Înțelegerea răspunsului la stres: decodificarea nivelurilor de cortizol

În ultimii ani, stresul a devenit o prezență constantă în viețile multora dintre noi. Presiunea de la locul de muncă, provocările pe plan personal sau, pur și simplu, programul zilnic aglomerat sunt aspecte care supun organismul la eforturi considerabile. Din fericire, corpul uman dispune de mecanisme complexe care să-l ajute să facă față acestor situații. Unul dintre elementele principale ale răspunsului la stres este cortizolul, un hormon cunoscut și sub denumirea de „hormonul stresului”. În cele ce urmează, discutăm despre ce este, mai exact, cortizolul, cum îl putem măsura și ce semnificație au nivelurile sale.

Contactează-ne!

Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.

Ce este cortizolul și care este rolul său în organism

Cortizolul este un hormon steroid produs și eliberat de glandele suprarenale. Deși este mai cunoscut pentru rolul său în răspunsul organismului la stres, cortizolul este, de fapt, implicat în mai multe funcții importante, chiar și în absența factorilor de stres:

reglarea metabolismului - cortizolul joacă un rol-cheie în modul în care organismul utilizează carbohidrații (glucoza), grăsimile și proteinele. Acesta ajută la menținerea în limite normale a glicemiei, astfel încât creierul și mușchii să primească energia necesară, în special între mese sau la efort;
controlul inflamației - cortizolul are efect antiinflamator, motiv pentru care contribuie la modularea răspunsului sistemului imunitar și la prevenirea reacțiilor inflamatorii excesive;
reglarea tensiunii arteriale - cortizolul ajută la menținerea tensiunii arteriale în limite normale;
reglarea ciclului somn-veghe - secreția de cortizol urmează un ritm circadian bine definit. Nivelul său este cel mai ridicat dimineața devreme (în jurul orei 8:00), pentru a susține starea de veghe și mobilizarea energiei pentru începutul zilei. Pe parcursul zilei, nivelul scade treptat și atinge cele mai scăzute valori în timpul nopții, astfel încât organismul să se odihnească și să se refacă.

Cortizolul și răspunsul la stres - cum reacționează organismul

Atunci când intervine stresul, indiferent că vorbim despre un pericol imediat, despre o problemă de natură emoțională sau de o stare de tensiune îndelungată, corpul activează un mecanism complex de răspuns, iar cortizolul devine un element principal.

În situații de stres acut (un examen important, o prezentare sau chiar un zgomot puternic neașteptat), creierul declanșează rapid eliberarea de cortizol. Acesta acționează ca un semnal de alarmă, ce mobilizează resursele organismului:

crește nivelul de glucoză din sânge pentru a furniza rapid energie mușchilor și
creierului;
crește tensiunea arterială și ritmul cardiac;
ascute temporar simțurile;
suprimă funcțiile considerate neesențiale în acel moment (precum digestia sau răspunsul imun).

Practic, acesta este răspunsul cunoscut sub numele de „luptă sau fugi” (fight-or-flight), un mecanism ancestral menit să ne ajute să supraviețuim pericolelor imediate. În aceste situații, creșterea temporară a cortizolului este benefică.

Problema apare, însă, atunci când stresul devine cronic, adică prelungit și constant, fără perioade suficiente de relaxare și recuperare. Poate fi vorba, de exemplu, despre săptămâni sau luni de presiune intensă la muncă, probleme financiare persistente sau dificultăți în relațiile personale. În aceste situații, răspunsul la stres rămâne activat aproape permanent, iar glandele suprarenale continuă să secrete cortizol în cantități mari. Această expunere prelungită la cortizol poate avea numeroase efecte negative asupra sănătății, putând provoca:

dezechilibre ale sistemului imunitar;
creșterea riscului de boli cardiovasculare;
tulburări metabolice;
tulburări de somn;
dificultăți de concentrare;
modificări ale dispoziției (anxietate, depresie).

Cum poți măsura nivelul de cortizol

În anumite situații, medicul poate considera utilă măsurarea nivelului de cortizol, pentru a obține o imagine de ansamblu cât mai clară despre starea ta de sănătate. Această analiză poate fi necesară pentru identificarea cauzelor anumitor simptome (precum oboseala extremă, fluctuațiile inexplicabile de greutate, tensiunea arterială anormală etc.).

Există mai multe metode prin care se poate măsura nivelul de cortizol. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt reprezentate de analiza din sânge (ser) și cea din salivă:

cortizolul seric - această metodă presupune recoltarea unei probe de sânge venos. Deoarece nivelul de cortizol variază semnificativ pe parcursul zilei, recoltarea se face, de obicei, dimineața (în intervalul orar 7:00-9:00), când nivelul atinge, în mod natural, valoarea maximă. Rezultatul oferă o imagine a nivelului de cortizol circulant în sânge, la momentul respectiv;
cortizolul salivar - această metodă presupune colectarea unei probe de salivă într-un recipient special, fiind o metodă non-invazivă și ușor de pus în aplicare. Recoltarea poate fi efectuată chiar de către pacient, conform instrucțiunilor primite de la medicul specialist. Un avantaj major al acestei metode este că permite recoltarea mai multor probe pe parcursul unei zile (de exemplu, dimineața, la prânz și seara, la culcare). Această abordare este utilă pentru evaluarea ritmului circadian al cortizolului, care poate fi perturbat în condiții de stres cronic sau în anumite afecțiuni ale glandelor suprarenale.

Alegerea metodei potrivite de recoltare, precum și stabilirea momentului sau a momentelor optime pentru recoltare, vor fi decise de către medicul specialist.

Interpretarea rezultatelor

Este important de menționat, încă de la început, că interpretarea rezultatelor în cazul unei astfel de investigații medicale nu este simplă și nu se rezumă la a indica dacă valoarea se încadrează sau nu în intervalul de referință al laboratorului.

Niveluri ridicate de cortizol (hipercortizolism)

O valoare crescută a cortizolului poate avea diferite semnificații:

poate sugera o expunere la stres cronic, caz în care organismul se află într-o stare constantă de alertă;
poate indica anumite afecțiuni medicale - cea mai cunoscută dintre acestea este sindromul Cushing. Acest sindrom poate fi provocat de o tumora hipofizara sau suprarenală, ce produce cortizol în exces sau de utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor.

Consecințele unui nivel cronic ridicat de cortizol pot include:

creștere în greutate - cu depunere de grăsime specifică pe abdomen, față („față în lună plină”) și ceafă;
hipertensiune arterială;
niveluri ridicate ale glicemiei;
subțierea pielii și apariția facilă a vânătăilor;
slăbiciune musculară;
tulburări de somn;
modificări ale dispoziției (anxietate, iritabilitate, depresie);
sensibilitate crescută la infecții.

Niveluri scăzute de cortizol (hipocortizolism)

Valorile scăzute ale cortizolului pot indica o insuficiență a glandelor suprarenale. Mai exact, acestea nu mai secretă suficient cortizol. Cea mai cunoscută formă est boala Addison, o afecțiune autoimună rară, dar gravă.

Niveluri scăzute pot apărea și din cauza unei probleme la nivelul glandei pituitare (care controlează glandele suprarenale) sau ca urmare a opririi bruște a unui tratament îndelungat cu medicamente din clasa corticosteroizior.

Printre simptomele generate de un nivel scăzut de cortizol se numără:

oboseala pronunțată și persistentă, care nu se ameliorează prin odihnă;
slăbiciune musculară;
pierdere necontrolată în greutate;
hipotensiune;
amețeli (de obicei, hipotensiune ortostatică);
greață, vărsături;
hiperpigmentare (închidere la culoare) a pielii, mai ales în zonele expuse la soare sau la nivelul pliurilor. Acesta este un simptom specific bolii Addison.

Totuși, un singur rezultat în afara intervalului de referință nu este suficient pentru a stabili un diagnostic. Nivelul de cortizol este foarte dinamic și poate fi influențat de numeroși factori:

ora recoltării (având în vedere variațiile pe fondul ritmului circadian);
stresul acut legat de momentul recoltării analizei;
anumite medicamente (de exemplu, contraceptivele orale);
sarcina;
un efort fizic intens recent.

Legătura dintre cortizol, stres și metabolism: rolul HbA1c

Aminteam mai sus că unul dintre efectele cortizolului ridicat cronic este creșterea nivelului de glucoză din sânge (glicemia). Acest lucru se întâmplă deoarece cortizolul stimulează ficatul să producă mai multă glucoză și, în același timp, poate reduce sensibilitatea celulelor la insulină (hormonul care permite glucozei să intre în celule pentru a fi folosită ca energie). Pe termen lung, această stare poate epuiza pancreasul (organul care produce insulină) și poate crește riscul de a dezvolta rezistență la insulină, prediabet sau chiar diabet zaharat tip 2.

O analiză deosebit de utilă pentru evaluarea impactului acestor fluctuații glicemice este hemoglobina glicozilată (HbA1c). Spre deosebire de glicemia măsurată punctual, HbA1c reflectă nivelul mediu al glicemiei pe o perioadă mai lungă, de aproximativ 2-3 luni. Această analiză este un indicator-cheie în diagnosticul și monitorizarea diabetului zaharat, dar relevanța sa se extinde și în contextul evaluării riscului metabolic pe fondul stresului cronic.

De ce este important ca aceste două analize să fie făcute împreună?

Pachetul de analize care include cortizolul și hemoglobina glicozilată (HbA1c) oferă o perspectivă mai clară asupra modului în care stresul cronic poate influența metabolismul glucidic, pe termen lung. Acest set de analize ajută medicul să identifice persoanele cu risc crescut de a dezvolta probleme metabolice, ca urmare a expunerii prelungite la stres.

Medicul specialist va analiza rezultatele, luând în considerare starea ta generală de sănătate. Astfel, acesta va ține cont de:

simptomele prezente;
istoricul medical personal și familial;
alte afecțiuni;
medicamentele administrate;
stilul de viață.

Evită să te autodiagnostichezi sau să apelezi la automedicație pe baza rezultatelor analizelor. Medicul este singurul în măsură să stabilească un diagnostic corect, să explice semnificația rezultatelor în cazul tău și să recomande pașii următori (investigații suplimentare, monitorizarea stării de sănătate, modificări în stilul de viață, tratament medicamentos etc.).

Dacă te confrunți cu stresul cronic sau prezinți simptome care te îngrijorează (oboseală persistentă, creștere sau scădere bruscă în greutate, tulburări de somn etc.), adresează-te medicului tău și respectă întocmai indicațiile acestuia.

Vrei sa faci o programare?

Alege sectiunea

Înțelegerea răspunsului la stres: decodificarea nivelurilor de cortizol

Contactează-ne!

Ce este cortizolul și care este rolul său în organism

Cortizolul și răspunsul la stres - cum reacționează organismul

Cum poți măsura nivelul de cortizol

Interpretarea rezultatelor

Niveluri ridicate de cortizol (hipercortizolism)

Niveluri scăzute de cortizol (hipocortizolism)

Legătura dintre cortizol, stres și metabolism: rolul HbA1c

De ce este important ca aceste două analize să fie făcute împreună?

Distribuie

Alege sectiunea

Bine cu tine

Sanatatea copiilor

Sanatatea femeii si sarcina

Sanatatea barbatului

Sanatatea familiei

Înțelegerea răspunsului la stres: decodificarea nivelurilor de cortizol

Contactează-ne!

Ce este cortizolul și care este rolul său în organism

Cortizolul și răspunsul la stres - cum reacționează organismul

Cum poți măsura nivelul de cortizol

Interpretarea rezultatelor

Niveluri ridicate de cortizol (hipercortizolism)

Niveluri scăzute de cortizol (hipocortizolism)

Legătura dintre cortizol, stres și metabolism: rolul HbA1c

De ce este important ca aceste două analize să fie făcute împreună?

Distribuie

Inspiră si lasă-te inspirat!