata pe diagnosticarea, tratamentul si preventia tulburarilor de sanatate mintala. Este practicata de psihiatri, care sunt medici specialisti autorizati.
Ce este terapia?
Terapia, care poate fi consiliere psihologica sau psihoterapie, este un proces de colaborare in care lucrezi cu un profesionist in sanatate mintala pentru a aborda provocarile emotionale, comportamentale sau psihologice.
Terapeutii ii ajuta pe clienti sa inteleaga si sa isi gestioneze gandurile, sentimentele si actiunile si sa depaseasca dificultatile cotidiene, cum ar fi stresul, problemele relationale, durerea si anxietatea sau depresia moderata. Cu toate acestea, nu prescriu medicamente. Terapia se efectueaza in cadrul unor sedinte structurate, care pot durata de la cateva saptamani la cativa ani.
Terapeutii pot fi psihologi consilieri sau psihoterapeuti, diferenta fiind data de formarea lor.
Ce este un psihiatru - educatie academica si formare
Psihiatrii pot evalua si diagnostica afectiuni complexe de sanatate mintala, pot prescrie medicamente si, atunci cand este necesar, pot solicita teste de laborator sau imagistica cerebrala pentru a sustine un diagnostic. Desi unii psihiatri ofera si psihoterapie, rolul lor principal implica gestionarea medicala a sanatatii mintale. Acest lucru ii face deosebit de eficienti in tratarea afectiunilor grave precum depresia majora, tulburarea bipolara sau schizofrenia.
Facultatea de Medicina
Un psihiatru este absolvent al Facultatii de Medicina - studii timp de 6 ani. La finalul facultatii, absolventul este medic generalist.
Rezidentiat
Dupa absolvire, pentru a deveni medic specialist psihiatru va urma rezidentiatul in specialitatea Psihiatrie (5 ani), la finalul caruia va sustine examenul de atestare in specialitate. Pregatirea psihiatrilor se concentreaza in principal pe aspectele biologice ale bolilor mintale. Datorita pregatirii lor medicale, psihiatrii pot prescrie medicamente, iar munca lor cu clientii poate include terapie prin discutie combinata cu medicatie.
Atestat de libera practica
Dreptul de libera practica este reglementat si acordat de Colegiul Medicilor din Romania ceea ce-i permite medicului sa-si exercite profesia de medic in specialitatea de psihiatrie. Avizul de libera practica este reinnoit anual pe baza indeplinirii anumitor criterii stabilite de Colegiul Medicilor.
Specializari
In functie de ariile de interes si dezvoltare, medicul specialist psihiatru poate urmare diverse cursuri, ca de exemplu, se poate subspecializa in psihiatrie pediatrica, psihiatrie de adictii sau medicina psihosomatica.
Locuri de munca
Un psihiatru profeseaza sub denumirea de doctor in:
- Spitale, clinici si centre specializate - centre de recuperare, centre de tratament pentru adictii (alcool, droguri), centre pentru copii si adolescenti, centre geriatrice.
- Cabinet propriu
- Institutii de Asistenta Sociala (evaluari si interventii pentru persoane cu dizabilitati psihice)
- Telemedicina
Ce este un psiholog - educatie academica si formare
Un psiholog este un profesionist in sanatate mintala cu studii postuniversitare (master) in psihologie urmate de 1-2 ani de munca cu norma intreaga cu pacienti supravegheata de un coleg cu experienta mai ampla. Un psiholog ofera testare psihologica si terapie. Abordeaza probleme usoare pana la moderate folosind terapia prin discutie si nu pot pot prescrie medicamente. Folosesc adesea tehnici precum terapia cognitiv-comportamentala (TCC) sau abordari psihodinamice pentru a incuraja vindecarea.
Licenta in psihologie
Un psiholog este absolvent al Facultatii de Psihologie, in urma careia obtine licenta in psihologie (3 ani). Doar obtinerea acestei diplome nu-i ofera dreptul de a consilia clienti in cabinet.
Masterat
Ca urmare, absolventul de psihologie trebuie sa urmeze un program de masterat (2 ani) intr-o specializare aleasa organizat de o Facultate de Psihologie acreditata de Colegiul Psihologilor din Romania. Specializarile pot fi:
- Psihologie clinica. Evaluare si diagnostic clinic. Interventie terapeutica minima.
- Psihologie educationala si consiliere psihologica. Consiliere scolara, vocationala, de viata. Se concentreaza pe suport, dezvoltare personala, managementul problemelor cotidiene. Interventie terapeutica moderata.
- Psihologie organizationala/managementul resurselor umane. Resurse umane, evaluare angajati, training.
- Psihologia muncii, transporturilor si serviciilor. Testare psihologica pentru a evidentia aptitudinile de conducator auto, avand ca obiectiv cresterea sigurantei rutiere.
- Psihologia aplicata in domeniul securitatii nationale. Evaluarea, selectia, asistenta si managementul angajatilor din institutii cu responsabilitati in aparare, ordine publica, siguranta nationala si securitate privata (politie, armata, jandarmerie, firme de paza). Include evaluarea pentru permisul de port-arma, managementul stresului in situatii de criza si sprijinul psihologic in misiuni.
Atestat de libera practica
In urma acestui master, psihologul poate obtine atestatul de libera practica acordat de Colegiul Psihologilor din Romania.
Stagiu de practica supervizata (psiholog practicant)
Initial, psihologul va putea profesa doar sub supervizarea unui psiholog specialist sau principal (care au un nivel superior de experienta, autonomie si competente), cu experienta in specializarea lui.
In principiu, supervizorul va fi sfatuitorul psihologului practicant si va supraveghea cazurile pe care acesta le are, prin discutii individuale sau de grup (supervizorul nu sta in cabinet in timpul unei sedinte cu un client). Supervizarea pentru psihologia clinica dureaza cel putin un an de zile (cel mai probabil 2 ani) si minimum 100 de ore in sesiuni individuale sau de grup. In timpul acesta, psihologul practicant poate avea clienti si poate face evaluari psihologice contrasemnate de supervizor.
Iesirea din perioada de supervizare are loc atunci cand psihologul practicant demonstreaza ca are experienta, ca a avut clienti si activitati in domeniul ales. Verificarea dosarului se face de catre Colegiul Psihologilor si daca experienta este recunoscuta, psihologul poate deveni psiholog autonom.
Psiholog specialist si principal
Dupa psiholog practicant, gradele urmatoare sunt psiholog specialist si psiholog principal, care se obtin dupa cate 5 ani vechime, cursuri, un portofoliu si un interviu. Diferenta principala este ca psihologul principal detine toate competentele specialistului, plus competente avansate de cercetare, dezvoltare de noi metode/instrumente, formare (mentorat/supervizare) si leadership profesional, in timp ce specialistul se concentreaza pe aplicarea practica a metodelor deja existente la un nivel inalt de expertiza.
Formare suplimentara
Asemanator medicilor sau profesorilor, si in cazul psihologilor este nevoie de educatie continua. Ulterior, de-a lungul carierei, psihologul trebuie sa participe anual la programe de formare profesionala complementara, avizate de Colegiul Psihologilor, specifice specializarii alese.
Locuri de munca
Psihologul profeseaza sub denumirea de psiholog. Desi un psiholog poate sa-si faca un doctorat si astfel sa devina doctor, ca de exemplu doctor in psihologie sau doctor in filosofie, aceasta titulatura este diferita de aceea de a fi doctor ca in cazul unei persoane care a absolvit o facultate de medicina.
- Cabinet propriu (dupa obtinerea atestatelor de psiholog specialist/principal)
- Clinici, spitale, centre de recuperare, camine de batrani
- Gradinite, scoli, universitati
- Corporatii, firme (HR, training)
- Organizatii non-profit, centre de plasament
- Institutii militare sau in domeniul sigurantei cetatenilor
Ce este un psihoterapeut - cine poate deveni psihoterapeut, pregatire, competente
Atata psihologul, cat si medicul psihiatru pot deveni psihoterapeuti in urma unei formari specifice. De altfel, si alte persoane cu diverse specializari, ca de exemplu, un absolvent de teologie, filozofie, asistenta sociala sau psihopedagogie se pot specializa in psihoterapie. Cei care nu au absolvit facultatea de psihologie trebuie sa isi completeze studiile cu un pachet de discipline din psihologie.
Pentru a deveni psihoterapeut, este nevoie ca specialistul sa urmeze o scoala de psihoterapie recunoscuta de Colegiul Psihologilor din Romania de minimum 3 ani si sa aiba o perioada de practica sub supervizare de minimum 2 ani (minim 200 de ore).
In urma acestei pregatiri, va avea atestat de libera practica in ambele specializari (psihoterapie, respectiv psihologie/psihiatrie). Retine, atat psihologul, cat si psihiatrul nu au voie d.p.d.v. legal sa practice psihoterapia, daca nu au facut aceasta pregatire specifica pentru a deveni psihoterapeuti. Psihoterapia nu se studiaza in facultate.
Psihoterapia este o metoda sistematica de tratament conform careia, in timpul unor intalniri programate regulat, psihioterapeutul si clientul discuta despre problemele si sentimentele acestuia. Psihoteraputul ajuta pacientul sa inteleaga baza acestor probleme si sa gaseasca solutii. In functie de gravitatea problemei, tratamentul poate dura de la cateva sedinte pana la mai multi ani. Eficienta psihoterapiei este data de relatia care se creeaza intre client si terapeut, numita si alianta terapeutica.
Exista mai multe forme de psihoterapie, insa cele mai comune abordari sunt:
- Psihoterapia Cognitiv-Comportamentala (TCC): axata pe identificarea si modificarea gandurilor si comportamentor.
- Psihoterapia Psihodinamica/Psihanalitica: exploreaza inconstientul si trecutul care influenteaza prezentul (isi are originea in teoriile lui Freud).
- Psihoterapia Umanista (Gestalt, Centrata pe Persoana): pune accent pe auto-realizare, liberul arbitru, potentialul individual si experienta "aici si acum".
- Psihoterapa Sistemica (Familie, Cuplu): concentrata pe relatii, analizeaza dinamica si comunicarea in cadrul sistemelor sociale (familie, cuplu), nu doar la nivel individual.
- Psihoterapie Integrativa: combina tehnici diverse, pentru a se adapta nevoilor specifice ale clientului, tratand persoana ca un intreg (corp-minte-spirit).
- Terapia prin joc: utilizata frecvent la copii, folosind jocul ca metoda de comunicare.
- Terapia prin expunere: deseori parte din TCC, expune treptat persoana la stimuli tematori intr-un mediu controlat (utila in fobii).
- Logoterapia (Viktor Frankl): se axeaza pe gasirea sensului vietii.
- Psihodrama: foloseste tehnici de teatru pentru a explora rolurile sociale si conflictele interioare.
Este important ca atunci cand iei decizia de a incepe psihoterapia, sa te informezi care este abordarea pe care o are psihoterapeutul tau pentru a avea asteptari cat mai realiste si a evita confuziile ulterioare.
Psiholog clinician vs. consilier psihologic vs. psihoterapeut vs. psihiatru - care sunt rolurile fiecarui specialist
Psihologul clinician, consilierul psihologic, psihoterapeutul si psihiatrul nu fac acelasi lucru. Totusi, fiecare dintre ei poate conlucra in stransa legatura cu un alt specialist in sanatate mintala, pentru a oferi clentului cea mai cuprinzatoare ingrijire.
Psihologul clinician
- Psihologul clinician evalueaza clientul - il testeaza si il diagnosticheaza clinic.
- Psihologul are dreptul sa utilizeze teste de evaluare (cu licenta). De asemenea, poate sa emita evaluari psihologice cu timbru - acestea sunt evaluari standard cerute de anumite institutii publice, ca de exemplu incadrarea unei persoane intr-un anumit grad de handicap sau emiterea de avize psihologice necesare la angajare pentru anumite posturi precum medic, profesor etc.
- Nu poate face psihoterapie (poate indruma clientul catre un psihoterapeut). Poate face doar interventii minime, suportive, de maximum 6 sedinte/simptom, de exemplu, 6 sedinte pentru probleme de somn si alte 6 sedinte pentru anxietate interpersonala.
- Frecvent, insa, psihologii clinicieni au si o specializare in psihoterapie si pot profesa in ambele domenii.
Consilierul psihologic
- Consilierul psihologic are o arie mai mare de interventie. Practic, consilierul are competente mai extinse decat psihologul clinician, dar mai reduse decat psihoterapeutul.
- Spre deosebire de psihoterapie, interventia de tip consiliere are obiective mai concrete si mai aplicate contextului de viata al persoanei.
- Un consilier experimentat se va concentra pe construirea de abilitati, pe gestionarea stresului si pe sustinerea pragmatica a clientului in rezolvarea problemelor de viata.
- Poate face interventii de pana la 20 de sedinte/obiectiv terapeutic concret.
Psihoterapeutul
- Demersul psihoterapeutic este unul eminamente de interventie.
- Psihoterapeutul poate face interventii care dureaza ani de zile, pe obiective mai generice (ex.: schimbarea unor tipare de reactie, cresterea eficientei de sine etc.).
- Psihoterapeutul va informa clientul despre ce metoda psihoterapeutica va folosi.
- Nu poate aplica teste si nu poate evalua din punct de vedere clinic (ex: daca o persoana are ADHD, autism sau dificultati scolare), ceea ce poate face psihologul clinician.
Atat psihologul clinician, cat si consilierul psihologic pot indruma clientul catre un psihoterapeut, in timp ce psihoterapeutul poate cere unui psiholog clinician o evaluare mai aprofundata a pacientului.
Daca psihologul observa ca pot exista anumite tulburari de ordin psihiatric, poate sa redirectioneze pacientul catre un medic psihiatru, care poate diagnostica tulburarea mintala si poate prescrie medicamente (in plus fata de consilierea psihologica sau psihoterapie).
Psihiatrul
- Fiind medic, psihiatrul este singurul care poate recomanda un tratament medicamentos.
- Diagnosticheaza si trateaza diverse tulburari mintale.
- Tulburarile mintale afecteaza comportamentul, dispozitia si gandirea, intr-un mod care ingreuneaza desfasurarea obisnuita a activitatilor de zi cu zi si a vietii. O persoana devine bolnava psihic atunci cand nu se mai accepta pe sine insasi sau pe altii, cand are o preocupare excesiva pentru propriul corp si propria persoana, cand pierde contactul cu realitatea retragandu-se in propria lume si nu se mai poate adapta normelor sociale, ocupationale si culturale.
- Exista peste 200 de tulburari mintale. O persoana poate avea una sau mai multe afectiuni psihice in acelasi timp. Tulburarile mintale pot avea o durata scurta sau pot fi episodice (repetitive). De asemenea, unele boli psihice pot fi cronice, avand o durata lunga de manifestare.
- Exemple: tulburari de anxietate (atacuri de panica, fobii, tulburare de anxietate generalizata, tulburare obsesiv-compulsiva), tulburari de dispozitie (tulburare despresiva majora, tulburare bipolara etc.), schizofrenie, tulburari ale apetitului (bulemia nervoasa, anorexia), tulburari de personalitate (paranoida, narcisica etc), tulburari de somatizare si dependenta de droguri.
Psihiatrul poate lucra cu un psihoterapeut pentru o vindecare holistica, din punct de vedere emotional si fizic. Exista psihiatri care au si o formare in psihoterapie, astfel incat pot trata pacientii atat cu medicamente, cat si cu psihoterapie.
Unde poti verifica daca psihologul, psihoterapeutul sau psihiatrul tau sunt ceea ce spun ca sunt (au drept de libera practica)?
Poti gasi lista psihologilor acreditati din Romania pe platforme specializate precum VerificaPsiholog.ro, care ofera o baza de date verificate direct din registrele oficiale ale Colegiului Psihologilor din Romania (COPSI), permitand cautarea dupa nume, oras sau specializare. De la caz la caz, vei gasi informatii despre statusul de libera practica (activ vs. inactiv), ce tip de psihoterapie practica, specialitatea in psihologie (psihologie clinica, consiliere psihologica etc) etc.
Site-ul Colegiului Psihologilor din Romania (COPSI), desi nu este explicit in obtinerea unor astfel de informatii, este organismul de reglementare si ar trebui sa publice listele oficiale sau sa aiba un motor de cautare intern pe site-ul sau.
Registrul Medicilor din Romania - Colegiul Medicilor este registrul public al tuturor medicilor din Romania unde poti afla daca medicul psihiatru respectiv are un status activ sau inactiv (indeplineste sau nu toate conditiile prevazute de lege pentru exercitarea profesiei) sau este fost membru al Colegiului Medicilor.
Ce sunt psihoterapia de grup si grupurile de suport?
Psihoterapia de grup poate fi o alternativa la psihoterapia individuala. Unele persoane pot urma atat terapie individuala, cat si terapie de grup sau doar psihoterapie de grup.
Un grup format din mai multe persoane se intalnesc de obicei saptamanal sub indrumarea unui terapeut.
Multi oameni vor gasi grupurile de suport ca fiind un instrument util in recuperarea lor. Exista o varietate de organizatii care ofera grupuri de sustinere pentru pacienti, membrii de familie si prietenii acestora. Unele grupuri de suport sunt conduse de o persoana cu aceeasi problema, in timp ce altele sunt conduse de catre un profesionist in sanatate mintala.
Adesea, grupurile sunt create in jurul unei probleme specifice, cum ar fi obezitatea, atacurile de panica, doliu, divort, boli severe, cum sunt cancerul si bolile autoimune sau pentru imbunatatirea abilitatilor sociale in cazul persoanelor care sufera din cauza timiditatii etc.
Exista multiple beneficii ale terapiei de grup. Principalele avantaje sunt reprezentate de sprijinul oferit de ceilalti participanti si de impartasirea experientelor similare. Persoana nu se mai simte singura si izolata, stima ei de sine se imbunatateste ca urmare a valorizarii din partea celorlalti si a descoperirii faptului ca si alte persoane se confrunta cu probleme similare. De asemenea, deoarece este ajutata sa-si identifice propriile atuuri si in acelasi timp invata din experientele pozitive ale celorlalti, isi recapata speranta, optimismul si increderea in viitor.
Confidentialitatea
Un lucru important pe care ar trebui sa-l cunosti este acela ca atat psihologul, cat si psihiatrul, respecta regulile de confidentialitate. Psihiatrii, psihologii si terapeutii sunt obligati prin lege si principii etice sa protejeze informatiile pe care le impartasesti cu ei.
Confidentialitatea este mai mult decat o regula - este un pilon fundamental al terapiei etice. Creeaza siguranta necesara clientilor pentru a explora si exprima ganduri, sentimente si experiente vulnerabile. Fara aceasta incredere, intregul proces terapeutic poate stagna. De aceea, terapeutii autorizati primesc instruire specializata privind principiile legale si etice pentru a-ti proteja confidentialitatea.
Chiar si atunci cand terapeutii discuta cazuri cu supervizorii lor pentru a obtine indrumare profesionala, omit identificatori personali precum numele, locatia sau locul de munca. Astfel, ramai anonim.
Cand poate un terapeut sa incalce confidentialitatea (sa raporteze)?
Exista cateva circumstante specifice in care terapeutul sau psihiatrul este obligat sa incalce confidentialitatea (sa raporteze). Aceste situatii nu sunt luate cu usurinta si sunt concepute pentru a proteja:
- Risc imediat pentru sine sau pentru ceilalti: daca exprimi un plan clar si intentia de a te rani pe tine insuti (risc suicidar) sau pe altcineva, terapeutul tau este obligat sa intervina. Aceasta ar putea implica contactarea serviciilor de urgenta sau a unui furnizor de servicii medicale pentru a asigura siguranta.
- Abuz asupra copiilor sau adultilor vulnerabili: terapeutii sunt obligati sa raporteze. Daca considera ca un copil, o persoana in varsta sau un adult dependent este abuzat sau neglijat, trebuie sa raporteze acest lucru serviciilor de protectie.
- Hotarari judecatoresti: desi este rar, o instanta poate emite o citatie pentru obtinerea dosarelului din timpul terapiei. In aceste cazuri, terapeutul poate fi obligat prin lege sa dezvaluie informatii limitate. Adesea, terapeutii vor pleda pentru protejarea confidentialitatii cat mai mult posibil, chiar si in instanta. Terapeutul isi propune sa limiteze ceea ce este impartasit si sa te informeze atunci cand este posibil. Scopul este intotdeauna siguranta, nu pedeapsa sau expunerea.
Va raporta terapeutul gandurile mele suicidare?
Aceasta este o teama des intalnita si este important de clarificat: nu toate gandurile suicidare duc la raportarea acestora.
Terapeutii sunt instruiti sa evalueze nivelul de risc inainte de a decide cum sa reactioneze. Multe persoane au ideatie suicidara pasiva, ceea ce inseamna ca s-ar putea gandi la moarte sau la faptul ca isi doresc sa nu mai fie in viata, dar nu au un plan sau intentie clara de a actiona in consecinta. Aceste ganduri nu sunt raportate automat. Daca nu exista un pericol imediat, terapeutul te ajuta sa elaborezi un plan de siguranta.
Terapeutul vrea sa te imputerniceasca, nu sa te spitalizeze neaparat. Un bun profesionist intelege ca raportarea fiecarui gand intunecat ar face oamenii mai putin inclinati sa ceara ajutor, ceea ce anuleaza scopul terapiei.
Surse de informatie:
- www.e-psihiatrie.ro
- www.copsi.ro
- www.psychologicalhealing.net
- www.psychology.org
- www.healthcareers.nhs.uk
- www.apa.org
- www.psychologicalhealing.net
