Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Într-un nou episod Ascultă-ți corpul, descoperim că medicina viitorului e deja aici. Alături de Simona Flor, inginer chimist și nutriționist specializat în nutriție anti-aging, pătrundem în interiorul acestui sistem fascinant: de la „patrula” de urgență a celulelor care ne apără de orice invadator, virus, bacterie sau inflamație, până la memoria biologică care învață să răspundă tot mai bine la provocări.
O rețea vie
„Imunitatea este un sistem foarte complex, probabil al doilea după creier”, spune Simona Flor. Nu e un detaliu ascuns într-un singur organ, ci o rețea vie de celule și semnale care învață, memorează și repară în fiecare zi.
Este o descoperire minunată: imunitatea nu e un scut fix, ci o rețea vie. O inteligență corporală care se dezvoltă continuu, odată cu tot ce trăim: din somnul odihnitor, mesele pe care le luăm în tihnă, fricile pe care nu le mai ducem în tăcere, ci le îmblânzim cu iubire, din bucuriile care ne relaxează corpul.
În corp are loc, clipă de clipă, o conversație tăcută. Celulele observă, trimit semnale, notează în memorie cu cine s-au luptat și cum. Procesul este împărțit în două brațe care lucrează mereu împreună:
👉 Imunitatea înnăscută – prima linie, instinctivă și rapidă. Aici intervin macrofagele, celulele „polițiste” care patrulează continuu și acționează imediat la orice tăietură sau invazie.
👉 Imunitatea adaptativă – partea care învață. „Celulele B produc anticorpi, iar celulele T coordonează răspunsul imun și distrug celulele infectate. Ele memorează structura unui virus și construiesc o recunoaștere precisă – ca o cheie potrivită pentru un singur tip de lacăt.*”
Alături de Simona Flor, demontăm un mit frecvent: o imunitate bună nu înseamnă să nu te îmbolnăvești niciodată. „Este fals. Noi ne creăm imunitatea prin îmbolnăviri. Important este cum ducem acele îmbolnăviri.”
Prin urmare, o viroză fără complicații, nu e o slăbiciune, ci dovada că sistemul nostru imunitar funcționează și învață.
Din interior spre exterior
O mare parte din forța imunității se află în intestin – acel „al doilea creier” care decide, adesea în tăcere, cum ne simțim. „Avem de șapte până la zece ori mai multe bacterii decât celule. Practic, suntem un ecosistem bacterian”, explică Simona Flor.
Iar aceste bacterii, mai ales cele din colon, nu sunt simple pasagere. Ele hrănesc și educă zilnic celulele imune de memorie. Cu alte cuvinte, imunitatea se învață în interiorul nostru, prin mii de reacții chimice care se întâmplă în timp ce noi doar… trăim.
Când bariera intestinală se fisurează – din stres, alimentație dezechilibrată sau inflamație cronică – sistemul imun intră într-o stare de alertă permanentă.
Aici intervine o proteină fascinantă: zonulina – „paznicul” care deschide ușițele intestinului ca să lase nutrienții să treacă. În mod normal, o face controlat, ca o poartă care se închide imediat după fiecare masă. Dar când zonulina e stimulată în exces – prin consum exagerat de cereale sau lactate – ușa rămâne întredeschisă. Iar particulele nedigerate pătrund în sânge, provocând inflamație și oboseală silențioasă.
Cu cât bariera e mai slăbită, cu atât corpul luptă mai mult. Uneori, chiar și atunci când nu e nevoie. Imunitatea este o negociere zilnică între ce îi cerem și ce îi oferim corpului. Cum îl ajutăm să își folosească energia acolo unde contează cu adevărat?
Dincolo de mituri: ce hrănește, de fapt, imunitatea
Cu cât bariera intestinală e mai echilibrată, cu atât corpul lucrează mai eficient. Dar dincolo de suplimentele la modă, ce îi oferă, concret, corpului nostru resurse reale de apărare? „Ce hrănim, creștem”, spune Simona Flor. „Dacă mâncăm mult zahăr, creștem bacteriile E. coli. Dacă mâncăm verde, hrănim bacteriile bune.”
Iată nutrienții esențiali în lumea imunității, explicați de Simona Flor:
Vitamina A, „caporalul” sistemului imunitar
Vitamina A spune sistemului imunitar unde să se ducă și ce să facă. Este esențială pentru coordonarea răspunsului imun și se găsește în forma activă, ca retinol, în ouă, unt de calitate și ficat.
→ De ținut minte: betacarotenul din morcovi se transformă greu în retinol.
„Conversia e foarte slabă. Degeaba mâncăm morcovi, corpul transformă puțin.”
Omega-3, antiinflamatorul natural
În timp ce omega-3 calmează inflamația și sprijină regenerarea, omega-6 o stimulează.
Diferența dintre ele ține de surse: omega-3 vine din alimente „vii” – pește gras, ouă de țară, semințe – în timp ce omega-6 provine din uleiuri rafinate (de floarea-soarelui, porumb, soia, rapiță) și din fast-food, alimente ultraprocesate.
Când omega-6 predomină – cum se întâmplă în dieta modernă – corpul rămâne blocat într-o inflamație de fond, chiar și fără o boală activă.
Vitamina D3: hormonul care ține imunitatea „aprinsă”
„Sistemul imunitar nu poate să lucreze fără vitamina D3.” Este singura vitamină pe care nu o putem obține în doze suficiente doar din alimentație. Vara, corpul o produce natural prin expunerea la soare, o stochează în ficat, iar pe timpul iernii folosește această rezervă acumulată.
Înainte de a lua decizia de a suplimenta, este bine să aflăm cum stăm cu acest stoc, prin verificarea nivelului de vitamina D.
Mineralele, uneltele echilibrului imun
Zincul, cuprul și seleniul ajută celulele T – „soldații inteligenți” ai imunității – să se maturizeze și să funcționeze corect.
Dar, ca în orice echipă, proporția contează: dacă unul e prea mult, îl dezechilibrează pe celălalt. „Zincul și cuprul trebuie luate în echilibru, de asta e bine să le luăm împreună sau sub ghidaj medical.”
Vitamina C – sprijin, nu soluție miraculoasă
„Vitamina C ajută în perioadele de boală, dar nu face minuni. Poate cel mult să amelioreze simptomele cu o zi.”
Simona Flor recomandă să ne orientăm spre surse naturale: „Varza murată tradițional are de zece ori mai multă vitamina C decât un măr sau o banană.”
Pe scurt, vitamina C nu e o armă magică împotriva răcelii, ci un sprijin discret, mai eficient atunci când vine din hrană reală.
Stresul, inamicul nr. 1
„Stresul înseamnă hormonul cortizol, iar cortizolul închide sistemul imunitar. E un shutdown.”
De multe ori, oamenii care mănâncă corect și dorm bine se îmbolnăvesc des. Motivul ascuns? Stresul cronic.
Stresul nu trece de la sine, ci prin alegeri mici și susținute: o plimbare scurtă după birou, momente în natură, relații sănătoase, două ședințe de sport pe săptămână, un masaj care deblochează limfa.
În paralel, Simona Flor amintește cele trei constante ale unei imunități echilibrate: somn, mișcare și diversitate alimentară.
- Somnul, pentru că vârful de melatonină (hormon antioxidant produs și de celulele imuner) apare între orele 22:00 și 00:00.
- Mișcarea, pentru că limfa se deplasează doar atunci când corpul se mișcă. „Inima mișcă sângele, dar sportul mișcă limfa.”
- Diversitatea alimentară, pentru că organismul are nevoie de variație, nu de rigiditate.
„Micul dejun ideal pentru sistemul imunitar ar fi o omletă cu gălbenuș cleios, în ulei de măsline bun. Cu măsline, avocado, legume crude. Fără lactate în fiecare dimineață. Corpul iubește varietatea.”
Ce rămâne cu noi
O imunitate puternică nu înseamnă să fii ferit de boală, ci să te refaci repede, fără complicații.
„Imunitatea e ca o rețea de oameni care comunică între ei. Dacă îi hrănești, îi lași să se odihnească, să se miște și să se bucure, te vor apăra în tăcere.”
Adevărul este mereu simplu: nu există scurtături sau suplimente minune, doar consecvență. Somn, mișcare, hrană reală, relații vii. Și, poate cel mai important, o minte liniștită.
Pentru că imunitatea nu stă doar în obiceiurile zilnice și în ce mâncăm, ci și în cât de fericiți suntem și în cum ne conectăm cu ceilalți.
Află totul despre imunitatea ta, într-un nou episod Ascultă-ți corpul.
