Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Pentru angajații unei organizații, somnul este la fel de important ca orele active petrecute în cadrul responsabilităților profesionale. Cu toate acestea, nu este un subiect de discuție frecvent în mediul profesional.
O analiză publicată în revista Sleep Health arată că un procent care variază între 30 și 50%, în funcție de regiunea geografică și tipul de activitate a grupului socio-profesional, nu atinge durata optimă de somn pentru adulți de minimum 7 ore pe noapte.
Efectele lipsei de somn
Deși este adesea privit ca o responsabilitate personală, somnul are o influență importantă asupra productivității și performanței dintr-o organizație. Calitatea și cantitatea somnului fac parte din infrastructura invizibilă de care depinde luarea deciziilor, inteligența emoțională, capacitatea de concentrare și vitalitatea fizică, având multiple roluri, de la consolidarea memoriei și reglarea emoțiilor, până la refacerea organismului și întărirea sistemului imunitar.
„Somnul nu este o pierdere de timp, ci reprezintă o parte esențială a vieții de care depinde activitatea cerebrală, memoria, sinteza de proteine, imunitatea, secrețile hormonale, dar și echilibrul emoțional și abilitățile cognitive. Somnul este un proces activ, în relație directă cu sănătatea cardiovasculară, metabolica și neuroplasticitatea creierului. Deprivarea de somn are efect asupra stării generale de sănătate, reduce performanța cognitivă, atenția și crește riscul de erori care pot duce la accidente”, explică dr. Mihaela Oros, medic primar pediatrie, cu competențe în somnologie. Oboseala nu este doar o problemă individuală. Ea se acumulează discret la nivelul echipelor, erodând cultura organizațională și consumând resurse. Lipsa somnului se transferă în performanța profesională și în siguranța organizațională, care poate afecta toate domeniile de activitate. Are impact direct asupra capacității de concentrare, crește timpii de reacție, scade calitatea deciziilor și vigilența, crește iritabilitatea, scade nivelul comunicării și moralul. Toate acestea, cumulate, fac dificilă gestionarea sarcinilor complexe și a relațiilor profesionale.
Atunci când deprivarea de somn devine cronică, aceasta duce la epuizare, scăderea productivității și creșterea riscurilor reale de incidente sau accidente de muncă, cu atât mai mult în profesiile care cer responsabilitate ridicată sau operarea de echipamente.
Mai mult, deprivarea de somn poate crește absenteismul și agravează prezentismul (situația în care angajații sunt prezenți, dar nu performează). În timp, poate duce la burnout, la o fluctuație mai mare de personal, afectând creșterea și coeziunea echipelor și devine o vulnerabilitate de business.
În consecință, somnul insuficient nu mai este doar o necesitate fiziologică, ci un factor care influențează direct eficiența, siguranța și sustenabilitatea activității organizaționale.
Cauzele deprivării de somn
Pentru omul modern nu există o singură cauză care duce la reducerea numărului optim de ore de somn, ci un cumul de factori, care sunt dependenți unii de alții. Pe de o parte este vorba despre efectul obiceiurilor personale, a unor posibile patologii care influențează calitatea somnului, dar și a modului în care oamenii se raportează la obligațiile legate de munca lor.
În numeroase domenii, partea profesională a zilei nu se încheie odată cu programul oficial. Sarcinile rămase în suspensie și percepția că efortul depus nu este suficient generează o presiune mentală persistentă. Aceasta se traduce fie prin extinderea activității, care poate însemna disponibilitate pentru taskuri suplimentare, reluarea muncii după program sau continuarea mentală a muncii. Individul rămâne conectat la responsabilități, anticipează evenimentele din ziua următoare și simte presiunea profesională, chiar și în absența activității concrete.
În ambele situații, dispare granița dintre muncă și timpul personal, ceea ce duce la revenge bedtime procrastination sau altfel spus la amanarea momentului de a merge la culcare. Termenul descrie situația în care oamenii simt că nu au avut suficient control asupra propriei zile, din cauza muncii, a responsabilităților sau a presiunilor profesionale și sociale și amână conștient ora de culcare pentru a obține timp pentru activități personale.
Se generează un cerc vicios: recuperarea timpului personal în detrimentul orelor de somn, având ca efect oboseală, iar pe cale de consecință scăderea performanței, urmată de presiunea profesională.
👉 Activitățile zilnice depind în mare măsură de procesele care au loc în timpul somnului, care mențin sănătatea creierului și starea generală de bine.
Efectul psihologic de compensare
La prima vedere, acest comportament ar putea fi interpretat ca o lipsă de disciplină sau ca o gestionare ineficientă a timpului. În realitate este un mecanism psihologic de compensare.
Atunci când ziua este percepută ca fiind dominată de cerințe externe, iar spațiul pentru alegeri personale este redus, apare nevoia de a recupera controlul. Seara, pe fondul oboselii și al epuizării resurselor de autoreglare, amânarea somnului devine o formă rapidă de recâștigare a autonomiei și apare decizia de a folosi timpul în mod liber, fără constrângeri. Se obține satisfacție imediată, dar aceasta vine cu prețul reducerii resurselor de energie pentru ziua următoare.
Un astfel de comportament consolidează cercul vicios și osifică legăturile cauză-efect dintre lipsa de control, somnul insuficient și presiunea profesională.
„Fiecare dintre noi are un ritm propriu de somn-veghe și o variabilitate individuală, ceea ce înseamnă că putem avea nevoi diferite în privința numărului de ore de somn, dar nu trebuie uitat că somnul regenerativ înseamnă un cumul optim între calitate, cantitate și regularitate. Ni se întâmplă tuturor să pierdem ore de somn pentru că avem ceva de făcut, fie că este legat de profesie sau de viața personală. Dacă aceste situații sunt ocazionale, ele pot fi gestionate fără prejudicii pentru stare de bine. Dar, dacă persistă, atunci vor produce neajunsuri.
Problemele care duc la deprivarea de somn nu încep noaptea. Este important să privim somnul ca pe o componentă a vieții cotidiene, deoarece tot ce facem pe parcursul zilei influențează direct calitatea odihnei noastre”, adaugă dr. Mihaela Oros.
👉 Sunt cel puțin 8 motive majore pentru care nu putem dormi bine și sănătos. Află care sunt „hoții de somn”.
Reechilibrarea circuitului zi-noapte
Un mediu de lucru cu cerințe ridicate, sarcini multiple și presiune continuă poate afecta negativ somnul și starea de bine generală. Programul de lucru, stresul profesional și lipsa controlului asupra propriului timp sunt corelate cu perturbarea somnului și scăderea calității acestuia. Impactul se resimte atât la nivel personal, cât și la nivel organizațional.
Și, pentru că somnul și calitatea acestuia, depind și sunt influențate direct de parcursul diurn al individului, protejarea somnului începe cu protejarea timpului de recuperare pe parcursul zilei. Doar atunci ziua și noaptea pot funcționa din nou ca un circuit continuu, fiziologic și firesc și nu ca două părți aflate în competiție.
Responsabilitatea liderilor
Pentru a destructura cercul vicios care duce la privarea voluntară de somn a individului este importantă creșterea sentimentului de control asupra timpului. În plan organizațional asta se traduce prin gestionarea sarcinilor profesionale în limita programului de lucru. Rolul leadership‑ului este fundamental, pentru că liderii sunt cei care modelează comportamentele dorite în organizație.
Pot fi soluții simple și funcționale:
- descurajarea e-mailurilor dincolo de orele de program și limitarea comunicării târzii;
- pauzele planificate și perioade fără taskuri urgente;
- o bună și echilibrată repartizare a sarcinilor și menținerea unei comunicări deschise între lider și membrii organizației;
- acceptarea și conștientizarea ideii că odihna nu este un semn de slăbiciune, ci parte importantă din viață, definitorie pentru performanța individului și, în consecință, a organizației.
Responsabilitatea organizației
Multe organizații, precum PricewaterhouseCoopers, Google sau NASA au integrat practici care promovează un somn sănătos. Sunt câteva puncte esențiale pe care organizațiile puternice le pot implementa în beneficiul performanței generale, astfel:
- conștientizarea somnului ca parte dintr-un program mai amplu de wellness pentru angajați;
- susținerea ideii că mai multă muncă nu înseamnă muncă mai bună;
- recunoașterea și înțelegerea realității – oamenii suprasolicitați au un impact negativ asupra productivității;
- sprijin clar pentru separarea între muncă și timpul liber;
- susținerea indisponibilității angajaților în zilele de weekend, în concedii și în afara orelor de program;
- adaptarea programului (flexibilitate și work from home), astfel încât angajații să lucreze atunci când funcționează cel mai bine.
Responsabilitatea individuală
Chiar și într-un mediu organizațional care respectă limitele și promovează somnul, individul rămâne totuși principalul responsabil pentru propriile obiceiuri de odihnă. Gestionarea timpului personal, conștientizarea nevoii de somn și alegerea unor rutine sănătoase sunt esențiale pentru a evita deprivarea de somn și oboseala cronică.
Printre măsurile concrete pe care fiecare le poate implementa sunt:
- stabilirea unei rutine constante de somn, iar cea mai importantă este încercarea de a merge la culcare și a te trezi la ore regulate chiar și în weekend și vacanțe;
- un timp destinat relaxării înainte de culcare, fără distrageri;
- gestionarea stresului și a grijilor legate de muncă, pentru a limita „prelungirea mentală” a zilei și apariția nevoii de compensare;
- conștientizarea semnalelor de oboseală și respectarea lor;
- autocontrol față de dorința de a amâna somnul pentru activități care ar putea fi reprogramate;
- limitarea consumului de stimulente (cofeină, ecrane luminoase, notificări digitale) înainte de culcare pentru a reduce stresul și anxietatea - inamici majori ai calității somnului.
„Prioritizarea somnului este un beneficiu pentru organism, indiferent de vârstă. Orele dedicate somnului trebuie asumate fără stres și fără presiunea că pierdem timp și, mai ales, să nu luăm timp din cel dedicat somnului, atunci când nu avem suficient pentru alte activități pe care le credem importante în acel moment. Dezechilibrele pe care le-am putea produce ne pot afecta atât sănătatea cât și performanțele profesionale și pot fi ulterior dificil de reparat”, concluzionează dr. Mihaela Oros.
Surse:
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29073412/
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6473877/
- https://www.ccl.org/articles/leading-effectively-articles/sleep-can-make-stronger-leader/
Consultant: dr. Mihaela Oros, medic primar pediatrie, cu competențe în somnologie
