Schimbarile hormonale din menopauza redefinesc flora intestinala (microbiota intestinala)

Cercetarile sugereaza ca menopauza este asociata cu o flora intestinala care are o diversitate mai mica de germeni, mult mai asemanatoare cu cea a barbatilor, sustinand ipoteza ca scaderea hormonilor sexuali feminini in timpul menopauzei influenteaza compozitia microbiotei intestinale.

Studii recente au demonstrat ca flora intestinala, la randul ei, poate avea un rol in reglarea nivelului de estrogen din organism la femeile aflate in postmenopauza. Unele bacterii intestinale au capacitatea de a deconjuga estrogenii, cu transformarea in forme active, care sunt apoi „reciclate” in circulatie, ajungand astfel la nivelul organelor tinta. Menopauza poate insa compromite aceasta capacitate de reglare hormonala a microbiotei intestinale. Agregatul de gene bacteriene din intestin capabile sa metabolizeze estrogenii, influentand direct nivelurile de estrogen, este denumit „estrobolom”.

Cercetarile au aratat ca modificarile florei intestinale legate de menopauza ar putea accelera aparitia bolilor cardiometabolice la femei, dincolo de efectele imbatranirii cronologice: obezitate abdominala, hipertensiune arteriala, cresterea LDL colesterolului si scaderea HDL colesterolului, diabet zaharat de tip 2 si ficat gras non-alcoolic.

Totusi raman multe lacune si sunt necesare mai multe studii pe populatii mari bine efectuate pentru clarificarea rolului pe care il poate juca flora intestinala in apartia bolilor legate de menopauza si daca terapia hormonala la menopauza poate inversa modificarile in microbiomul intestinal si poate restabili estrobolomul.

Despre menopauza

Raportat la speranta de viata actuala, femeile petrec aproximativ trei decenii de viata dupa menopauza. In Romania, speranta de viata la femei este de 80.4 ani (EUROSTAT, 2023). Prin urmare, gestionarea menopauzei este foarte importanta pentru imbatranirea sanatoasa la femei.

Menopauza este o parte cruciala a cursului vietii fiecarei femei, marcand tranzitia de la functia reproductiva activa la scaderea productiei de hormoni sexuali. Menopauza este definita de obicei retrospectiv dupa ce femeia nu a mai avut menstruatie timp de 12 luni consecutive.

Inainte de instalarea menopauzei, care se produce, in medie, la varsta de 51 ani (45-55 ani), exista o perioada de cativa ani denumita tranzitia la menopauza, in care apar fluctuatii mari ale sintezei de hormoni estrogeni si progesteron la nivelul ovarelor, pentru ca la menopauza aceasta productie sa devina foarte mica, ramanand scazuta pentru restul vietii. Dupa menopauza, tesuturile periferice (in principal tesutul adipos) devin producatorii primari de estrogeni.

Semnele si simptomele comune ale tranzitiei la menopauza includ bufeurile, transpiratiile nocturne, luarea in greutate cu distriburia grasimii la nivel abdominal (grasime abdominala sau viscerala), tulburari de somn si de dispozitie si uscaciunea mucoasei vaginale.

Hormonii estrogeni au multe actiuni directe care sunt benefice pentru metabolism si sistemul cardiovascular, iar scaderea importanta a hormonilor estrogeni la menopauza duce la pierderea aceastor beneficii.

Tranzitia la menopauza este recunoscuta ca o perioada esentiala pentru riscul cardiometabolic, in timpul careia femeile se confrunta cu cresteri ale mai multor factori de risc, ca de exemplu, cresterea grasimii viscerale si dislipidemie cu aparitia sindromului metabolic.

Sindromul metabolic este un grup de afectiuni din care fac parte:

• Hipertensiunea arteriala
• Prediabetul sau diabetul zaharat de tip 2
• Trigliceride mari, colesterol HDL scazut
• Obezitatea abdominala

Studiile longitudinale la femeile aflate in tranzitia la menopauza indica faptul ca multe dintre aceste modificari cardiometabolice sunt accelerate de acest proces, dincolo de efectele imbatranirii cronologice.

Microbiom vs. Microbiota

Folositi uneori in mod interschimbabil, acesti doi termeni au diferente subtile:

• Microbiomul se refera la colectia de gene ale microbilor dintr-un mediu.
• Microbiota, pe de alta parte, se refera la populatia de microbi dintr-un anumit mediu, ca de exemplu bacteriile, virusurile si ciupercile care se gasesc in tractul intestinal (microbiota intestinala), vaginal (microbiota vaginala) sau la nivelul pielii.

Recent, a aparut notiunea de „estrobolom” care defineste totalitatea genelor bacteriilor din intestin capabile sa metabolizeze estrogenii cu afectarea nivelurilor de estrogeni din sange.

Microbiomul uman

Corpul uman traieste in simbioza cu peste 100 de trilioane de microorganisme (bacterii, virusuri, ciuperci si arhee, un anumit tip de organisme unicelulare) care sunt esentiale pentru diferite procese fiziologice si mentinerea sanatatii.

In ultimele doua decenii, progresul in tehnologia de ultima generatie de secventiere a genelor a extins studiul populatiilor microbiene la un grad fara precedent. Studiul genelor microbilor care colonizeaza corpul uman a scos la iveala o vasta diversitate de germeni care traiesc la nivelul organismului uman si variatii mari intre diferite locuri ale corpului si intre persoane.

Microbiomul este tot materialul genetic al acestor microbi. Contine in jur de 3 milioane de gene! Pentru a avea o mai buna intelegere a marii diversitati genetice a microbiomului, genomul uman contine numai 20.000 de gene, cu aproximatie.

Se estimeaza ca celulele microbiene din corpul uman exista intr-un raport de aproximativ 1:1 cu celulele umane.

Microbiota intestinala (flora intestinala)

Cercetarile asupra acestei noi frontiere au dezvaluit un rol semnificativ al microbilor atat pentru  sanatatea generala, cat si in producerea anumitor boli, cu o atentie deosebita concentrata asupra comunitatii microbiene cu biomasa ridicata de la nivelul tractului digestiv, denumita microbiota intestinala (cunoscuta anterior ca flora intestinala).

Microbiota intestinala reprezinta o comunitate complexa de microorganisme (bacterii, ciuperci si virusuri) care traiesc in interiorul tractului digestiv al oamenilor si care cuprinde cel mai mare numar de bacterii, comparativ cu alte zone ale organismului. Se dezvolta complet in jurul varstei de 2 ani.  

In intestin, speciile microbiene traiesc intr-o simbioza armonica cu gazda (corpul uman) si indeplinesc multe functii care aduc beneficii pentru sanatate, cum ar fi:

• Fermentarea carbohidratilor nedigerabili (fibrele vegetale din dieta). Se formeaza acizi grasi cu lant scurt care sunt cruciali pentru sanatatea intestinului, controlul zaharului si al grasimilor din sange, controlul apetitului si al sistemul imunitar;
• Sinteza vitaminelor B, K si a acidului folic;
• Metabolizarea acizilor biliari;
• Preventia cresterii si colonizarii la acest nivel a unor specii nocive de bacterii (bacterii „rele”);
• Maturizarea celulelor imune si dezvoltarea normala a functiilor acestora, precum si inhibarea toxinelor si a agentilor cancerigeni.

In plus, produsele microbiotei intestinale pot ajunge mult dincolo de tractul gastrointestinal, influentand sistemul nervos central prin „axa microbiota intestinala - creier”, o interactiune bidirectionala care implica cai metabolice, neuroendocrine si imune.

Compozitia microbiotei intestinale se poate modifica in functie de:

•  Factori legati de gazda: varsta, sex, boli, latitudine, etnie
• Stil de viata: exercitiu fizic, dieta obisnuita, utilizarea prebioticelor si/sau a  probioticelor
• Tratamentul cu antibiotice

Cercetarile privind microbiomul intestinal sunt motivate de un potential puternic de a utiliza microbiomul intestinal ca biomarker al bolilor, precum si de posibilitatea de a modula microbiota intestinala pentru a modifica debutul sau progresia bolilor.

Influenta varstei asupra microbiotei intestinale

Flora intestinala este unica pentru fiecare dintre noi. Gandeste-te la ea ca la gradina ta: ceva care este in continua schimbare, in crestere si diversificare.

Compozitia microbiotei intestinale a unei persoane se modifica de-a lungul vietii, cele mai mari schimbari avand loc in primul an, in timpul intarcarii, cand diversitatea microorganismelor intestinale creste vertiginos odata cu trecerea de la laptele matern la hrana solida.

Flora intestinala devine similara cu cea a adultilor in jurul varstei de 2 ani. Diversitatea florei intestinale pare sa se stabilizeze in jurul varstei de 40 ani, in timp ce compozitia microbilor intestinali devine unica pentru fiecare persoana odata cu inaintarea in varsta.

Studiile au aratat ca flora intestinala este, de asemenea, distincta la persoanele cu viata extrem de lunga (nonagenari si centenari) in comparatie cu adultii mai tineri. In plus, caracteristicile specifice ale florei intestinale, cum ar fi unicitatea ridicata si dominanta scazuta a bacteriilor Bacteroides, au fost legate de imbatranirea sanatoasa si longevitate.

Influenta hormonilor sexuali asupra microbiotei intestinale

Flora intestinala este puternic influentata de hormonii sexuali in timpul pubertatii si mai departe de-a lungul vietii. Se cunoaste ca exista o diferenta intre barbati si femei in ceea ce priveste compozitia si diversitatea microbiana, un fenomen denumit dismorfism sexual al microbiotei intestinale.

Desi femeile au o compozitie a florei intestinale mai bogata decat barbatii, cu o cantitate mai mica de Prevotella, aceasta diversitate dispare odata cu varsta. In studii, impactul Prevotella asupra sanatatii este ambiguu, deoarece efectele sale variaza in functie de tulpinile specifice implicate. 
 

Menopauza si microbiota intestinala

Menopauza poate modifica compozitia microbiotei intestinale. Pe masura ce nivelurile de hormoni sexuali scad, apare o reducere a diversitatii microbiomului intestinal si o schimbare catre o mai mare similitudine cu microbiomul intestinal masculin. Acest lucru indica faptul ca barbatii si femeile imbatranesc diferit in ceea ce priveste flora intestinala, probabil din cauza efectelor menopauzei.

Studiile indica faptul ca menopauza este asociata cu:

• Scaderea diversitatii florei intestinale: femeile aflate in postmenopauza prezinta adesea o diversitate microbiana scazuta in comparatie cu femeile aflate in premenopauza.
• Schimbari in compozitia bacteriana: dupa menopauza, se observa niveluri mai scazute de Firmicutes si Ruminococcus si niveluri mai ridicate de Butyricimonas, Dorea, Prevotella, Bacteroides si Sutterella.
• Reglare hormonala alterata: capacitatea microbiotei intestinale de a regla nivelul hormonilor sexuali circulanti prin deconjugarea estrogenilor poate fi compromisa la menopauza (afectarea estrobolomului intestinal).

Rolul estrobolomului intestinal in mentinerea nivelului hormonilor sexuali 

Dovezi recente au aratat ca exista o relatie bidirectionala intre microbiota intestinala si hormoni: hormonii sexuali pot afecta compozitia florei intestinale, in timp ce microbii din intestin pot influenta nivelurile serice ale acestor hormoni.

Unele microoorganisme intestinale pot metaboliza direct hormonii sexuali, cum ar fi estrogenul si progesteronul. Acestea au capacitatea de a deconjuga estrogenii, cu transformarea lor in formele active care sunt eliberate in circulatia enterohepatica, de unde pot ajunge din nou in circulatia corpului si ulterior in tesuturile tinta. Acest lucru este valabil si pentru alti hormoni sexuali, cum sunt progesteronul si androgenii, care sunt in mod similar deconjugati si recirculati de microbiota intestinala.

Principalele specii bacteriene care actioneaza pentru a deconjuga hormonii sexuali sunt Clostridia, Firmicutes si Bacteroidetes. Suma genelor bacteriilor din intestin capabile sa deconjuge estrogenii este denumita „estrobolom”.

Astfel, hormonii sexuali degradati, care altfel ar fi excretati din organism, pot fi salvati si reciclati, cu restabilirea nivelurilor lor serice.

Femeile aflate in postmenopauza nu mai produc hormoni sexuali in ovare si au niveluri foarte scazute de estrogen si progesteron. Prin urmare, acest proces de „reciclare” hormonala de catre microbii intestinali poate fi o sursa foarte importanta de hormoni sexuali in sange.

Acest lucru sugereaza ca mentinerea unui microbiom si estrobolom intestinal sanatos ar putea fi cruciala pentru gestionarea simptomelor menopauzei si a sanatatii generale.

Noi directii de cercetare

Oamenii de stiinta continua sa efectueze studii pentru a gasi raspunsuri cat mai clare bazate pe dovezi despre impactul menopauzei asupra microbiotei, intelegerea mecanismelor prin care estrobolomul poate atenua schimbarile din menopauza si gasirea de interventii directionate care sa imbunatateasca sanatatea femeilor aflate in aceasta perioada de viata.

Care sunt mecanismele prin care menopauza poate influenta microbiota intestinala? 

Se cunoaste ca scaderea estrogenului si a progesteronului are un impact direct asupra florei intestinale.

Sunt insa implicate si alte mecanisme indirecte, cum ar fi influentele hormonale asupra motilitatii intestinale si/sau imunitatii care afecteaza microbiota intestinala? Se stie ca in special progesteronul suprima sistemul imunitar, crescand astfel susceptibilitatea la agenti patogeni si incetineste motilitatea gastrointestinala, care este un determinant important al microorganismelor intestinale.

Influenteaza microbiota intestinala momentul aparitiei menopauzei sau simptomele menopauzei prin actiunile sale in reciclarea estrogenilor sau prin alte mecanisme? 

De exemplu, estrobolomul intestinal (genele bacteriene din intestin capabile sa deconjuge estrogenii) poate oferi o sursa de estrogeni pentru microbiota vaginala, care joaca un rol important in sanatatea genito-urinara si care este profund afectata de pierderea estradiolului ovarian din timpul menopauzei.

Ce rol are terapia hormonala la menopauza asupra florei intestinale?

Ar putea terapia hormonala la menopauza sa aiba un impact favorabil asupra microbiotei intestinale si, la randul sau, microbiota intestinala poate modula eficacitatea terapiei cu hormoni?

Exista afectiuni asociate menopauzei care pot fi mediate de microbiota intestinala?

Modelele animale sugereaza un rol cauzal al florei intestinale in aparitia unor boli dupa operatia de ovarectomie (indepartarea ovarelor), ca de exemplu:

• Sindromul metabolic (HDL scazut, circumferinta mai mare a taliei si tensiune arteriala mare)
• Boala ficatului gras non-alcoolic
• Osteoporoza
• Ateroscleroza

Totusi, la oameni sunt necesare studii suplimentare, bine efecutate, care sa cuprinda populatii mari de femei pentru a determina contributia microbiotei intestinale aupra riscului de imbolnavire legat de menopauza la femei.

Modificarea microbiotei intestinale prin anumite medicamente prebiotice, probiotice sau antibiotice poate influenta sanatatea peri- si post-menopauza?

De exemplu, ar putea fi valorificata flora intestinala pentru a imbunatati simptomele menopauzei, eficacitatea terapiei hormonale sau consecintele asupra sanatatii legate de menopauza?

Ce poti face pentru a-ti sustine flora intestinala in timpul menopauzei

Fibre

Consuma zilnic 30 g de fibre din surse precum fructe, legume, nuci, seminte, fasole, leguminoase si carbohidrati complecsi. Fibrele sustin sanatatea florei intestinale si regularitatea scaunului.

Probiotice

Alege tulpini de probiotice, cum ar fi Lactobacillus reuteri si Lactobacillus rhamnosus. Bacteriile din genul Lactobacillus sunt unele dintre cele mai bine studiate si mai eficiente tulpini de probiotice.

Unele studii pe animale au aratat ca aceste probiotice ar ajuta la protejarea pierderii osoase si scaderea inflamatiei cauzate in mod normal de nivelurile scazute de estrogen. De asemenea, ar putea imbunatati diversitatea microbiomului din vagin, ceea ce ar avea ca rezultat prevenirea colonizarii cu bacterii „rele” precum E. coli si reducerea senzatiei de mancarime si arsura vaginala cauzata de vaginita atrofica legata de menopauza.

Alimente fermentate

Include in dieta ta alimente bogate in probiotice vii, cum ar fi chefir, iaurt natural, lapte batut, varza murata, muraturi, kimchi (varza fermentata coreeana), miso (un preparat fermentat din soia) si tempeh (aliment fermentat pe baza de soia). Aceste alimente promoveaza sanatatea probioticelor, acele bacterii intestinale „bune” si un microbiom abundent. Mananca o portie pe zi!

Seminte

Consuma zilnic o varietate de seminte, inclusiv seminte de in, dovleac, susan si floarea soarelui. Semintele de in, in special, au aratat beneficii potentiale pentru echilibrul hormonal si ameliorarea simptomelor menopauzei.

Evita alimentele ultraprocesate si zaharurile rafinate

Redu consumul de alimente ultraprocesate si zaharuri rafinate. Alimentele ultraprocesate sunt adesea bogate in sare, zahar si/sau grasimi nesanatoase, toate putand avea efecte negative asupra microbiotei intestinale.

Ceea ce mancam are un impact pozitiv sau negativ asupra germenilor din intestin, fiecare masa fiind o oportunitate de a hrani si de a incuraja bacteriile „bune” sa se multiplice. Un studiu a aratat ca un consum mai mare de fructe si legume poate ameliora simptomele menopauzei, iar dietele bogate in alimente ultraprocesate si zaharuri pot creste riscul de simptome mai intense, ca de exemplu bufeuri si tulburari de memorie si de concentrare.

Surse de informatie:

• www.pmc.ncbi.nlm.nih.gov
• www.news-medical.net
• www.journals.asm.org
• www.clarissalenherr.com