Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Chiar dacă cei mai mulți dintre angajați merg pe ideea că atunci când fac treabă bună se va vedea de la sine, realitatea este că așteptarea ca toți colegii sau managerii să vadă ce calități are angajatul doar prin prisma performanțelor profesionale este greșită.
Autopromovarea este acel act prin care o persoană își subliniază performanțele sau abilitățile, arătând că este competentă și experimentată pentru postul pe care îl ocupă. Autopromovarea este un element care ajută la construirea brandului personal în mediul profesional și permite persoanei să se diferențieze de ceilalți. Cheia aici este echilibrul, pentru că autopromovarea poate deveni rapid un comportament care să erodeze mediul de lucru și să aducă efecte negative asupra colegilor.
Angajații se tem să se autopromoveze
Un studiu publicat în Journal of Management definește autopromovarea drept o formă de management de impresie care urmărește să sublinieze calitățile și performanțele cuiva, pentru a impresionarea liderul sau managerul organizației, de cele mai multe ori.
Pentru că autopromovarea este des asociată cu aroganța, iar lipsa de modestie este văzută ca o caracteristică negativă, majoritatea angajaților se tem să se autopromoveze. Un studiu publicat în Journal of Organizational Behavior notează că autopromovarea este o metodă eficientă de a obține un job, însă nu reprezintă un comportament universal eficient în mediul de lucru pentru că nu se reflectă întotdeauna în performanța profesională. Cu alte cuvinte, autopromovarea te face dezirabil, dar ca ea să se lege de performanța profesională trebuie să fie făcută onest, adică persoana să nu se laude cu abilități care nu există.
Femeile se autopromovează mai puțin ca bărbații
Cei de la National Bureau of Economic Research vin cu o serie de date legate de autopromovare și notează că femeile sunt mult mai predispuse la a se deprecia și a-și subevalua munca. Astfel, dacă bărbații participanți la studiu și-au evaluat în medie munca la 61 de puncte din 100, femeile și-au evaluat munca la doar 46 de puncte din 100. Chiar și în contextul în care femeilor li s-a spus că evaluările vor fi folosite de manageri pentru a decide dacă le angajează sau dacă le este oferită o mărire de salariu, acestea au continuat să nu se autopromoveze.
Un alt studiu, de data aceasta efectuat de Harvard Business Review și citat de Universitatea din Phoenix, subliniază importanța autopromovării la birou. Cercetătorii spun că succesul la birou depinde și de a fi perceput drept competent și un bun profesionist. Asta deși specialiștii recunosc că e greu de găsit un echilibru perfect între sublinierea abilităților proprii și o atitudine superioară față de ceilalți.
În ceea ce privește efectul asupra autopromovării angajaților asupra liderilor, studiul din Journal of Management amintit mai sus vine cu o perspectivă negativă și spune că liderii cu tendințe narcisice sunt mai adesea impresionați de autopromovarea angajaților. Cercetătorii spun că acest lucru se întâmplă pentru că liderii cu tendințe narcisice au tendința să se autopromoveze pe ei înșiși, așa că au comportamente pozitive față de cei care fac la fel. Un al doilea motiv subliniat în studiu este faptul că liderii cu tendințe narcisice au un simț mai fin al oamenilor care sunt influenți, așa că atunci când percep că un angajat are performanțe ridicate îl văd ca pe o unealtă utilă de leadership și vor să i se asocieze.
Pericolul din spatele autopromovării
Universitatea din Washington publică chiar o tipologie ușor amuzantă a angajaților care se autopromovează la birou și explică de ce aceste comportamente pot deveni problematice pe termen lung:
- Pârșul. Își face treaba bine și știe asta, însă este excesiv de modest. Acest tip de angajat așteaptă ca șefii să remarce singuri că muncește, iar acest lucru înseamnă că ar putea aștepta la infinit, nu toți managerii sau liderii vor recunoaște performanțele celorlalți, fără ca angajații să spună ceva despre ele;
- Angajatul nou super-entuziasmat. E nou în companie și dornic de afirmare, însă nu știe când ar fi potrivit să înceapă să se autopromoveze. Acest tip de comportament poate deveni deranjant dacă angajatul începe încă din prima săptămână să-și promoveze performanțele, așa că ideal ar fi să aștepte o perioadă de câteva luni până când se adaptează la organizație și se obișnuiește cu procesele din companie;
- Veteranul excesiv de modest. E în companie de mai mulți ani, a făcut mereu treabă bună și are cunoștințe extinse despre organizație. De obicei își ajută colegii să rezolve probleme complexe, însă nu primește recunoaștere din partea managerilor sau liderilor, ceea ce l-ar putea face să se simtă ignorat. Pe termen lung, acest lucru duce la încetinirea avansului profesional, așa că o idee bună pentru un astfel de angajat ar fi să înceapă să facă networking și să dezvolte relații mai apropiate cu superiorii ierarhici cărora le va putea apoi sublinia performanțele pe care le înregistrează;
- Megafonul. Angajat care nu are nicio problemă să-și „strige” performanțele pe oriunde este posibil. Această atitudine îi poate face pe colegi să-l perceapă ca arogant, să-l respingă și să-l izoleze. Soluția aici ar fi o atitudine mai echilibrată, astfel încât acest angajat să nu monopolizeze mediul de lucru.
Cum te autopromovezi la birou fără să fii arogant
Dincolo de toate aceste valențe, este clar că autopromovarea făcută echilibrat este un instrument care nu doar că permite angajaților să-și pună în lumină calitățile, ci îi poate ajuta și să avanseze profesional mai rapid. Iată cum te poți autopromova păstrând o atitudine echilibrată care nu inspiră superioritate:
- Fii deschis. Dacă cineva te întrebă despre performanțele profesionale, rezistă tentației să fii modest. Explică deschis care sunt principalele reușite și de ce au fost importante. Cercetătorii spun că această abordare nu te va face mai puțin agreabil, atâta timp cât dai detalii cu bunăvoință. Când eviți să răspunzi la acest gen de întrebări riști să fii perceput ca evitant și dezagreabil pentru că interlocutorii devin suspicioși;
- Reciprocitate. De obicei, când cineva împărtășește un detaliu despre performanțele profesionale, și ceilalți din grup tind să o facă. Autopromovarea „în grup”, în care fiecare își subliniază propriile performanțe este rareori văzută ca laudă, ci mai degrabă ca un instrument eficient de interacțiune cu ceilalți;
- Nu uita de echilibru. Prezintă performanțele și calitățile pe care le ai, dar fă-o echilibrat – nimeni nu are doar calități, fără defecte, sau doar performanțe, fără greșeli. Discută reușitele, dar poți aminti și eșecurile și cum te-au ajutat să fii un profesionist mai bun, iar în acest fel vei avea șanse mai mici să pară că vrei să te poziționezi superior față de ceilalți, iar interacțiunea va fi mai autentică;
- Bucură-te într-un mod potrivit. Celebrează-ți reușitele, dar nu face din asta punctul central al zilei tuturor, dacă nu este cazul. Specialiștii spun că cel mai potrivit este să alegi un grup mai mic de angajați, cei cu care ai relații mai apropiate, și să le împărtășești veștile bune;
- Fii autentic. Ai grijă să te autopromovezi cât mai fidel posibil. Dacă începi să promiți calități sau abilități pe care nu le ai, la un moment dat vei ajunge să fii perceput drept fals sau o persoană care exagerează lucrurile;
- Fii proactiv. Autopromovarea ar trebui să se bazeze pe performanțe, însă performanțele nu se construiesc peste noapte. Ccere proiecte sau sarcini care să te pună la încercare, iar cu timpul vei reuși să-ți construiești un „palmares” pe care să-l pui în valoare când ai nevoie să fii perceput ca bun profesionist;
- Nu-i afecta pe ceilalți. Ai grijă ca autopromovarea să nu se întâmple în detrimentul altor colegi sau să le afecteze cariera. Dacă ești genul de angajat care se laudă cu orice preț și se pune mereu pe primul loc indiferent dacă alți colegi au parte de efecte negative, cu timpul îți vei distruge reputația profesională;
- Discută feedback-ul pozitiv. Dacă ai primit feedback pozitiv din partea unui client sau coleg, discută despre asta cu managerul. Poți folosi această oportunitate ca să dai detalii despre cum ai abordat situația și să subliniezi ce calități profesionale te-au ajutat să o rezolvi;
- Oferă aprecieri. Viața profesională este, de cele mai multe ori, un sport „de echipă”. Fiecare are propriile realizări, dar ele nu s-ar fi putut întâmpla fără ajutorul colegilor. Pe lângă promovarea propriilor performanțe, nu uita să apreciezi și performanțele sau ajutorul colegilor. În acest fel nu doar le oferi și lor credit, dar arăți că ai o atitudine onestă.
