Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Boala ficatului gras non-alcoolic

Boala ficatului gras non-alcoolic este termenul general pentru o serie de boli hepatice care afecteaza persoanele care consuma putin sau nu consuma deloc alcool. Asa cum implica si denumirea bolii, principala caracteristica este data de grasimile in exces depozitate in celulele hepatice. 

Despre

Boala ficatului gras non-alcoolic poate sa apara la orice categorie de varsta, in special la persoanele de 40-60 de ani cu risc crescut de boala de inima din cauza obezitatii si a diabetului de tip 2.

Boala este de asemenea strans legata de sindromul metabolic, care este o combinatie de conditii medicale care include obezitate abdominala, capacitatea redusa de a utiliza hormonul insulina, hipertensiunea arteriala si nivelul crescut al trigliceridelor in sange (un tip de grasime).

Cea mai severa forma a bolii ficatului gras non-alcoolic este steatohepatita non-alcoolica, in care apare inflamatia si deteriorarea ficatului, similara cu cea provocata de consumul excesiv de alcool. Poate progresa catre ciroza si insuficienta hepatica.

 

Cauze

Medicii nu cunosc cu exactitate motivele pentru care unele persoane acumuleaza grasime la nivelul ficatului in timp ce altele nu. In mod asemanator, exista cunostinte limitate privind progresia ficatului gras catre inflamatie (hepatita) si apoi catre ciroza.

Boala ficatului non-alcoolic si steatohepatita non-alcoolica sunt ambele asociate cu:

  • Suprapondere si obezitate
  • Rezistenta la insulina (celulele nu mai capteaza glucoza ca raspuns la actiunea insulinei)
  • Hiperglicemia (nivel crescut al glucozei din sange), care indica prediabet sau diabet tip 2
  • Niveluri crescute de grasimi in sange, in special trigliceride

Aceste probleme de sanatate combinate par sa determine acumularea de grasime la nivelul ficatului. In cazul unor persoane, grasimile in exces actioneaza ca toxine pentru celulele hepatice, provocand inflamatia ficatului si steatohepatita non-alcoolica, care poate determina aparitia de tesut cicatricial (fibroza) la nivelul ficatului.

Factori de risc

Riscul de a dezvolta boala ficatului gras non-alcoolic creste in urmatoarele conditii:

  • Colesterol marit
  • Niveluri ridicate ale trigliceridelor
  • Sindrom metabolic
  • Obezitate, in special cand grasimea este concentrata la nivelul abdomenului (obezitate abdominala)
  • Sindromul ovarelor polichistice
  • Apnee in somn
  • Diabet de tip 2
  • Tiroida hipoactiva (hipotiroidism)
  • Glanda pituitara hipoactiva (hipopituitarism)

Steatohepatita non-alcoolica este mai probabila la aceste categorii:

  • Varstnici
  • Persoane cu diabet
  • Persoane cu grasime abdominala

In lipsa unor investigatii suplimentare este dificil de facut diferenta intre boala ficatului non-alcoolic si steatohepatita non-alcoolica.

Simptome

Boala ficatului non-alcoolic nu da in general semne si simptome. Cand acestea apar, ar putea include:

  • Hepatomegalie (marirea in dimensiuni a ficatului)
  • Oboseala
  • Durere in cadranul drept al abdomenului superior

Posibile semne si simptome ale steatohepatitei non-alcoolice si ale cirozei includ:

  • Ascita (acumularea de lichid in cavitatea abdominala)
  • Vase de sange marite vizibile la nivelul pielii
  • Ginecomastie (marirea in dimensiuni a sanilor la barbat)
  • Splenomegalie (marirea in dimensiuni a splinei)
  • Inrosirea palmelor
  • Icter (ingalbenirea mucoaselor ochilor si a pielii)

Complicatii

Principala complicatie a bolii ficatului non-alcoolic si a steatohepatitei non-alcoolice este ciroza, care reprezinta ultimul stadiu de fibrozare a ficatului. Ciroza apare ca raspuns la lezarea hepatica, asa cum este inflamatia in steatohepatita non-alcoolica. Pe masura ce ficatul incearca sa opreasca inflamatia, se produc zone cu cicatrici (fibroza). Daca inflamatia continua, fibroza va inlocui din ce in ce mai mult tesut hepatic sanatos. Daca procesul nu este intrerupt, ciroza poate determina:

  • Acumularea de lichid in cavitatea abdominala (ascita)
  • Dilatatia venelor esofagiene (varice esofagiene), care se pot rupe si sangera
  • Confuzie, somnolenta si vorbire neclara (encefalopatie hepatica)
  • Cancer hepatic
  • Insuficienta hepatica in stadiu final, care inseamna ca ficatul nu mai functioneaza

Aproximativ 20% dintre persoanele cu steatohepatita non-alcoolica vor progresa catre ciroza.

Diagnostic

Deoarece boala ficatului non-alcoolic este asimptomatica in majoritatea cazurilor, ajunge in atentia medicului cand analizele efectuate din alte motive sugereaza o problema hepatica. Acest lucru se intampla daca ficatul arata neobisnuit la ecografie sau daca enzimelor hepatice prezinta rezultate anormale.

Investigatiile care determina diagnosticul si severitatea bolii sunt urmatoarele:

Analize de sange

  • Hemoleucograma completa
  • Enzimele hepatice si teste pentru functia hepatica
  • Teste pentru hepatite virale cronice (hepatita B, hepatita C si altele)
  • Teste screening pentru boala celiaca
  • Glicemia pe namancate
  • Hemoglobina glicozilata HbA1c, care arata cat de stabile sunt nivelurile glicemiei in ultimele 3 luni
  • Profilul lipidic, care masoara grasimile din sange (colesterolul total, HDL, LDL si trigliceridele)

 

Investigatii imagistice

  • Ecografia simpla abdominala care este de obicei prima investigatie cand este suspectata boala hepatica
  • Tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) abdominala. Aceste investigatii nu fac diferenta intre steatohepatita non-alcoolica si boala ficatului non-alcoolic, insa pot fi folosite
  • Elastografia (Fibroscan), o forma de ecografie imbunatatita care masoara rigiditatea ficatului, care indica fibroza
  • Elastografia prin rezonanta magnetica, in cadrul careia este creata o harta vizuala care arata gradul de rigiditate a ficatului - acestea reflecta fibroza

 

Examinarea tesutului hepatic

Daca alte investigatii nu sunt concludente, medicul poate recomanda o procedura pentru a recolta o mostra de tesut din ficat (biopsie hepatica). Procedura este realizata prin introducerea unui ac prin peretele abdominal pana in ficat. Mostra este analizata in laborator pentru a urmari semnele inflamatiei si ale fibrozei. Biopsia hepatica poate fi dureroasa pentru unii pacienti si poate avea anumite riscuri minore pe care medicul ti le va prezenta in detaliu.

Tratament

Prima linie de tratament este in general scaderea in greutate prin asocierea unei alimentatii sanatoase si a miscarii fizice. Pierderea in greutate se adreseaza afectiunilor care contribuie la boala ficatului non-alcoolic. Ideal, este de dorit scaderea a 10% din masa corporala, insa imbunatatirea factorilor de risc se produce chiar si la o scadere de doar 3-5% din greutate. Pierderea in greutate pe cale chirurgicala (chirurgia baraiatrica) este de asemenea o varianta pentru cei care au nevoie sa slabeasca semnificativ.

Medicul poate recomanda vaccinarea  impotriva hepatitei A si B pentru a te proteja de virusurile care ar putea sa deterioreze suplimentar ficatul.

In cazul celor diagnosticati cu ciroza cauzata de steatohepatita non-alcoolica, o varianta ar putea fi transplantul hepatic – prognosticul pentru aceste persoane este in general foarte bun.

Nu exista inca tratament medicamentos pentru boala ficatului non-alcoolic, insa exista in cercetare cateva medicamente, iar rezultatele sunt promitatoare.

Preventie

Modalitati prin care poti reduce riscul de a dezvolta boala ficatului non-alcoolic:

  • Adopta o alimentatie sanatoasa. Alege sa consumi fructe, legume, cereale integrale si grasimi sanatoase
  • Pastreaza o greutate sanatoasa. Daca esti supraponderal sau obez, redu numarul de calorii pe care le consumi zilnic si fa mai multa miscare. Daca ai o greutate sanatoasa, straduieste-te sa o mentii prin adoptarea unei alimentatii sanatoase si prin miscare fizica.
  • Fa miscare. Fa miscare in majoritatea zilelor saptamanii. Obtine mai intai aprobarea medicului in cazul in care nu esti obisnuit sa faci miscare regulat.

 

Surse de informatie

  • www.mayoclinic.org