Stresul, zaharul si inima ta: înțelegerea riscurilor

Stilul de viață este un factor esențial pentru buna funcționare a organismului. Alimentația și gestionarea stresului sunt două elemente fundamentale ale unui stilul de viață echilibrat și pot influența direct sănătatea generală. Un aspect extrem de important este legătura dintre stres, nivelul de zahăr din sânge (glicemia) și sănătatea cardiovasculară. Înțelegerea acestor conexiuni poate permite identificarea factorilor de risc și adoptarea unor măsuri eficiente pentru menținerea sănătății metabolice și cardiovasculare pe termen lung.

Află, în cele ce urmează, pe ce se bazează legătura dintre stres, glicemie și sănătatea cardiovasculară și ce poți face tu pentru a te asigura că duci o viață cât mai sănătoasă. 

• Ce se întâmplă în corpul tău când ești stresat?
• Impactul stresului și zahărului asupra sănătății inimii
• Conexiunea dintre stres, glicemie și riscurile cardiovasculare
• Importanța gestionării HbA1c și cortizolului
• Semnalele de alarmă (manifestări cardiovasculare)
• Strategii practice de gestionare a stresului, glicemiei și de îmbunătățire a sănătății generale
• Întrebări frecvente

Ce se întâmplă în corpul tău când ești stresat?

Când organismul tău este supus la situații stresante, apelează la activarea a două sisteme cheie: axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană (HPA) și sistemul nervos simpatic. Ca urmare a activării acestor două sisteme, se produce o creștere a secreției de cortizol și catecolamine (hormoni care pregătesc corpul pentru situații de tip "luptă sau fugă", chiar dacă nu există, în realitate, un pericol de viață sau moarte).

Cortizolul, fiind considerat principalul hormon al stresului, are un impact semnificativ asupra metabolismului glucozei. Atunci când stresul devine cronic și nivelurile de cortizol rămân ridicate pe perioade îndelungate de timp, în organism apar o serie de modificări, precum: 

• Creșterea producției de glucoză la nivel hepatic, prin procesul de gluconeogeneză;
• Scăderea absorbției glucozei la nivelul celulelor musculare și al țesutului adipos;
• Instalarea rezistenței la insulină, prin reducerea sensibilității celulelor la acțiunea insulinei. 

👉 Știai că acțiunea unui hormon îți poate influența atât nivelul glicemic, cât și sănătatea inimii? Citește mai multe despre cortizol și află cele mai importante aspecte. 

Impactul stresului și zahărului asupra sănătății inimii

Relația dintre stres și sănătatea cardiovasculară este una complexă și funcționează în ambele sensuri. Pe de-o parte, stresul cronic crește riscul de boli de inimă, iar pe de altă parte, problemele cardiovasculare preexistente pot deveni surse de stres psihologic și fizic pentru organism, fenomen ce se poate considera un ciclu vicios.

Efectele directe ale stresului asupra inimii

Atunci când organismul este supus stresului, hormonii precum adrenalina și cortizolul determină vasoconstricția (îngustarea vaselor de sânge). Ca urmare, inima este nevoită să pompeze sângele împotriva unei rezistențe periferice crescute, fapt ce implică un efort suplimentar pentru a asigura oxigenarea adecvată a țesuturilor.

În situațiile de stres acut, aceste modificări sunt, de obicei, tranzitorii și reversibile. Totuși, atunci când stresul devine cronic, solicitarea suplimentară asupra inimii poate duce, în timp, la modificări structurale și funcționale cu impact negativ asupra sănătății cardiovasculare.

Datele din studii clinice arată că stresul poate favoriza apariția unor tulburări cardiovasculare, precum fluxul sanguin redus către mușchiul cardiac (ischemia), fapt ce limitează aportul adecvat de oxigen la nivelul inimii. De asemenea, expunerea prelungită la stres influențează și alte procese importante, precum coagularea, crescând vâscozitatea sângelui și riscul de accident vascular cerebral.

Factori de risc asociați

Stresul cronic favorizează apariția și agravarea unor factori de risc cardiovascular importanți:

• Hipertensiunea arterială – creșterea susținută a tensiunii arteriale determină inima să pompeze sângele împotriva unei presiuni mai mari, ceea ce poate duce în timp la creșterea riscului de infarct miocardic, accident vascular cerebral, dar și la afectarea altor organe sensibile la hipertensiune, precum rinichii și ochii;
• Dislipidemia  – nivelurile crescute de cortizol pot determina creșterea colesterolului total, a trigliceridelor și a colesterolului LDL (colesterolul rău), alături de scăderea colesterolului HDL (colesterolul bun).
• Inflamația cronică – expunerea prelungită la stres stimulează procese inflamatorii în organism, care promovează formarea și progresia plăcilor de aterom la nivelul arterelor.

Conexiunea dintre stres, glicemie și riscurile cardiovasculare

În cazul persoanelor ce suferă de diabet sau prediabet, relația dintre stres și sănătatea inimii este una destul de complexă. Nivelurile crescute de cortizol cauzate de stresul cronic sunt asociate cu un control glicemic deficitar și cu un risc mai mare de progresie către diabetul de tip 2 (în cazul prediabetului) sau de agravare a simptomatologiei (în cazul diabetului)

Cum influențează stresul glicemia

Hormonii de stres care determină vasoconstricția contribuie, în același timp, la creșterea nivelului de glucoză din sânge. În situații stresante, organismul are nevoie de o sursă rapidă de energie, astfel că ficatul eliberează glucoză pentru a răspunde acestei necesități. 

De asemenea, stresul poate inhiba eliberarea de insulină, amplificând, astfel, hiperglicemia. Pentru persoanele cu diabet sau prediabet, gestionarea stresului este o măsură extrem de importantă pentru menținerea glicemiei în limitele optime. 

Riscurile cardiovasculare 

Hiperglicemia reprezintă un factor de risc major pentru complicații cardiovasculare. În sindroamele coronariene acute, valorile ridicate ale cortizolului și glucozei sunt corelate cu un risc mai mare de insuficiență cardiacă și o mortalitate crescută.

În plus, la persoanele cu diabet, prezența stresului este asociată cu o incidență semnificativ mai crescută a accidentului vascular cerebral și a decesului de cauză cardiovasculară.

Importanța gestionării HbA1c și cortizolului

Pentru menținerea sănătății cardiovasculare, este important să fie monitorizate atât nivelurile de cortizol (prin strategii de reducere a stresului), cât și valorile HbA1c, ce reflectă controlul glicemic pe termen lung.

HbA1c ca indicator glicemic 

HbA1c este un parametru ce oferă informații importante despre nivelul mediu al glicemiei din ultimele trei luni. Cu cât valoarea HbA1c este mai ridicată, cu atât este mai clar că a fost prezentă hiperglicemia în perioada anterioară testării, fapt ce poate afecta atât inima și vasele de sânge, cât și alte organe.

De obicei, obiectivul pentru majoritatea persoanelor cu diabet este menținerea unui HbA1c sub 7%. Totuși, țintele pot varia în funcție de vârstă, starea generală de sănătate și stilul de viață, astfel că este întotdeauna necesară o adaptare individuală stabilită împreună cu medicul diabetolog.

👉 Diabetul este o afecțiune metabolică extrem de larg răspândită și complexă. Citește mai multe despre HbA1c, parametrul valoros care îți poate spune cum este controlul diabetului în ultimele luni. 

Semnalele de alarmă (manifestări cardiovasculare)

Este clar faptul că există o conexiune strânsă între stres, nivelul glicemic și sănătatea cardiovasculară. Astfel, pentru a putea aborda această situație complexă, este extrem de importantă recunoașterea timpurie a simptomelor unui eveniment cardiovascular. Următoarelor manifestări pot fi sugestive:

Manifestările unui infarct miocardic:

• Durere în piept, ce poate iradia către unul sau ambele brațe, umeri, spate, gât sau maxilare, care se poate asocia cu senzație de presiune și care durează mai multe minute la aceeași intensitate sau oscilează;
• Dificultăți de respirație;
• Transpirație abundentă;
• Amețeală;
• Indigestie, greață sau vărsături;
• Oboseală accentuată. 

Manifestările unui accident vascular cerebral (AVC):

• Slăbiciune sau amorțeală bruscă a feței, brațului ori piciorului (de obicei pe o singură parte a corpului);
• Tulburări de vorbire sau dificultăți de înțelegere;
• Tulburări de vedere (vedere încețoșată sau dublă);
• Amețeală;
• Pierderea echilibrului sau probleme de coordonare la mers;
• Durere de cap intensă și instalată brusc. 

Strategii practice de gestionare a stresului, glicemiei și de îmbunătățire a sănătății generale

Exercițiul fizic

Deși poate părea nespecific, activitatea fizică regulată este unul dintre cele mai eficiente moduri de a contracara efectele stresului. Pentru a sprijini sănătatea cardiovasculară, se recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții de intensitate moderată pe săptămână, de obicei împărțite în câte 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână. 

Exercițiul fizic regulat contribuie la menținerea greutății corporale în limite optime vârstei și sexului, la îmbunătățirea profilului lipidic și la reducerea tensiunii arteriale. În plus, sprijină bunăstarea, reducând reacțiile exagerate la stres.

Gestionarea stresului personal și la locul de muncă

Atât situațiile personale, cât și mediul profesional pot fi surse majore de stres. În lipsa posibilității de a schimba locul de muncă sau de a ieși din anumite contexte sociale, este util să identifici modalități prin care să câștigi mai mult control asupra sarcinilor și activităților de zi cu zi, să stabilești priorități clare și să îți oferi momente suficiente de pauză.

Desigur, apelarea la un terapeut este o metodă eficientă de a gestiona mai bine stresul, indiferent de sursa acestuia. În plus, se poate apela și la exerciții de respirație profundă, Yoga și meditație. 

👉 Stresul ne poate afecta mai multe părți ale vieții, atât personale, cât și profesionale. Știai, însă, că poate influența și nivelul glicemic? Citește despre stres și fii la curent cu toate implicațiile sale. 

Formarea unui cerc de sprijin 

O rețea formată din persoane apropiate și/sau cu trăiri similare poate avea un rol protector pentru sănătatea mintală și cardiovasculară. Relațiile apropiate cu familia, prietenii sau apartenența la diferite grupuri și organizații cu care rezonezi pot oferi sprijinul emoțional de care ai nevoie, reducând nivelul de stres și fiind asociate cu un risc mai mic de boli cardiovasculare.

Alte recomandări generale

Legătura dintre stres, glicemie și sănătatea inimii este una complexă și este influențată de mecanisme diversem care favorizează hiperglicemia, rezistența la insulină și dezvoltarea aterosclerozei. Pentru a reduce toate aceste riscuri, este recomandată o abordare holistică, ce include:

• Monitorizarea periodică a glicemiei și a valorilor HbA1c;
• Verificarea periodică a tensiunii arteriale și a profilului lipidic;
• Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare și activitate fizică;
• Adoptarea unui stil de viață echilibrat, bazat pe o alimentație sănătoasă și pe mișcare regulată;
• Primirea sprijinului din partea unei rețele sociale și familiale.

Îngrijirea afecțiunilor preexistente (precum diabetul) și gestionarea stresului sunt pași esențiali pentru protejarea sănătății inimii. Astfel, riscul de infarct sau accident vascular cerebral poate fi redus considerabil, ceea ce contribuie la menținerea unei vieți active și sănătoase pe termen lung.

Prin urmare, relația dintre stres, glicemie și sănătatea inimii evidențiază importanța unei abordări holistice asupra stilului de viață. Prin monitorizarea constantă a parametrilor de sănătate, adoptarea unor strategii de gestionare a stresului și colaborarea activă cu medicul, vei putea reduce riscurile pe termen lung și susține buna funcționare a inimii.

Întrebări frecvente 

Cum afectează stresul nivelul zahărului din sânge? 

Când ești stresat, organismul eliberează cortizol, care stimulează ficatul să producă mai multă glucoză pentru energie rapidă. Stresul poate inhiba eliberarea de insulină, ducând la creșterea glicemiei. Acești hormoni reduc sensibilitatea celulelor la insulină, contribuind la rezistența la insulină.

Ce este HbA1c și de ce este important să îl monitorizezi? 

HbA1c este un test care măsoară nivelul mediu al glicemiei din ultimele 2-3 luni. Este un indicator pentru controlul diabetului pe termen lung. Pentru majoritatea persoanelor cu diabet, obiectivul este să mențină HbA1c sub 7%. Valorile ridicate indică un risc crescut de complicații cardiovasculare.

Care sunt semnalele de alarmă ale unui infarct miocardic? 

Simptomele principale includ durere în piept care poate iradia către brațe, umeri, spate sau gât, dificultăți de respirație, transpirație abundentă, amețeală, greață sau vărsături și oboseală accentuată. Durerea poate dura câteva minute și poate oscila în intensitate.

Cum se poate gestiona stresul pentru a proteja inima? 

Cele mai eficiente strategii se bazează pe exerciții fizice regulate, tehnici de relaxare și respirație profundă, yoga sau meditație, formarea unui cerc de sprijin social și familial și consultarea unui terapeut când este necesar. 

Bibliografie:

• https://www.niddk.nih.gov/health-information/diabetes/overview/preventing-problems/heart-disease-stroke
• https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content?ContentTypeID=1&ContentID=2171
• https://www.manhattannutritionclinic.com/stress-and-its-impact-your-heart-and-blood-sugars
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35209829/
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31713487/