Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Pentru că nu suntem doar noi în propriul corp. Trăim cu trilioane de bacterii, virusuri și fungi – un număr mai mare decât totalul celulelor umane. (Unele surse spun de 10 ori mai multe, altele chiar de 100 de ori – depinde cum le măsori.) Nu e doar flora intestinală. E o colonie extinsă, fascinantă, care ne populează gura, pielea, stomacul, cavitatea bucală, plămânii, chiar și ochii.
Microbiomul, universul invizibil care influențează digestia, imunitatea, starea de spirit, ba chiar și felul în care gândim sau reacționăm la stres.
Despre toate acestea – și despre cum putem avea grijă de el – am vorbit cu Dr. Mihai Stoicea, medic specialist în anatomie patologică, într-o conversație lucidă, limpede și neașteptat de poetică și actuală.
Pentru că microbiomul nu e un concept abstract, ci un al doilea creier. O reflectare tăcută, dar agilă, a modului în care trăim, alegem, iubim și mâncăm.
Cine pe cine populează?
Ne place să credem că suntem stăpânii propriului corp. Că suntem un singur „eu”, clar conturat, în control. Dar e posibil ca organismul nostru să fie, mai degrabă, un ecosistem complex în care trăiesc alte forme de viață.
Avem în noi de 100 de ori mai multe microorganisme decât celule somatice umane. E o realitate care schimbă complet perspectiva asupra întrebării „cine suntem, de fapt?”.
Microbiota e comunitatea de microorganisme care trăiesc cu noi și în noi — bacterii, virusuri, fungi, paraziți. Microbiomul, în schimb, e ca o hartă vie a acestei comunități: cu tot ADN-ul ei, cu toate interacțiunile și reacțiile chimice care se întâmplă în tăcere.
Mai simplu spus: microbiota e comunitatea, microbiomul e casa în care trăiesc. Iar această casă invizibilă ne influențează digestia, imunitatea, somnul, hormonii, felul în care ne adaptăm la stres sau chiar capacitatea de a simți plăcere.
Fără ele, corpul nostru ar fi incomplet. Am fi incapabili să digerăm alimentele, să ne apărăm de infecții, să asimilăm nutrienți sau să ne reglăm hormonii. Fără ele, am fi, într-un fel, deconectați de la propriul echilibru interior.
„Avem în noi un univers care ne susține fără să ne ceară nimic în schimb”, spune Dr. Stoicea.
Așa că întrebarea devine alta: cine pe cine populează, de fapt?
Camera secretă a imunității
Deși a fost descoperit relativ recent, microbiomul e considerat astăzi un organ în sine. Unul viu, fluid, care reacționează în timp real la stilul nostru de viață. La ce mâncăm, cât dormim, ce ne stresează, ce medicamente luăm, cât ne mișcăm, cum ne trăim rutina.
E un fel de cameră secretă a imunității – un spațiu invizibil care păstrează urmele alegerilor noastre.
Un studiu publicat în Frontiers in Microbiomes (2024) arată că microbiomul are o memorie metabolică: adică „ține minte” obiceiurile tale alimentare într-un timp scurt, chiar și după ce le-ai schimbat. Asta înseamnă că organismul tău înregistrează nu doar ce mănânci, ci și cum trăiești.
Un alt studiu, din Molecular Ecology (2023), arată că în mediile urbane, diversitatea microbiană a scăzut semnificativ în ultimele cinci decenii. Această pierdere tăcută are ecouri puternice: inflamațiile cronice, alergiile și bolile autoimune au devenit mult mai frecvente.
Cu cât comunitatea microbiană din corpul nostru e mai variată, cu atât corpul e mai adaptabil. În fața stresului, a infecțiilor, a dezechilibrelor metabolice.
Pe scurt, microbiomul nu e doar o sumă de bacterii. E oglinda vie a stilului tău de viață. Și, uneori, e mai sinceră decât ți-ai dori.
Microbiomul și bolile: ce știe medicina acum
Timp de decenii, am vorbit despre bacterii ca despre niște inamici. Ceva ce trebuie eliminat, sterilizat, controlat. Dar știința ultimilor ani ne obligă să regândim complet această relație.
Un microbiom dezechilibrat nu se vede cu ochiul liber, dar își face simțită prezența în cele mai subtile și dureroase feluri. E asociat cu boli inflamatorii intestinale, obezitate, diabet de tip 2, boli autoimune, alergii, depresie și chiar afecțiuni neurodegenerative precum Alzheimer sau Parkinson. Nu e vorba de o cauzalitate directă, ci mai degrabă de o rețea densă, de interacțiuni care încă se cartografiază. În acest ecosistem tăcut, bacteriile bune joacă rolul unor gardieni ai echilibrului.
Cercetările recente sugerează că diversitatea microbiomului contează mai mult decât prezența unei anumite specii. Cu cât ai mai multe tipuri de bacterii bune, cu atât corpul tău se poate adapta mai ușor la stres, infecții sau modificări ale stilului de viață.
O altă legătură surprinzătoare evidențiată de Dr. Mihai Stoicea este cea dintre microbiom și eficiența tratamentelor. Două persoane pot primi același medicament, în aceeași doză – și totuși să răspundă complet diferit. De ce? Pentru că bacteriile fiecăruia îl procesează în mod distinct. Microbiomul devine astfel un traducător al terapiilor moderne – unul pe care, până de curând, îl ignoram complet.
La polul opus, un alt studiu a analizat microbiomul oral în cazul a 143 de vârstnici și a găsit că prezența unor bacterii anaerobe pro-inflamatorii, precum Parvimonas sau Treponema, era asociată cu scoruri cognitive mai slabe . Aceasta ridică o întrebare incomodă, dar profundă: începem să avem grijă de creier… spălându-ne mai conștient pe dinți?
Și mai departe de atât – până unde se întinde influența acestui univers invizibil din noi?
A cui este foamea?
Să ai grijă de microbiomul tău nu înseamnă să trăiești printre nesfârșite liste de interdicții. Nu înseamnă să eviți grăsimile de toate felurile sau să fugi de gluten cu groază. Înseamnă, înainte de orice, să-ți pui întrebări. Să fii acolo. Să observi. Să te cunoști.
„În decursul zilei de azi, de câte ori m-am conștientizat? Cu adevărat, ce lucruri ai făcut doar pentru tine azi?”, întreabă retoric Dr. Mihai Stoicea. Nu ca un exercițiu filozofic, ci ca un pas zero, concret, în orice transformare reală.
Un microbiom echilibrat se construiește din gesturi mici, care încep cu prezență. Mâncăm adesea pe fugă, între două apeluri. Sau din picioare, în metrou, pe telefon. Scrollând, compensând, fugind. Mâncarea devine nu un gest de hrană, ci de liniștire. Nu ne hrănim, ne umplem. De emoții neprocesate, oboseală sau singurătate.
„Omul contemporan mănâncă compulsiv”, spune Dr. Stoicea. Pentru că nu toate poftele sunt despre corp. Unele sunt despre o nevoie de contact, de sens, de tihnă. Când spunem „am poftă de ceva”, poate spunem, de fapt, „vreau să simt că sunt aici”.
Mesele care ne fac bine sunt cele în care suntem prezenți. Cele care ne ancorează, care ne conectează. Legume vii, gusturi simple, alimente fermentate, fibre, diversitate. O rutină a meselor, ore la care ni se face foame. Nu ca o rețetă rigidă, ci ca o formă de grijă. Ca un ritual.
Așa că, poate, întrebarea cea mai importantă nu e ce mănânci – ci: de ce mănânci? Cui aparține foamea asta? E a corpului? A minții? A unei emoții pe care n-ai avut timp s-o simți?
Ce rămâne cu noi
Poate că cele mai importante schimbări încep acolo unde nu se vede nimic. În interior. În acel „împreună” dintre noi și tot ce ne locuiește.
Microbiomul nu e doar despre digestie, imunitate sau intestin. E despre relația noastră cu viața. Cu rutina, ritmul, alegerile mici, repetate. E despre cât de prezent(ă) ești în propria zi.
Hrănește bacteriile bune, iar ele te vor proteja pe tine. Fiecare aliment viu – o legumă de sezon, o murătură, o lingură de iaurt sau un bol de orez cu miso – e o formă de colaborare între tine și universul invizibil din tine care îți influențează sănătatea. Fiecare respirație luată conștient, fiecare masă mâncată cu grijă, fiecare zi în care alegi să fii blând(ă) cu tine... toate astea sunt pași mici către echilibru.
Un microbiom sănătos nu se construiește peste noapte. Dar se întreține în fiecare zi: în alegerile tăcute, constante, pe care nimeni nu le vede, dar care, în timp, schimbă tot.
E timpul să fie despre tine. Pentru că, de acolo, începe adevărata vindecare: „Reflectorul este asupra ta. E pe viața ta.”
Pentru că, în cele din urmă, nu e doar despre ce pui în farfurie.
E despre cum alegi să fii prezent(ă) în viața ta. Despre cum te întorci, blând, acasă – în tine.
