Ascultă-ți corpul: Ce înseamnă să fii bărbat în 2025?

În episodul 4 din Ascultă-ți Corpul, doi invitați cu perspective complementare — Cosmin Arsene, doctor în biologie, specialist în genetică și epigenetică, și Dr. Bogdan Sandu, medic urolog — construiesc poduri între sănătatea masculină, mituri, știință și responsabilitate personală.

Biohacking, testosteron și redefinirea masculinității

Bărbatul modern e prins între două lumi. Una veche, care i-a spus că masculinitatea se măsoară în mușchi, performanță sexuală, tăcere și anduranță. Și o lume nouă, deschisă și intrigantă, care îl provoacă să fie și altceva: conștient, conectat, capabil să-și exprime emoțiile și să-și regleze corpul în tandem cu instinctul.

Este momentul să ne punem întrebări și să găsim noi răspunsuri: asistăm la cele mai mici rate de testosteron din istorie. Infertilitatea crește, iar burnout-ul lovește din ce în ce mai devreme – la 35 de ani, nu la 65. Așadar, cum definim în 2025, bărbatul sănătos, viril, puternic? Dar ce funcționează cu adevărat? Unde se termină biohacking-ul real și unde începe publicitatea? Care sunt miturile? Care sunt capcanele? Și ce rămâne valabil din ceea ce știm?

A fost odată ca niciodată… testosteronul?!

„În ultimii 50 de ani, nivelul mediu de testosteron a scăzut cu peste 20%. Nu e o coincidență. E stilul de viață actual.”, susține Dr. Bogdan Sandu.

Testosteronul nu e doar un hormon – e motorul biologic care, la bărbați, influențează aproape tot: energia, masa musculară, dorința sexuală, fertilitatea, dispoziția emoțională, chiar și încrederea în sine.

Doar că, în 2025, acest motor rulează pe un combustibil diferit: somn haotic, stres cronic, grăsime viscerală, expunere zilnică la chimicale din plastic (BPA), alimentație ultraprocesată și o anxietate de performanță întreținută de comparații nerealiste – din pornografie, așa zise modele masculine de succes, trenduri social media.

Iar paradoxul e că, oricât de „masculin” pare să fie controlul prin efort, problema nu se rezolvă cu mai multă forță. Din contră. Așa cum spune Dr. Bogdan Sandu: „Un bărbat care doarme prost își sabotează testosteronul mai mult decât unul care nu merge la sală.”

Cu alte cuvinte: nu ai nevoie de un antrenament mai dur, ci de o rutină a vieții care să includă somn real, pauze, hrană vie și momente de liniște.

Pentru că, biologic vorbind, corpul nostru nu face diferența între un conflict armat și o viață trăită pe pilot automat, în criză permanentă de timp și sens.

Și mai e ceva: testosteronul crescut nu e automat un semn de „masculinitate ideală”. De multe ori, excesul duce la irascibilitate, impulsivitate, chiar lipsă de empatie.

Nu e despre recorduri hormonale. E despre dozaj, echilibru, adaptare. Pentru că „mai mult” nu e întotdeauna mai bine. Iar virilitatea, în 2025, nu se mai măsoară în cifre. Ci în claritate, prezență și capacitatea de a-ți înțelege corpul dincolo de clișee.

“Un bărbat adevărat” - o comparație între generații

Bunicii noștri trăiau altfel. Aveau o viață fizică activă, conectată la ritmurile naturii. Nu existau ecrane, nici ambalaje pline de BPA, nici deadline-uri infinite. Munca în aer liber, mișcarea zilnică și somnul fără întreruperi le modelau sănătatea — fără să le spună nimeni că fac „biohacking”.

Astăzi, îmbătrânim în birouri. Sub lumina albastră a monitoarelor, încordați, izolați, mereu în alertă. Avem aplicații de wellness și brățări de somn — dar suntem mai epuizați ca oricând.

În teorie, bărbații au voie să îmbătrânească. Ridurile pot fi „șarmante”, părul grizonant — un semn de eleganță. Dar, în practică, li se cere să rămână „stânca”: neclintiți, funcționali, puternici, tăcuți.

Iar această presiune nu vine doar din societate — ci și din interior. Mulți bărbați simt că, odată cu vârsta, trebuie să compenseze. Să dovedească. Să rămână „relevanți”, chiar și când corpul începe să tragă frâna de mână.

În cabinetul medicului, această tensiune se vede clar: tulburări de somn, anxietate, disfuncții sexuale, infertilitate, sindrom metabolic. Frica de îmbătrânire nu vine din oglindă, ci dintr-un sistem care-l evaluează doar prin productivitate, nu prin prezență.

„Nu-i despre cât de mult muncești sau cât de mult reziști.
Un bărbat care nu doarme bine, care e stresat și nu-și înțelege corpul, își pierde direcția.
Și asta se vede în analize, nu doar în starea lui.”, e de părere Cosmin Arsene, doctor în biologie.

→ Află mai multe despre masculinitate modernă, în episodul complet de podcast 

Biohacking: promisiune reală sau miraj cu ambalaj?

Bărbații de azi vor să fie mai sănătoși, mai puternici, să îmbătrânească mai încet. Își optimizează corpul ca pe un gadget – fasting, băi cu gheață, suplimente, perfuzii cu vitamine, toate trucurile de biohacking. Fasting. Suplimente pentru „claritate mentală”. Injecții cu testosteron în pauza de prânz.

În 2025, sănătatea masculină nu mai e doar despre „a fi bine”. E despre a performa bine. Longevitatea a devenit o cursă. Dar între real science și hype, cum știm ce funcționează cu adevărat?

„Bulletproof coffee e o bombă calorică. Dar nimeni nu spune asta, pentru că toți influencerii care o promovează sunt deja fit.”
— Dr. Bogdan Sandu (medic urolog)

Într-o cultură în care imaginea vinde mai bine decât dovada, multe trenduri devin adevăruri nu prin validare, ci prin viralitate.

Și, în tot acest spectacol, corpul nu reacționează doar la ce facem — ci și la ce credem.

„Majoritatea acestor terapii vin cu un efect psihologic puternic. Placebo-ul funcționează. Dar și nocebo-ul – când un bărbat crede că e ‘defect’, corpul chiar începe să se comporte ca atare.”
— Dr. Bogdan Sandu (medic urolog)

De exemplu, panica legată de pierderea libidoului nu vine mereu dintr-o lipsă de testosteron. Uneori e doar haosul zilnic: trei nopți nedormite, cinci cafele pe zi, nicio pauză reală.

Soluțiile reale? Nu fac view-uri. Dar funcționează: somn profund. Mișcare consecventă. Mese echilibrate. Mai puțin ecran. Mai mult timp real.

„Biohacking-ul devine o religie fără dogme clare. Fiecare are propriul ritual. Dar nu toți avem același metabolism, aceleași gene, același trecut.”

Modelele de pe internet nu au viața ta, metabolismul tău, nici istoricul tău medical. Fără comparații, trebuie să știi că trăiești viața ta – cu un ritm unic, un istoric personal, cu oboseala ta, cu bucuriile tale. Asta e forma reală de biohacking: când nu mai încerci să fii altcineva, ci înveți să trăiești bine cu cine ești.

O schimbare de paradigmă

Mult timp, masculinitatea a fost o formulă fixă: mușchi, tărie de caracter, control. 
Nu vorbești despre ce simți. Nu arăți slăbiciune. Nu ceri ajutor. Dacă le bifezi pe toate, ești „bărbat adevărat.”

Dar în 2025, această formulă începe să crape.

Tot mai mulți bărbați ajung în burnout fără să-și dea seama. Se trezesc fără energie, fără dorință sexuală, cu insomnii recurente și iritabilitate crescută. Vin la medic pentru că „nu mai funcționează cum trebuie”. Dar problema nu e doar hormonală. Durerea radiază dincolo de corp: e despre sens, identitate, apartenență.

E despre cum să fii bărbat într-o lume care nu mai are repere clare.

„Nu mai e așa tabu să mergi la psiholog. Dar tot nu e ușor să recunoști că ai nevoie.”
— Cosmin Arsene

Anxietatea de performanță, frica de eșec, presiunea de a face față — toate sunt reale. Dar sunt tăcute. Deși cultura mainstream promovează ideea „bărbatului sensibil”, vulnerabilitatea masculină e încă greu de acceptat. Mai ales de către bărbați.

Mulți au crescut fără modele reale de echilibru emoțional. Și-au luat educația sexuală de la prieteni mai mari sau pornografie. S-au comparat cu idealuri de virilitate imposibile. Și au ajuns să creadă că sunt „defecți” dacă nu se ridică la standarde care n-au fost niciodată reale.

„Pentru majoritatea bărbaților, sexul înseamnă penetrare și orgasm. Rar am întâlnit un pacient care să vorbească de preludiu sau postludiu.”
— Dr. Bogdan Sandu

Iar când corpul nu se mai ridică la așteptările sociale, algoritmice sau relaționale, apare rușinea.

Aici apare nevoia redefinirii. Nu ca o revoluție bruscă. Ci ca o reconciliere. Între rezistență și grijă de sine. Între masculinul tradițional și un om complet.

Ce luăm cu noi după această conversație?

Nu trăim doar ca să fugim de boală. Trăim ca să ne înțelegem corpul, să ne simțim bine în propria piele. Iar pentru bărbații de azi, această misiune e una dublă: să rămână puternici într-o lume care le cere din ce în ce mai mult.

Biohacking-ul promite tinerețe fără bătrânețe, dar realitatea e că nu poți înlocui prevenția cu gadgeturi. Longevitatea nu înseamnă să te menții veșnic la 30, ci să fii bine, prezent, lucid și funcțional la 60, 70 sau chiar 80.

Cosmin Arsene și Dr. Bogdan Sandu nu ne dau rețete-minune. Ne dau ceva mai valoros: claritate. Ne arată că virilitatea nu înseamnă testosteron mare cu orice preț. Că somnul e un steroid natural. Că masculinitatea reală nu se vede în oglinzi de sală, ci în felul în care ne susținem viața — fizic, psihic și relațional.

„Un bărbat care nu doarme bine, care e stresat și nu-și înțelege corpul, își pierde direcția. Și asta se vede în analize, nu doar în starea lui.” 
— Dr. Bogdan Sandu (medic urolog)

În cultura Blue Zones — acele colțuri ale lumii unde oamenii trăiesc cel mai mult și mai bine — bărbații nu sunt campioni la sală, ci maeștri ai echilibrului. Mănâncă simplu, dorm bine, au sens în viață și relații strânse. Fac mișcare naturală și trăiesc cu blândețe. Nu fug de îmbătrânire. Se împrietenesc cu ea.

Poate că masculinitatea viitorului nu va mai fi despre cât reziști. Ci despre cât de bine te cunoști. Despre cât de curajos ești să te arăți așa cum ești. Și despre cât de conștient alegi să trăiești.

🎧 Ascultă episodul 4 din „Ascultă-ți corpul”  – un podcast Regina Maria
▶️ YouTube  & Spotify  | cu Dr. Bogdan Sandu, Cosmin Arsene și Silvia Dumitru

„Ascultă-ți corpul” este o invitație la o viață trăită conștient.
La un dialog sincer între ceea ce simțim și ceea ce suntem.
Totul despre #OneHealth – o sănătate a întregului: trup, minte și emoție, împreună.