Embolie pulmonară (EP): recunoașterea rapidă a simptomelor și riscurile asociate cu cheagul de sânge

Ce trebuie să știi acum despre embolia pulmonară:

• Embolia pulmonară este o urgență medicală cauzată de un cheag de sânge care blochează o arteră din plămâni.
• Simptomele cheie includ dificultăți bruște de respirație, durere în piept și tuse (uneori cu sânge).
• Diagnosticul rapid se bazează pe analize de sânge și imagistică (Angio-CT pulmonar).
• Tratamentul imediat implică anticoagulante (pentru a preveni noi cheaguri) sau tromboliză (pentru a dizolva cheagul).

Citește mai departe pentru a cunoaște cauzele, semnalele de alarmă și pașii de aplicare a diagnosticului. 

• Ce este embolia pulmonară (EP)?
• Există o diferență între embolia pulmonară și tromboembolismul pulmonar?
• Care sunt principalele cauze ale emboliei pulmonare?
• Care sunt factorii de risc majori pentru EP și TVP?
• Care sunt simptomele emboliei pulmonare și când să ceri ajutor medical?
• Cum se stabilește diagnosticul de embolie pulmonară?
• Care sunt opțiunile de tratament de urgență pentru embolia pulmonară?
• Cum decurge recuperarea după embolia pulmonară?
• Cum poți preveni tromboza venoasă și embolia pulmonară?
• Cum trebuie să acționezi după aceste informații?
• Întrebări frecvente despre embolia pulmonară

Ce este embolia pulmonară (EP)?

Embolia pulmonară (EP) este o afecțiune medicală care apare atunci când una sau mai multe artere pulmonare sunt blocate brusc.

Această blocare este cel mai frecvent cauzată de un cheag de sânge, numit trombus, care s-a desprins dintr-o altă zonă a corpului. Când acest cheag desprins, numit acum embol, călătorește prin sistemul circulator, el ajunge în cele din urmă în plămâni, unde blochează o arteră și oprește fluxul de sânge către o porțiune a organului.  

Există o diferență între embolia pulmonară și tromboembolismul pulmonar?

În practică, termenii embolie pulmonară (EP) și tromboembolism pulmonar (TEP) sunt folosiți adesea interschimbabil.

Tromboembolismul pulmonar (TEP) este denumirea medicală mai precisă, deoarece descrie exact mecanismul de formare. Deși există și alte tipuri de emboli (din aer, grăsime, lichid amniotic), peste 90% dintre cazurile de EP sunt cauzate de cheaguri de sânge.

Care sunt principalele cauze ale emboliei pulmonare?

În peste 90% din cazuri, embolia pulmonară nu este o boală primară a plămânului, ci o complicație directă a trombozei venoase profunde (TVP). 

Legătura dintre cele două este una de tip cauză-efect: EP apare atunci când o parte din cheagul format în venă se desprinde, devine un embol, este purtat de fluxul sanguin spre inimă și, în final, blochează o arteră pulmonară.

🔍 Află mai multe detalii și în articolul: Tromboza venoasa profunda, de la REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale.

De unde provine cheagul?

Sursa principală și cea mai frecventă a embolilor pulmonari o reprezintă venele profunde ale membrelor inferioare (gambe, coapse) și venele pelvine (din zona bazinului).

Alte surse de formare a cheagurilor pot fi:

• Venele membrelor superioare: Aceste cazuri sunt adesea asociate cu prezența unor catetere venoase centrale.
• Cavitățile drepte ale inimii: Cheagurile pot proveni din atriul sau ventriculul drept, în special în cazul unor aritmii (precum fibrilația atrială) sau al unor afecțiuni cardiace.

Ce este triada lui Virchow și cum contribuie la tromboză?

Triada lui Virchow este un concept medical care descrie cele trei categorii principale de factori care favorizează formarea cheagurilor de sânge. Apariția TVP, și implicit a EP, este favorizată de prezența unuia sau a mai multor elemente din această triadă.

🔍 Dacă știi că ai probleme cu circulația venoasă, umflarea picioarelor, dureri la nivelul gambelor sau ai avut anterior un episod de tromboză venoasă profundă (TVP), recomandăm să consulți un medic specialist pentru evaluare și prevenirea complicațiilor, cum este embolia pulmonară. În cadrul Rețelei de sănătate REGINA MARIA, poți programa rapid o consultație pentru investigații și recomandări personalizate. 👉 Programează o consultație aici.

Care sunt factorii de risc majori pentru EP și TVP?

Identificarea factorilor de risc este crucială pentru prevenție, deoarece aceștia indică o predispoziție a organismului de a forma cheaguri de sânge.

Factorii de risc majori includ:

• Imobilizare prelungită: Poate fi cauzată de statul la pat după operații, spitalizare îndelungată sau călătorii lungi, de peste 4-6 ore, cu avionul sau mașina.
• Intervenții chirurgicale recente: Riscul este crescut în special după chirurgia ortopedică (proteza de șold sau de genunchi) și după intervențiile abdominale sau pelvine majore.
• Traumatisme majore: Accidente rutiere sau fracturi, în special cele de bazin sau de membre inferioare.
• Cancerul activ: Anumite tipuri de tumori și tratamentele oncologice cresc coagulabilitatea sângelui.
• Istoric personal sau familial: Dacă ai mai avut un episod de TVP sau EP, riscul de recurență este crescut.
• Sarcina și perioada de după naștere: Modificările hormonale și compresia venelor pelvine sunt factori de risc în această etapă.
• Terapia hormonală: Utilizarea de contraceptive orale combinate (care conțin estrogen) sau terapia de substituție hormonală.
• Vârsta înaintată: Riscul crește semnificativ odată cu vârsta (peste 60 de ani).
• Stilul de viață: Obezitatea și fumatul sunt factori care contribuie la risc.
• Tulburări genetice de coagulare (trombofilii): Acestea reprezintă o predispoziție moștenită de a forma cheaguri.

Care sunt simptomele emboliei pulmonare și când să ceri ajutor medical?

Simptomatologia poate fi extrem de variată și nespecifică, putând mima alte afecțiuni precum un atac de cord, o pneumonie sau un atac de panică. 

Este important să recunoști rapid manifestările pentru a solicita asistență medicală de urgență.

• Dispnee: Dificultate severă de respirație sau senzația bruscă de „lipsă de aer”.
• Durere toracică: O durere ascuțită în piept care se agravează în momentul în care inspiri profund sau când tușești.
• Tuse: De cele mai multe ori este o tuse seacă, însă în unele cazuri poate apărea tusea cu sânge (hemoptizie).
• Tahicardie: Bătăi rapide ale inimii, de obicei peste 100 de bătăi pe minut.
• Tahipnee: O frecvență respiratorie neobișnuit de rapidă.
• Stări de amețeală: Vertijul sau chiar leșinul (sincopa) pot indica o embolie masivă.
• Cianoză: Colorația albăstruie a buzelor sau a unghiilor, semnalând o oxigenare slabă a sângelui.
• Semne locale: Durerea sau umflătura la nivelul unui singur picior, care indică prezența trombozei venoase profunde.
• Manifestări neuro-vegetative: Anxietate bruscă și transpirații reci.

🔍 Durerea toracică nu indică întotdeauna o embolie pulmonară, însă este un simptom care necesită atenție imediată. Pentru a înțelege mai bine cauzele posibile și diferențele dintre o durere musculară, una pulmonară sau una cardiacă, poți consulta ghidul nostru complet despre durerea toracică, unde vei găsi informații detaliate care să te ajute să evaluezi corect situația.

Cum se stabilește diagnosticul de embolie pulmonară?

Medicii stabilesc diagnosticul de EP contra cronometru în camera de gardă, bazându-se pe o combinație de evaluare clinică, analize de sânge și imagistică avansată. Standardul de aur pentru identificarea precisă a blocajului este Angio-CT-ul pulmonar.

Protocolul de diagnostic începe cu evaluarea probabilității clinice (folosind scoruri, precum Wells sau Geneva), care iau în calcul simptomele și factorii de risc. Această etapă ajută medicul să decidă care este următoarea investigație necesară pentru a confirma sau exclude prezența cheagului.

Ce investigații sunt necesare pentru confirmarea EP?

În funcție de starea pacientului și de probabilitatea clinică, se folosesc următoarele instrumente de diagnostic:

Testul D-dimerilor

Este o analiză de sânge care măsoară fragmentele de proteină rezultate din degradarea unui cheag. Un rezultat negativ exclude, de regulă, embolia pulmonară în cazurile cu risc scăzut.

Angio-CT pulmonar

Reprezintă investigația de elecție. Se utilizează substanță de contrast injectată intravenos pentru a vizualiza direct cheagurile din arterele pulmonare.

Scintigrafia pulmonară

Este o alternativă utilizată atunci când pacientul are contraindicații pentru CT, cum ar fi alergia la substanța de contrast, insuficiența renală severă sau sarcina.

Ecocardiografia

Poate fi realizată rapid și arată dacă partea dreaptă a inimii este suprasolicitată, oferind indicii vitale în cazul unei embolii masive.

Ecografia Doppler venoasă

Se efectuează la nivelul picioarelor pentru a identifica sursa embolului (prezența trombozei venoase profunde).

Care sunt opțiunile de tratament de urgență pentru embolia pulmonară?

Tratamentul pentru EP are două obiective imediate: stabilizarea funcțiilor vitale (susținerea respirației și a tensiunii arteriale) și prevenirea formării de noi cheaguri de sânge.

Dacă ești diagnosticat cu embolie pulmonară, vei primi, cel mai probabil, un tratament cu substanțe anticoagulante. Acestea nu dizolvă direct cheagul existent, dar împiedică extinderea acestuia și permit organismului să îl resoarbă treptat, prevenind în același timp apariția unor noi blocaje.

Ce metode se folosesc pentru tratarea cheagurilor?

În funcție de severitatea blocajului și de starea generală de sănătate, medicii pot opta pentru următoarele soluții:

• Terapia anticoagulantă: se începe adesea imediat, folosind heparine cu greutate moleculară mică sau anticoagulante orale directe.
• Tromboliza: reprezintă administrarea unor substanțe puternice care dizolvă activ cheagul. Se aplică în cazuri severe, unde viața este pusă în pericol imediat.
• Embolectomia prin cateter: este o metodă modernă, prin care cheagul este fragmentat sau aspirat cu ajutorul unui tub subțire (cateter) introdus prin venă.
• Embolectomia chirurgicală: intervenție pe cord deschis pentru îndepărtarea fizică a blocajului, rezervată cazurilor în care alte metode nu sunt posibile.
• Filtre de venă cavă: Dispozitive metalice mici plasate în vena principală pentru a opri migrarea cheagurilor de la picioare către plămâni.

🔍 REGINA MARIA are grijă de peste 7,4 milioane de pacienți și a construit o rețea în jurul principiului One Health - sănătatea integrată într-un ecosistem medical complet pentru oameni și comunități. Medicii noștri îți pot recomanda schema personalizată de profilaxie pentru a te proteja de riscul unei embolii. Programează-te pentru a putea primi cât mai repede diagnostic și tratament. 

Cum decurge recuperarea după embolia pulmonară?

Te poți recupera complet după un astfel de diagnostic, însă acest proces necesită timp și o disciplină riguroasă în respectarea tratamentului prescris de medicul specialist.

Simptomele acute, precum dificultatea de respirație sau durerea toracică, se ameliorează de obicei în câteva zile sau săptămâni de la începerea terapiei cu anticoagulante. Totuși, refacerea integrală a capacității pulmonare și a rezistenței la efort poate dura mai mult, în funcție de severitatea episodului inițial.

Ce implică monitorizarea pe termen lung?

După faza critică, managementul afecțiunii se concentrează pe prevenirea recidivelor și pe gestionarea stării generale de sănătate.

Cum poți preveni tromboza venoasă și embolia pulmonară?

Prevenția emboliei pulmonare se realizează, în principal, prin prevenirea formării cheagurilor în venele profunde. Această strategie poartă numele de tromboprofilaxie și este vitală în special pentru persoanele spitalizate sau imobilizate.

Metodele de prevenție sunt concepute pentru a combate staza venoasă și a menține sângele într-o stare fluidă. Acestea se împart în soluții mecanice și farmacologice, fiind adesea combinate pentru a oferi o protecție maximă pacienților aflați în grupuri de risc.

Care sunt cele mai eficiente metode de tromboprofilaxie?

Alegerea metodei potrivite depinde de istoricul tău medical și de nivelul de risc identificat de medicul specialist.

• Mobilizarea precoce: reprezintă cea mai importantă metodă de prevenție, implicând ridicarea din pat și mersul cât mai curând posibil după o intervenție chirurgicală.
• Ciorapii compresivi: aceștia exercită o presiune graduală, fiind mai strânși la gleznă, pentru a susține fluxul sanguin venos și a preveni stagnarea sângelui.
• Compresia pneumatică: utilizarea unor manșete gonflabile care masează ritmic picioarele, ajutând la împingerea sângelui către inimă în timpul imobilizării.
• Terapia anticoagulantă: administrarea unor doze mici de substanțe care „subțiază” sângele, prevenind activ formarea fragmentelor solide în sistemul circulator.
• Dispozitive de filtrare: implantarea unui filtru în vena cavă inferioară pentru a opri fizic cheagurile să ajungă la plămâni, metodă rezervată cazurilor unde anticoagulantele nu pot fi folosite.
• Măsuri în timpul călătoriilor: menținerea unei hidratări optime, evitarea sedativelor și efectuarea unor exerciții simple ale gleznelor în timpul zborurilor lungi.

Cum trebuie să acționezi după aceste informații?

Pentru a minimiza riscul de a dezvolta o embolie pulmonară, este esențial să transformi informațiile citite în acțiuni concrete pentru sănătatea ta:

1. Învață să recunoști situațiile de urgență: dacă experimentezi o dificultate bruscă și severă de respirație, combinată cu durere în piept sau leșin, sună imediat la 112. Nu încerca să conduci singur la spital.
2. Evaluează-ți riscul personal: analizează factorii de risc discutați (imobilizare, operații recente, tratamente hormonale, fumat, obezitate). Dacă te încadrezi într-o categorie de risc, discută cu medicul tău despre măsuri de prevenție.
3. Acționează preventiv: dacă urmează să te confrunți cu situații în care nu te poți mișca mai mult timp (operație, zbor lung), aplică măsurile de prevenție: mobilizare precoce, hidratare, poartă ciorapii compresivi recomandați de medic și respectă tratamentul anticoagulant profilactic dacă ți-a fost prescris.
4. Nu ignora simptomele TVP: o gambă umflată, roșie, caldă și dureroasă, este un semnal de alarmă pentru tromboza venoasă profundă. Mergi la un consult de specialitate (chirurgie vasculară sau medicină internă) pentru o ecografie Doppler.
5. Respectă tratamentul: dacă ai fost diagnosticat cu EP, este important să respecți cu strictețe tratamentul anticoagulant pentru perioada recomandată de medic (minimum 3-6 luni) pentru a preveni o recurență.

Întrebări frecvente despre embolia pulmonară

Pentru a clarifica unele dintre cele mai comune nelămuriri ale pacienților, am adunat mai jos câteva întrebări frecvente care completează informațiile prezentate.

Se poate vindeca complet embolia pulmonară?

Da, majoritatea pacienților se recuperează complet dacă tratamentul anticoagulant este urmat conform indicațiilor medicului, de obicei pe o perioadă de 3 până la 6 luni. Organismul are capacitatea naturală de a dizolva cheagul în timp, însă monitorizarea medicală este esențială pentru a preveni sechelele pe termen lung, cum ar fi hipertensiunea pulmonară tromboembolică cronică.

Cât timp trebuie purtați ciorapii compresivi după un episod de EP?

Ciorapii compresivi se vor purta de la câteva luni la câțiva ani, în funcție de gradul de afectare al supapelor venoase de la nivelul picioarelor.

Există restricții de zbor după un astfel de diagnostic?

După un episod acut de embolie pulmonară, călătoriile cu avionul sunt contraindicate pentru o perioadă scurtă, până când starea pacientului este stabilizată sub tratament anticoagulant. Este obligatoriu să consulți medicul curant înainte de a planifica o călătorie lungă, pentru a evalua riscul de recidivă și necesitatea unor măsuri preventive suplimentare.

Poate stresul să provoace direct o embolie pulmonară?

Stresul nu este o cauză directă a formării cheagurilor de sânge, însă poate contribui indirect prin stilul de viață adoptat. Persoanele extrem de stresate pot deveni sedentare, pot fuma mai mult sau pot neglija hidratarea, factori care cresc riscul de tromboză venoasă, premisa principală pentru apariția unei embolii pulmonare.

Este necesară testarea pentru trombofilie după prima embolie?

Testarea pentru cauze genetice de hipercoagulabilitate este recomandată mai ales pacienților tineri, celor care au avut un episod de embolie fără un factor declanșator evident sau celor cu istoric familial de tromboză. Aceste analize ajută medicul să decidă dacă tratamentul anticoagulant trebuie administrat pe parcursul întregii vieți pentru a preveni recidivele.

Poate un regim alimentar specific să prevină embolia?

Nu există un aliment care să dizolve cheagurile, însă o dietă echilibrată și hidratarea optimă mențin fluiditatea sângelui. Este important de reținut că anumite alimente bogate în vitamina K pot interacționa cu unele tipuri de anticoagulante clasice, de aceea trebuie să discuți cu medicul tău despre orice modificare majoră în dietă.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

REGINA MARIA este lider în digitalizarea sănătății din România, cu peste 1,7 milioane de utilizatori activi ai aplicației mobile, peste 1 milion de recenzii verificate ale medicilor cu nota medie 9,63, laboratoare inteligente bazate pe AI și peste 1,5 milioane de consultații online în Clinica Virtuală. Ai acces rapid la toți specialiștii necesari pentru a-ți evalua și gestiona riscul de tromboză și complicații cardiace.

Bibliografie:

• Mayo Clinic, Pulmonary embolism - Symptoms & causes, 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pulmonary-embolism/symptoms-causes/syc-20354647
• National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI), What Is Pulmonary Embolism?, 2023. https://www.nhlbi.nih.gov/health/pulmonary-embolism  
• American Heart Association (AHA), What is Venous Thromboembolism (VTE)?, 2024. https://www.heart.org/en/health-topics/venous-thromboembolism/what-is-venous-thromboembolism-vte  
• European Society of Cardiology (ESC), ESC Guidelines for the diagnosis and management of acute pulmonary embolism, 2020. https://academic.oup.com/eurheartj/article/41/4/543/5556136