Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Este inima primul organ care se dezvoltă, singurul organ care se aude și se simte, dar ultimul de care avem grijă?
Inima nu se odihnește niciodată, nici măcar în somn. Și, totuși, este unul dintre organele care vulnerabilizează puternic cu fiecare abatere – pentru că nu funcționează izolat. Este motorul care alimentează toate organele, dar și puntea prin care emoțiile, stresul sau depresia lasă urme vizibile asupra întregului corp.
În al doilea episod al sezonului II Ascultă-ți Corpul, alături de dr. Anca Tâu, medic primar cardiolog, vorbim despre inimă și afecțiuni cardiovasculare: între emoție și știință, între prevenție și tratament, între mituri și adevăruri care pot salva vieți.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în România
Inima nu este doar motorul vieții, ci și oglinda felului în care trăim. Ea răspunde la stres, la oboseală, la felul în care mâncăm sau ne mișcăm. O putem încărca cu griji sau o putem sprijini prin obiceiuri simple. Dar atunci când uităm de ea, realitatea ne lovește brusc – prin cifrele care arată cât de vulnerabili suntem ca societate.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în România. Procentul este copleșitor: peste 55% dintre decesele din România sunt provocate de bolile cardiovasculare. Mai grav, infarctul apare din ce în ce mai des la vârste tinere. „Tinerețea nu înseamnă neapărat sănătate”, avertizează dr. Anca Tău.
Prevenția, medicamentul pe care îl ignorăm
Principalele cauze ale bolilor cardiovasculare sunt deja bine documentate: fumatul, sedentarismul, alimentația dezechilibrată, obezitatea și stresul. Fumatul, în special, are un impact direct asupra vaselor de sânge – iar adevărul e simplu: nu există fumător „mic” sau „mare”. Există fumător și nefumător. Chiar și o singură țigară pe zi crește riscul de infarct. Dovada? După legea antifumat, cazurile de copii cu astm bronșic aduși la camera de gardă au scăzut vizibil în doar câteva luni.
Obezitatea a devenit la rândul ei o boală în sine, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății. Sub umbrela ei apar diabetul, hipertensiunea, bolile de articulații, afecțiuni ale creierului sau plămânilor. Pacientul obez este, implicit, un pacient cu risc major pentru infarct și accident vascular cerebral. Mai grav, excesul de greutate lasă urme în organism: „Corpul are memorie. După ce am terminat o dietă, s-ar putea să mă îngraș de două ori mai mult.”
Hipertensiunea arterială completează acest tablou. Este o boală cronică, de multe ori silențioasă, care nu doare. Mulți pacienți spun „eu mă simt bine”, chiar dacă au valori de 17–18. În realitate, efectele sunt dramatice: pe termen scurt – infarct sau AVC; pe termen lung – distrugerea lentă a inimii, rinichilor, ochilor și a creierului. De aceea, după 40 de ani, fiecare adult ar trebui să își facă un control cardiologic anual și să își monitorizeze tensiunea acasă, cu un tensiometru folosit corect, în repaus, măsurat de două ori la câteva minute.
Aceștia sunt inamicii tăcuți ai inimii: fumatul, obezitatea, hipertensiunea. Dar nu sunt singurii. Colesterolul completază lista și face diferența între un vas de sânge sănătos și unul blocat.
„Colesterolul rău” (LDL) nu este doar o cifră pe buletinul de analize. Nivelul lui crescut accelerează îmbătrânirea vaselor și declanșează ateroscleroza – acele depuneri care blochează treptat arterele. Consecințele? Infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă. De aceea, ghidurile europene recomandă scăderea cât mai mult posibil a LDL-ului pentru persoanele la risc. Cu cât e mai jos, cu atât riscul de evenimente cardiovasculare se reduce.
Există și cazuri genetice, precum hipercolesterolemia familială – o boală care determină valori foarte mari ale colesterolului încă din copilărie. Pentru acești pacienți, infarctul poate apărea la 20-30 de ani, exact atunci când viața abia începe.
🔴 Ascultă episodul 2 din Sezonul II al podcastului „Ascultă-ți Corpul”
Markerii moderni: ce ne spun analizele de azi
Prevenția nu mai înseamnă doar să-ți investighezi nivelul de colesterolul și să-ți monitorizezi tensiunea. Medicina de azi merge mai în profunzime. Există markeri biologici precum lipoproteina(a) și apolipoproteina B, care arată cu mult mai multă precizie riscul real de evenimente cardiovasculare al fiecărui pacient.
De ce contează? Pentru că doi oameni pot avea același nivel de colesterol total, dar riscuri complet diferite. Acești markeri noi scot la iveală diferențele ascunse, cele care fac ca unii pacienți aparent sănătoși să sufere infarcte neașteptate, la vârste tinere.
Este încă un exemplu că știința se rafinează, dar că decizia finală rămâne simplă: ce alegi să faci cu corpul tău, în fiecare zi.
Cardiologia de azi nu mai seamănă cu cea de acum un deceniu. Stenturi montate pe cateter, valve implantate minim invaziv, terapii noi precum Zilebesiran – un medicament care reduce tensiunea printr-o singură injecție cu efect de luni de zile.
„Medicina nu e o știință scrisă azi care rămâne valabilă 100 de ani. E vie și se schimbă constant, nu e o conspirație Big Pharma, doar evoluăm”, spune dr. Tâu. Știința se dublează la fiecare trei zile, iar asta ne poate face și bine. AI-ul analizează deja EKG-uri și ecografii, dar rămâne un instrument. „Robotul nu are conștiință. Și dacă nu are conștiință, nu poate avea responsabilitate. Mai departe, este relația medic-pacient, umanitate și încredere”.
Inima, între emoție și știință
Inima nu bate doar pentru a menține viața: este strâns conectată la emoțiile noastre. Stresul, anxietatea și depresia nu sunt doar „în minte”, ele lasă urme directe asupra corpului, prin secreția de hormoni de stres și prin vasoconstricții care slăbesc treptat sănătatea vasculară.
Datele sunt clare: depresia crește riscul de boli cardiovasculare cu până la 60-70%. Există chiar și situații în care pacienți cu artere coronare aparent normale fac infarct „de supărare”, cum se spune popular. Medicina are deja un nume pentru asta: sindromul inimii frânte sau Takotsubo. O descărcare bruscă și masivă de hormoni de stres poate duce la spasm coronarian și la o incapacitate temporară a inimii de a se contracta – simptomele fiind identice cu cele ale unui infarct acut. Afecțiunea apare mai des la femei și arată cât de reală e puntea dintre emoție și biologie.
„Murim de inimă rea” nu e doar o metaforă culturală, ci o realitate medicală. Organismul funcționează ca un circuit închis; nu putem trata doar inima și să ignorăm restul. Emoțiile negative, netratate, favorizează inflamația și vasoconstricția, crescând semnificativ riscul de infarct sau accident vascular.
„Nu poți să tratezi doar inima și să ignori restul. Fiecare organ influențează întregul. Depresia, de exemplu, trebuie privită și tratată ca o boală, pentru că influențează direct starea vaselor de sânge”, explică dr. Tâu.
Mit sau adevăr?
Dr. Anca Tâu demontează câteva idei periculoase:
- „Fumez doar câteva țigări pe zi.” → Fals. Și una singură afectează vasele.
- „Un pahar de vin roșu e bun pentru inimă.” → Nu. Alcoolul rămâne toxic.
- „Hipertensiunea apare doar la bătrâni.” → Greșit. Și tinerii pot fi afectați.
- „Dacă nu mă doare nimic, nu am probleme.” → Periculos. Colesterolul și tensiunea nu dor.
- „Sportul contează doar dacă e intens.” → Nu. Chiar mersul zilnic scade riscul cu 40%.
👉 Cardiologia modernă aduce injecții revoluționare și algoritmi de inteligență artificială, dar inima răspunde cel mai bine la gesturile mici și constante: mișcare zilnică, alimentație echilibrată, controlul greutății și atenția la stres. Prevenția adevărată nu se scrie pe rețete – se trăiește în fiecare zi.
Ce rămâne cu noi
Inima e mai mult decât un organ. E jurnalul felului în care trăim, iubim și ne expunem corpul zilnic. E printre primele organe care se formează, singurul căruia îi auzim bătăile. Și, poate, ultimul de care avem grijă.
Într-o viață obișnuită, inima noastră bate de peste 2,5 miliarde de ori. Fără pauză. Fără să ceară nimic, în afară de atenție.
Atenție la semnalele pe care ni le dă. La stilul de viață care o poate susține sau, dimpotrivă, suprasolicita. La emoțiile care o pot încărca sau liniști.
„Oamenii care au grijă de ei, care sunt atenți la alimentație, la greutate, la sport, se îmbolnăvesc mai târziu în viață sau niciodată”, spune dr. Anca Tâu.
Medicina viitorului e un parteneriat: între medic și pacient, între știință și alegerile noastre zilnice. Împreună, se construiește grija care salvează ani de viață.
Ascultă-ți inima. Și, mai ales, ai grijă de ea înainte să te strige.
🔴 Ascultă episodul 2 din Sezonul II al podcastului „Ascultă-ți Corpul” – o conversație despre inimă, știință și emoție.
