Vaccinarea HPV: primul pas în prevenția cancerului de col uterin

Ne dorim ca pacienții noștri să nu ajungă în punctul în care tratamentul devine singura opțiune. De aceea, susținem ferm vaccinarea ca parte esențială a unui stil de viață sănătos și responsabil, atât pentru copii, cât și pentru tinerii adulți. După 40 de ani, vaccinare anti-HPV poate fi o opțiune, însă este important să discuți cu medicul pentru evaluarea istoricului medical.  Poți vedea mai jos ce este vaccinarea împotriva HPV, cum te protejează vaccinul, principalele mituri despre vaccinarea anti-HPV și multe alte informații utile. 

De reținut:

• România are cea mai mare incidență de cancer de col uterin din UE - 3.800 de cazuri noi și 1.800 de decese anual, cu o mortalitate de 3 ori mai mare decât media europeană potrivit unei cercetări apărute în jurnalul Medica în 2023.
• Vaccinarea anti-HPV este gratuită în România din 2025 pentru fete și băieți între 11-26 ani prin medicul de familie, cu 50% compensare pentru femei până în 45 ani, așa cum arată un Ordin al Ministrului Sănătății.
• Vârsta optimă pentru vaccinare este 11-14 ani (2 doze), înainte de expunerea la virus, când răspunsul imun este maximal și protecția se instalează complet conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA.
• Vaccinul protejează atât fetele, cât și băieții împotriva cancerului de col uterin, anal, penian, vulvar, vaginal, orofaringian și verucilor genitale, cu o eficiență de 90% în reducerea infecțiilor HPV, potrivit datelor Uniunii Europene.
• Siguranța vaccinului este dovedită științific - milioane de doze administrate global, efecte secundare minore și rare, fără legătură cu boli autoimune sau afectarea fertilității, potrivit unor cercetări apărute în Immunologic Research și Lancet.
• Vaccinarea nu înlocuiește controalele medicale regulate - testul Papanicolau rămâne necesar pentru femei, iar vaccinul nu tratează infecțiile HPV existente, ci doar previne infecțiile viitoare.

Ce este vaccinarea împotriva HPV?

Vaccinarea împotriva HPV (virusul papiloma uman) este o metodă de protecție eficientă și sigură împotriva tulpinilor de HPV care pot cauza cancer de col uterin, dar și alte tipuri de cancer, precum cel vaginal, vulvar, anal, penian și orofaringian.

Vaccinul HPV acționează exact acolo unde medicina are cel mai mare impact: înainte ca boala să apară. Administrat în adolescență, ideal între 11 și 14 ani, înainte de începerea vieții sexuale, vaccinul oferă o protecție de durată și reduce semnificativ riscul de cancer. Chiar și după această vârstă, vaccinarea este recomandată și poate aduce beneficii importante.

De ce prevenția prin vaccinare anti-HPV este o decizie inteligentă?

Pentru că oferă una dintre cele mai clare și concrete forme de protecție împotriva unor tipuri de cancer care pot fi prevenite. În loc să tratăm o afecțiune gravă apărută târziu și, uneori, fără simptome evidente, alegem să acționăm din timp, protejând sănătatea pe termen lung.

Vaccinarea împotriva HPV se bazează pe dovezi științifice solide, fiind recomandată de marile organizații medicale din lume, de la OMS la CDC din SUA și Asociația Europeană pentru Medicamente. Eficiența sa în reducerea semnificativă a cazurilor de cancer de col uterin, dar și a altor forme de cancer cauzate de HPV, este dovedită și confirmată de experiența țărilor care au implementat cu succes programe de imunizare.

A decide să previi înseamnă să fii informat, responsabil și conștient de impactul pe care îl poate avea un gest simplu. Pentru părinți, înseamnă protejarea copiilor înainte ca riscurile să apară. Pentru tineri, înseamnă asumarea controlului asupra propriei sănătăți și luarea unor decizii cu efecte pozitive pe termen lung. Pentru adulții 40+, vaccinarea poate fi o opțiune, însă trebuie realizată doar după un consult medical. 

Într-o lume în care avem acces la mijloace eficiente de prevenție, alegerea de a te vaccina împotriva HPV nu este doar o opțiune medicală, este un act de inteligență, grijă și responsabilitate.

Vaccinul anti-HPV: cum îți protejează organismul?

Vaccinul anti-HPV funcționează ca un scut biologic. Odată administrat, el antrenează sistemul imunitar să recunoască și să neutralizeze virusul papiloma uman (HPV), înainte ca acesta să provoace o infecție activă. Nu conține virus viu și nu poate cauza boala, ci doar „învață” organismul cum să reacționeze eficient dacă intră în contact cu tulpinile periculoase ale virusului.

Majoritatea vaccinurilor disponibile protejează împotriva celor mai frecvente și agresive tulpini oncogene de HPV, în special tipurile 16 și 18, care sunt responsabile pentru aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin, așa cum arată un studiu publicat în Gynecology and Obstetrics Clinical Medicine în 2023.

Vaccinurile mai noi, de tip nonavalent, oferă o protecție extinsă, acoperind până la 9 tulpini ale virusului, inclusiv cele care pot cauza leziuni precanceroase, condiloame genitale și alte tipuri de cancer (vaginal, vulvar, anal, penian sau orofaringian).

După administrare, vaccinul determină producerea de anticorpi specifici care vor rămâne activi în organism pe termen lung, pregătiți să blocheze infectarea încă de la primul contact cu virusul. Cu cât vaccinarea are loc mai devreme, ideal între 11 și 14 ani, cu atât protecția este mai eficientă, pentru că se face înainte de expunerea la virus.

Este important de știut că vaccinul este profilactic, nu curativ, adică previne infecția, dar nu tratează infecțiile deja existente. Tocmai de aceea, administrarea timpurie este esențială. Totodată, chiar și persoanele active sexual sau mai în vârstă pot beneficia de vaccin, deoarece este posibil să nu fi intrat în contact cu toate tulpinile incluse în vaccin. 

Cine beneficiază cel mai mult de vaccinarea anti-HPV?

Vaccinarea anti-HPV aduce beneficii importante pentru toate persoanele expuse riscului de infecție cu HPV, însă cel mai mare impact îl are atunci când este administrată înainte de expunerea la virus, adică înainte de începerea vieții sexuale.

Copiii și adolescenții, între 11 și 14 ani, reprezintă grupul-țintă ideal. Sistemul lor imunitar răspunde foarte bine la vaccin, iar protecția oferită este maximă. De aceea, Organizația Mondială a Sănătății și majoritatea programelor naționale de sănătate recomandă vaccinarea de rutină în acest interval de vârstă, atât pentru fete, cât și pentru băieți.

Chiar dacă vaccinarea este recomandată ideal în adolescență, și tinerii adulți pot beneficia de protecție, mai ales dacă nu au fost expuși la toate tulpinile acoperite de vaccin. În România, vaccinarea este gratuită până la 26 de ani și compensată parțial până la 45 de ani.

👉 Ești părinte și vrei să iei cea mai bună decizie pentru sănătatea copilului tău? Descoperă Ghidul complet pentru parinti: Tot ce trebuie sa stii despre vaccinarea impotriva HPV a copilului tau - informații esențiale, răspunsuri la întrebări frecvente și recomandări medicale de încredere.

Siguranța vaccinului împotriva HPV: mituri vs realitate

Deși este unul dintre cele mai studiate și sigure vaccinuri disponibile, în jurul vaccinului anti-HPV au apărut, de-a lungul timpului, numeroase mituri care au generat teamă și ezitare. Realitatea medicală, însă, este clară: vaccinul este eficient, bine tolerat și are un profil de siguranță excelent, confirmat de milioane de doze administrate la nivel global. În continuare, demontăm cele mai răspândite mituri și explicăm faptele reale, susținute de știință. 

Mit: Vaccinul anti-HPV are efecte secundare grave pe termen lung

Vaccinul anti-HPV are un profil de siguranță foarte bine documentat, fiind monitorizat constant de organizații internaționale precum OMS, CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor) și Agenția Europeană a Medicamentului. 

Studiile clinice apărute în reviste științifice prestigioase precum New England Journal of Medicine sau Pediatrics și supravegherea post-vaccinare, desfășurate pe zeci de milioane de persoane, nu au evidențiat efecte secundare grave pe termen lung legate de vaccin.

Cele mai frecvente reacții sunt minore și de scurtă durată, cum ar fi roșeața, durerea locală la locul injecției sau o ușoară febră. Reacțiile alergice severe sunt extrem de rare, cu o incidență similară altor vaccinuri de rutină. Mai mult, numeroase studii pe termen lung au arătat că vaccinul nu afectează fertilitatea, nu provoacă boli autoimune și nu crește riscul altor afecțiuni cronice.

Mit: Vaccinul anti-HPV încurajează începerea timpurie a vieții sexuale

Nu există nicio dovadă științifică care să susțină ideea că vaccinarea anti-HPV ar influența comportamentul sexual al adolescenților. De fapt, datele publicate în Economics and Human Biology arată că nu există o legătură între vaccinare și începerea vieții sexuale. 

Adolescenții vaccinați nu își încep viața sexuală mai devreme și nu au un comportament sexual mai riscant decât cei nevaccinați. Mai mult, nu există o corelație între vaccinarea anti-HPV și activitatea sexuală la studenți, așa cum arată și o cercetare publicată în Vaccines în anul 2022. 
Recomandarea vaccinării între 9 și 12 ani are un motiv clar: eficiența imunologică este mult mai mare la această vârstă. Studiile arată că adolescenții vaccinați sub 15 ani dezvoltă un răspuns imun mai puternic și de durată mai lungă. De aceea, sunt necesare doar două doze până la 15 ani, față de trei la vârste mai mari.

Vaccinul funcționează cel mai bine înainte de expunerea la virus, adică înainte de începerea vieții sexuale, moment care variază de la persoană la persoană, de la o cultură la alta. În plus, HPV-ul se poate transmite și pe cale non-sexuală, cum ar fi prin contact cu obiecte contaminate sau de la mamă la copil.

A le oferi copiilor și adolescenților vaccinul anti-HPV nu înseamnă a le da permisiunea de a începe viața sexuală mai devreme, ci a le oferi o formă reală de protecție, exact cum facem cu orice alt vaccin care previne boli periculoase. 

Mit: Dacă am trecut de o anumită vârstă, vaccinul împotriva HPV nu mai are rost

Deși eficiența maximă a vaccinului anti-HPV se obține atunci când este administrat înainte de începerea vieții sexuale, vaccinarea poate oferi beneficii importante și după această etapă, inclusiv la adulți.

Mulți tineri adulți sau chiar persoane de peste 26 de ani nu au fost expuse la toate tulpinile de HPV incluse în vaccin. Asta înseamnă că vaccinarea le poate oferi protecție parțială sau completă împotriva unor tulpini cu risc oncogen crescut.

Organizații precum CDC (Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor) și FDA (Administrația Alimentelor și Medicamentelor) susțin extinderea vaccinării până la vârsta de 45 de ani, în funcție de istoricul medical și de recomandarea medicului. Chiar dacă o persoană a avut deja o infecție HPV sau leziuni asociate, vaccinarea poate preveni reinfectarea sau apariția altor tulpini periculoase.

👉 Vaccinarea te ajută să te protejezi de anumite tulpini HPV, dar nu este suficientă pentru a acoperi toate riscurile. Testarile regulate pentru BTS (boli cu transmitere sexuală) sunt esențiale, mai ales când infecțiile pot fi asimptomatice.

Mit: Vaccinul împotriva HPV este doar pentru fete

Deși inițial campaniile de vaccinare s-au concentrat pe prevenirea cancerului de col uterin la femei, studiile recente arată că infecția cu HPV afectează și bărbații și este asociată cu mai multe tipuri de cancer. Printre acestea se numără cancerul anal, cancerul penian și cancerul orofaringian (care afectează gâtul, amigdalele și partea de bază a limbii), tipuri de cancer care apar și la bărbați, așa cum arată un studiu apărut în Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevention.

Vaccinarea oferă cea mai bună protecție, indiferent de gen sau orientare sexuală. În plus, vaccinarea băieților contribuie la atingerea imunității de grup și grăbește procesul de eliminare a cancerului de col uterin la nivel populațional.

Conform datelor la nivel global oferite de OMS, aproximativ 31% dintre bărbații de peste 15 ani sunt infectați cu HPV. Acest lucru întărește cât de importantă este conștientizarea riscurilor și extinderea vaccinării și în rândul băieților și bărbaților tineri. Mai mult, bărbații pot acționa ca purtători ai virusului, contribuind la răspândirea lui, inclusiv către partenerele lor, ceea ce face ca protejarea întregii populații să depindă de vaccinarea ambelor sexe.

Din acest motiv, atât autoritățile naționale, cât și cele internaționale, recomandă vaccinarea anti-HPV pentru fete și băieți deopotrivă. 

👉 Știai că și bărbații pot fi afectați de infecția cu HPV? Vaccinarea este cea mai bună formă de protecție împotriva cancerelor și bolilor cauzate de acest virus. Informează-te despre vaccinarea anti HPV la barbati și discută cu medicul despre vaccinul anti-HPV!

Mit: Vaccinul cauzează boli autoimune, afecțiuni neurologice și deces

Numeroase studii clinice și cercetări post-autorizare, care au inclus milioane de participanți, atât fete, cât și băieți, adolescenți și adulți, nu au identificat o asociere între vaccinarea împotriva HPV și apariția bolilor autoimune sau a tulburărilor neurologice. 
Agenții de reglementare precum FDA (Food and Drug Administration) și EMA (European Medicines Agency) au analizat în mod constant datele privind siguranța și au concluzionat că vaccinurile aprobate au un profil de siguranță foarte bun. Efectele adverse care apar cel mai des sunt ușoare, cum ar fi durerea la locul injectării, roșeața, cefaleea sau greața, reacții comune în cazul oricărui tip de vaccin.

În ceea ce privește bolile autoimune sau neurologice, cercetările apărute în jurnale precum Immunologic Research sau Lancet nu au identificat dovezi clare care să susțină vreo asociere cauzală cu vaccinul. Chiar dacă au fost raportate în mod izolat cazuri de afecțiuni precum diabet de tip 1, vitiligo, narcolepsie sau boala Raynaud, studiile de amploare nu au confirmat o legătură directă. 

În concluzie, vaccinul împotriva HPV este sigur, eficient și esențial pentru prevenirea unor afecțiuni grave, cum ar fi cancerul de col uterin. 
Mit: Infecția naturală cu HPV creează deja un răspuns protector al anticorpilor, deci nu este nevoie de vaccinare

Infecția naturală cu HPV nu determină un răspuns imun eficient și durabil. Virusul pătrunde prin mici fisuri în piele sau mucoase și infectează celulele bazale ale epiteliului, fără a ajunge în circulația sanguină și fără a provoca inflamație locală, condiții esențiale pentru stimularea unui răspuns imun robust.

Din acest motiv, nivelul de anticorpi produs în urma infecției naturale este redus sau chiar absent. Studiile arată că femeile pot avea infecții recurente cu același tip de HPV, indiferent dacă au dezvoltat sau nu anticorpi anterior. O meta-analiză internațională publicată în The Journal of Infectious Diseases, care a inclus peste 24.000 de persoane, a constatat că imunitatea naturală oferă o protecție modestă, de aproximativ 30% la femei, și nesemnificativă la bărbați.

În contrast, vaccinarea anti-HPV induce un răspuns imun mult mai puternic și eficient, cu niveluri ridicate de anticorpi și o protecție dovedită împotriva infecțiilor persistente și a leziunilor precanceroase, așa cum arată un studiu apărut în revista științifică Best Practice & Research. Clinical Obstetrics & Gynaecology.

Beneficiile vaccinului anti-HPV

✔️Previne cancerul de col uterin, responsabil pentru mii de decese anual la nivel global;
✔️ Oferă protecție împotriva altor tipuri de cancer: anal, vaginal, vulvar, penian și orofaringian;
✔️Reduce riscul de veruci genitale (condiloame), cauzate de tulpinile HPV non-oncogene;
✔️Este eficient atât pentru fete, cât și pentru băieți, contribuind la protecția întregii populații;
✔️Protecția se instalează înainte de expunerea la virus, fiind ideal administrat între 11 și 14 ani;
✔️Oferă imunitate de lungă durată, cu un răspuns imun puternic și susținut în timp;
✔️Este sigur și bine tolerat, cu reacții adverse minore și rare;
✔️Contribuie la scăderea semnificativă a incidenței leziunilor precanceroase la nivel global;
✔️Reduce costurile medicale pe termen lung, prin prevenirea tratamentelor complexe pentru afecțiuni cauzate de HPV.

Beneficiile vaccinului anti-HPV pentru băieți

✔️Protecție împotriva verucilor genitale (condiloame) - cauzate de tulpini HPV non-oncogene, dar extrem de frecvente și incomode;
✔️Reducerea riscului de cancer - protejează împotriva cancerului anal, penian și orofaringian (gât, limbă, amigdale), afecțiuni greu de depistat și tratat;
✔️Imunitate de durată - vaccinul antrenează sistemul imunitar să recunoască și să elimine virusul înainte de a provoca infecția;
✔️Prevenirea infecției cu HPV - chiar dacă nu există simptome, băieții pot fi purtători ai virusului și îl pot transmite;
✔️Reducerea transmiterii virusului - contribuie la limitarea circulației HPV în populație și scade riscul de infectare pentru parteneri/partenere;
✔️Protejarea viitoarelor partenere - scade semnificativ riscul ca femeile din viața lor să dezvolte cancer de col uterin;
✔️Un gest de responsabilitate și grijă față de sănătatea proprie și a celor din jur - vaccinarea înseamnă prevenție activă și conștientă.

Ce este HPV?

HPV reprezintă prescurtarea din engleză a Human Papilloma Virus (în română este cunoscut sub denumirea de virusul papiloma uman). HPV reprezintă un grup de peste 150 de virusuri înrudite. Fiecărui virus i s-a atribuit un număr care reprezintă tipul de HPV, un anumit tip fiind denumit, de exemplu, HPV 16.  

Se numește papiloma virus, deoarece unele tipuri de HPV determina apariția verucilor (negilor) sau a papiloamelor, care sunt tumori benigne (nu sunt cancer). Totuși, anumite tipuri de HPV pot determina cancer. 99% dintre cancerele de col uterin sunt cauzate de infecția persistența cu HPV. De asemenea, virusul este răspunzător de unele tipuri de cancer la nivelul vaginului, vulvei, anusului, penisului, scrotului și orofaringelui (la nivelul gâtului și gurii).

Virusurile HPV infectează și supraviețuiesc doar în anumite celule denumite celule epiteliale scuamoase. Aceste celule se găsesc pe suprafața pielii și pe suprafețele umede (mucoase), precum:

• Vagin, vulva (în jurul exteriorului vaginului), col uterin;
• Prepuț (partea interioară) și uretra (segmentul de la nivelul penisului);
• Anus;
• Nas, gură, gât (orofaringe);
• Pleoape (partea interioară);
• Trahee și bronhii.

Tipuri de HPV

Virusul Papiloma Uman (HPV) este un grup de peste 200 de tipuri de virusuri, dintre care aproximativ 40 pot infecta zona genitală. Acestea se împart în două mari categorii, în funcție de riscul pe care îl prezintă pentru sănătate:

• HPV cu risc scăzut (non-oncogene) - aceste tulpini nu cauzează cancer, dar pot provoca veruci genitale (condiloame) și alte leziuni benigne ale pielii și mucoaselor. Cele mai frecvente sunt HPV 6 și 11, responsabile pentru peste 90% dintre cazurile de veruci genitale;
• HPV cu risc crescut (oncogene) - aceste tipuri pot duce, în timp, la leziuni precanceroase și diverse forme de cancer, în special cancer de col uterin, dar și cancer anal, vaginal, vulvar, penian și orofaringian. Cele mai periculoase tulpini sunt HPV 16 și 18, implicate în aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial.

Majoritatea infecțiilor cu HPV sunt asimptomatice și trec de la sine, datorită răspunsului imun al organismului. Totuși, atunci când infecția persistă, în special cu tulpini cu risc crescut, poate duce la apariția de leziuni care, netratate, pot evolua spre cancer.

Din fericire, vaccinul anti-HPV oferă protecție împotriva celor mai periculoase tulpini, inclusiv HPV 16, 18, 6 și 11, în funcție de tipul de vaccin folosit.

A cunoaște tipurile de HPV ne ajută să înțelegem mai bine importanța prevenției prin vaccinare și rolul esențial al controalelor medicale regulate, pentru femei și pentru bărbați. 

Simptomele infecției cu HPV

Infecția cu HPV este una dintre cele mai frecvente infecții virale cu transmitere sexuală, iar în majoritatea cazurilor nu provoacă simptome vizibile. Tocmai de aceea, este posibil ca o persoană să fie infectată fără să știe și să transmită mai departe virusul.

Pentru multe persoane, sistemul imunitar elimină virusul în mod natural în decurs de 1-2 ani, fără complicații. Însă, în unele cazuri, infecția persistă și poate duce la probleme serioase de sănătate.

Când apar simptomele, acestea pot include:

• Veruci genitale (condiloame acuminate) - mici excrescențe moi, de culoarea pielii, care apar în zona genitală sau anală. Pot fi singulare sau grupate, uneori greu de observat;
• Leziuni precanceroase la nivelul colului uterin - care pot fi depistate doar prin test Babeș-Papanicolau și, uneori, test HPV;
• Leziuni ale mucoaselor sau pielii în zona gurii, gâtului sau anusului, în cazul tulpinilor cu risc oncogen.

În stadii avansate, dacă infecția evoluează spre cancer de col uterin, anal sau orofaringian, pot apărea simptome precum sângerări anormale, dureri, dificultăți la înghițire sau schimbări persistente ale vocii, însă acestea apar târziu, când boala este deja instalată.

Pașii pentru vaccinare

Vaccinarea împotriva HPV este una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție împotriva unor forme de cancer. Procesul este simplu și accesibil, iar urmarea câtorva pași te poate ajuta să îți protejezi sănătatea sau pe cea a copilului tău pe termen lung.

1. Informează-te corect - primul pas este să te documentezi din surse medicale sigure sau să discuți cu medicul de familie sau cu un medic specialist (pediatru sau ginecolog). Află care este vârsta optimă pentru vaccinare și ce tipuri de vaccin sunt disponibile.
2. Programează o consultație - medicul îți va explica beneficiile vaccinării, posibilele reacții adverse și îți va recomanda schema potrivită în funcție de vârstă. De obicei, se recomandă vaccinarea între 11-14 ani, dar poate fi administrată și mai târziu, până la 45 de ani, în funcție de caz.
3. Stabilește locul vaccinării - vaccinul anti-HPV se administrează în cabinetele medicilor de familie, în școli (prin programe de vaccinare), în centre medicale private sau prin campanii naționale de imunizare. Pentru copiii din grupa 11-18 ani, vaccinul este gratuit în România, în baza solicitării părinților.
4. Urmează schema completă - vaccinul se administrează în 2 sau 3 doze, în funcție de vârstă. Respectarea intervalelor dintre doze este esențială pentru eficiența maximă a protecției. Medicul va nota toate detaliile în carnetul de vaccinări.
5. Continuă monitorizarea medicală - la adolescenți și adulți, vaccinarea nu înlocuiește controalele regulate. Femeile trebuie să continue testarea Babeș-Papanicolau, iar în cazul adulților, medicul poate recomanda testări suplimentare în funcție de istoricul medical.

Ce tipuri de vaccinuri anti-HPV există?

În prezent, există mai multe tipuri de vaccinuri aprobate care oferă protecție împotriva tulpinilor de HPV cu risc crescut și scăzut. Toate sunt sigure, eficiente și contribuie la prevenirea cancerelor și a verucilor genitale. Cea mai utilizată variantă în prezent este vaccinul nonavalent (cu 9 tulpini), dar în unele țări sau programe pot fi disponibile și alte variante.

Vaccinurile diferă prin numărul de tulpini HPV incluse, dar toate oferă protecție împotriva celor mai periculoase: HPV 16 și 18, responsabile pentru cele mai multe cazuri de cancer de col uterin

Gardasil 9 este vaccinul recomandat în prezent în majoritatea programelor naționale, inclusiv în România, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 3.987/1.156/2023. Oferă cea mai largă protecție și este indicat atât pentru fete, cât și pentru băieți.

Pentru informații complete și detaliate despre Gardasil 9 - vaccin anti-HPV, disponibil în România în baza rețetei de la medicul de familie, inclusiv instrucțiuni de utilizare, precauții și lista completă a reacțiilor adverse, consultă prospectul medicamentului, dipsonibil pe site-ul Regina Maria!

Puterea prevenției – De ce să acționezi acum?

Când vine vorba de sănătate, prevenția nu este o opțiune, este o responsabilitate. Iar în fața unei infecții atât de răspândite și periculoase cum este HPV, acțiunea timpurie poate face diferența dintre o viață sănătoasă și un diagnostic devastator.

HPV este responsabil pentru peste 90% dintre cazurile de cancer de col uterin, potrivit datelor UNICEF. La nivel global, o femeie moare la fiecare 2 minute din cauza acestui tip de cancer, deși este unul dintre cele mai ușor de prevenit prin vaccinare. 

Pe lângă cancerul de col uterin, HPV este implicat în apariția altor tipuri de cancer: anal, penian, vulvar, vaginal și orofaringian. Bărbați și femei pot fi afectați. Și totuși, o singură măsură simplă, vaccinarea, poate reduce semnificativ acest risc.

Studiile arată că în țările unde programul de vaccinare anti-HPV a fost aplicat la scară largă, numărul infecțiilor cu HPV a scăzut cu până la 90%, conform raportului Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, vaccinarea schimbă viitorul, nu doar individual, ci la nivel de societate.

Datele arată că România are cea mai mare incidență a cancerului de col uterin din UE, cu aproximativ 3.800 de cazuri diagnosticate în fiecare an dintre care 1.800 de decese, potrivit datelor Comisiei Europene. 

Pentru părinți, este un gest de protecție față de copiii lor. Pentru adolescenți și tineri adulți, este un mod de a avea grijă de propria persoană și de cei din jur. Pentru toți, este o alegere rațională și informată.

👉 Te întrebi cât de eficientă este, de fapt, vaccinarea anti-HPV? Rezultatele vorbesc de la sine. În multe țări, vaccinarea a dus la o scădere semnificativă a infecțiilor cu HPV și a leziunilor precanceroase. Află care este impactul vaccinarii anti-HPV la nivel global. 

Cine trebuie să se vaccineze?

Vaccinarea anti-HPV este recomandată atât fetelor, cât și băieților, înainte de expunerea la virus, adică înainte de începerea vieții sexuale. Ideal, vaccinul se administrează între 11 și 14 ani, când răspunsul imunitar este cel mai eficient, iar protecția se instalează din timp.

Însă beneficiile vaccinării nu se opresc la adolescență. Tinerii care nu au fost vaccinați la vârsta recomandată pot recupera ulterior. În funcție de istoricul medical și de vârsta pacientului, vaccinarea poate fi recomandată până la 26 de ani și, în unele cazuri, chiar până la 45 de ani, pe baza deciziei medicului.

Pe scurt, ar trebui să se vaccineze:

• Fetele și băieții cu vârsta între 11-14 ani - intervalul ideal, în care se administrează gratuit în România;
• Adolescenții între 15-19 ani - pot primi vaccinul în continuare, cu schema adaptată (3 doze);
• Tinerii adulți (20-26 de ani) - dacă nu au fost vaccinați anterior, pot beneficia de protecție parțială sau completă;
• Adulții până la 45 de ani - în anumite cazuri, vaccinarea poate fi utilă, în funcție de expunerea anterioară și starea de sănătate.

👉 Vrei să știi cum se integrează vaccinul anti-HPV în schema completă de protecție a copilului tău? Vaccinarea HPV face parte dintr-o strategie mai amplă de prevenție susținută de specialiști și inclusă în programul național de vaccinare. Descoperă Calendarul National de Vaccinare pentru o copilărie protejată și un viitor sănătos.

Gratuitatea vaccinării anti-HPV

Vaccinarea anti-HPV este gratuită în România pentru toți tinerii, fete și băieți, cu vârste între 11 și 26 de ani. Măsura a fost adoptată în mai 2025 de Camera Deputaților și extinde accesul la vaccin prin includerea sa în Programul Național de Vaccinare. Este un pas esențial pentru sănătatea publică, menit să reducă semnificativ riscul apariției cancerului de col uterin și a altor forme de cancer cauzate de infecția cu HPV.

Vaccinul poate fi administrat gratuit prin intermediul medicului de familie, în baza unei solicitări. Se păstrează astfel o abordare simplă și accesibilă, care încurajează prevenția în rândul adolescenților și tinerilor adulți. Pentru copiii sub 15 ani sunt recomandate două doze, iar pentru cei peste 15 ani, trei doze, conform recomandărilor medicale internaționale. De asemenea, pentru femeile până în 45 de ani, prețul vaccinului anti-HPV este compensat 50%. 

Decizia vine într-un context îngrijorător. România înregistrează una dintre cele mai mari rate de mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mare decât media. În fiecare an, peste 1.800 de femei pierd lupta cu această boală, în ciuda faptului că este unul dintre cele mai prevenibile tipuri de cancer. Prin extinderea gratuității vaccinării, țara noastră face un pas concret pentru a inversa această statistică.

Prin această inițiativă, România se alătură eforturilor Uniunii Europene de a atinge o acoperire vaccinală de 90% până în 2030. Este un gest de responsabilitate colectivă și un pas ferm către o generație mai sănătoasă, mai informată și mai protejată. 

Întrebări frecvente despre vaccinarea anti-HPV

Vaccinarea anti-HPV ridică adesea întrebări firești, mai ales când vine vorba despre siguranță, eficiență sau vârsta potrivită pentru administrare. Informațiile corecte pot face diferența între ezitare și o decizie informată care protejează sănătatea pe termen lung. Iată care sunt întrebările frecvente despre vaccinarea anti-HPV. 

Cum funcționează vaccinul HPV?

Vaccinurile HPV stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi, astfel încât atunci când organismul va veni în contact cu virusul HPV anticorpii se vor lega de acesta și vor preveni că virusul să între în celule și să le infecteze. 

Vaccinurile care se folosesc în prezent sunt vaccinuri de tipul celor care conțin particule asemănătoare virusului, formate din anumite componente din structura virusului HPV. Deoarece nu conțin genomul viral, nu produc infecția și sunt vaccinuri sigure. Aceste tipuri de vaccinuri care conțin particule asemănătoare virusului sunt puternic imunogene, ceea ce înseamnă că produc un nivel ridicat de anticorpi în organism, având astfel o eficacitate foarte bună.  

Se pot vaccina și persoanele peste 26 de ani?

Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite recomandă vaccinarea împotriva HPV la următoarele categorii de vârstă:

• Copiii și adulții cu vârsta cuprinsă între 9 și 26 de ani. Vaccinarea împotriva HPV este recomandată de rutină la 11 sau 12 ani. Vaccinarea poate fi începută încă de la vârstă de 9 ani. În plus, vaccinarea împotriva HPV este recomandată tuturor persoanelor cu vârstă de până la 26 de ani care nu au fost vaccinate adecvat anterior. Efectul vaccinului este cel mai mare în perioada de preadolescență și scade începând cu vârsta de 18 ani.
• Adulții cu vârsta cuprinsă între 27 și 45 de ani. Deși vaccinul HPV este aprobat de Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite până la vârstă de 45 de ani, vaccinarea împotriva HPV nu este recomandată tuturor adulților în această categorie de vârstă. De aceea, este important că decizia de vaccinare să se ia împreună cu medicul curant, deoarece efectul vaccinului poate fi redus din cauză că majoritatea persoanelor au fost deja expuse la virus.

Ce reacții adverse are vaccinul anti-HPV?

Vaccinul anti-HPV este, în general, foarte bine tolerat, iar reacțiile adverse sunt rare și, de cele mai multe ori, ușoare și trecătoare. Cele mai frecvente efecte secundare sunt similare cu cele ale altor vaccinuri și pot include durere, roșeață sau umflătură la locul injectării. Uneori pot apărea febră ușoară, oboseală, dureri de cap sau dureri musculare.

Reacțiile adverse grave sunt extrem de rare și pot include amețeală și pierderea cunoștinței, așa cum arată și Institutul Național al Cancerului din SUA. Studiile clinice și monitorizarea la nivel global au arătat că vaccinul anti-HPV este sigur, inclusiv pe termen lung. 

La cine este contraindicată sau cine trebuie să amâne vaccinarea?

• Femeile însărcinate - vaccinarea împotriva HPV trebuie amânată până după sarcină, dar testul de sarcină nu este necesar înainte de vaccinare. Nu există dovezi că vaccinul va afecta sarcina sau fătul. Dacă o femeie însărcinată a fost vaccinată împotriva HPV, nu este un motiv de întrerupere a sarcinii. Femeile care au început vaccinarea înainte de a afla că sunt însărcinate trebuie să continue administrarea dozele următoare după sarcină.
• Pacienții cu reacții alergice severe - la orice componentă a vaccinului, inclusiv alergie la drojdie și latex sau la o doză anterioară de vaccin nu ar trebui să se vaccineze.

Trebuie să fac testul HPV înainte de vaccinarea anti-HPV?

Nu. Chiar dacă ești infectată cu un anumit tip de HPV, vaccinul ar putea preveni în viitor infecția cu alte tipuri de HPV. Un rezultat negativ al testului nu poate specifica dacă ai fost infectată în trecut cu HPV.

Dacă deja sunt infectată cu HPV sau testul Papanicolau este modificat încă mă mai pot vaccina?

DA. CDC recomandă vaccinarea femeilor care au deja o infecție cu HPV și/sau un rezultat anormal la testul Papanicolau dacă se află în grupa de vârstă adecvată, deoarece vaccinul le poate proteja împotriva altor tipurilor de HPV cu risc crescut cu care încă nu au fost infectate.

Cu toate acestea, aceste femei trebuie să înțeleagă că vaccinarea nu le va vindeca infecția actuală cu HPV și nici nu va trata leziunile anormale diagnosticate la testul Papanicolau. Totuși, se consideră că va exista un beneficiu chiar și la femeile deja infectate cu tipul de HPV acoperit de vaccin.  

👉 Vaccinarea HPV este un prim pas esențial, dar prevenția completă înseamnă și controale regulate. Testul Babes-Papanicolau poate depista din timp modificările celulare care, netratate, pot duce la cancer de col uterin. Este simplu, rapid și poate face diferența între tratament la timp și complicații grave.

Câte doze sunt necesare?

Vaccinul se administrează în mai multe doze. Numărul dozelor depinde de vârstă:

• <15 ani: 2 doze - doză 1 la 11-12 ani (poate începe și la 9 ani). Doza 2 trebuie să fie la minimum 6 luni de la prima doză, frecvent la 6-12 luni de la prima doză;
• >15 ani: 3 doze (inclusiv la persoanele cu sistem imunitar slăbit). Doza 2 trebuie administrată la cel puțin 1 lună de la prima doză, iar doză 3 la cel puțin 3 luni după doză 2.

Este important să fie administrate toate cele 3 doze pentru a fi adecvat protejat.  

Cât timp mă va proteja vaccinul HPV?

Atunci când un vaccin este recent introdus, este nevoie de timp pentru a se ști cu exactitate cât timp va oferi protecție. 

În prezent, se consideră că protecția durează 10 ani în cazul Gardasil 4, 9 ani în cazul Cervarix și cel puțin 6 ani pentru Gardasil 9. Studiile vor continua să analizeze durata protecției împotriva infecției HPV și dacă vor fi necesare alte doze de rapel.

După ce m-am vaccinat, mai trebuie să fac testul Papanicolau pentru screeningul cancerului de col uterin?

Da. Vaccinarea împotriva HPV nu înlocuiește efectuarea screeningului de cancer de col uterin. Deoarece vaccinurile HPV nu protejează împotriva tuturor tipurilor de HPV care pot cauza cancer, se recomandă ca femeile vaccinate să urmeze aceleași recomandări de screening pentru cancerul de col uterin ca în cazul femeilor nevaccinate. 

Vaccinarea împotriva HPV reprezintă un gest simplu, dar esențial, pentru protejarea sănătății pe termen lung. Este primul pas concret pe care îl putem face pentru a preveni cancerul de col uterin, o boală gravă, dar aproape în totalitate evitabilă. Fie că ești părinte și vrei să îți protejezi copilul, fie că ești tânăr adult și îți dorești să ai grijă de corpul tău, acum este momentul să acționezi. Informația corectă și accesul gratuit la vaccin fac decizia mai ușoară ca niciodată. Alege prevenția! Alege viața!

Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Programează o vizită la un medic specialist din cadrul Regina Maria, pentru un tratament adaptat simptomelor și nevoilor tale.

Bibliografie

• HPV Vaccination Recommendations, https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/hpv/hcp/recommendations.html
• HPV vaccine, https://www.nhs.uk/vaccinations/hpv-vaccine/
• Young People and the HPV Vaccine: Awareness and Challenges, https://www.unicef.org/romania/stories/young-people-and-hpv-vaccine-awareness-and-challenges
• Human papilloma virus (HPV), https://health.ec.europa.eu/vaccination/hpv_en
• Joura, E. A., Giuliano, A. R.,et al. (2015). A 9-valent HPV vaccine against infection and intraepithelial neoplasia in women. The New England journal of medicine, 372(8), 711–723. https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMoa1405044
• Moreira, E. D., Jr, Block, S. L., et al. (2016). Safety Profile of the 9-Valent HPV Vaccine: A Combined Analysis of 7 Phase III Clinical Trials. Pediatrics, 138(2), e20154387. https://publications.aap.org/pediatrics/article-abstract/138/2/e20154387/52462/Safety-Profile-of-the-9-Valent-HPV-Vaccine-A?redirectedFrom=fulltext
• Bonanni, P., Faivre, P., et al. (2020). The status of human papillomavirus vaccination recommendation, funding, and coverage in WHO Europe countries (2018-2019). Expert review of vaccines, 19(11), 1073–1083. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/14760584.2020.1858057
• Adjei Boakye, E., McKinney, S. L., et al. (2022). Association between Sexual Activity and Human Papillomavirus (HPV) Vaccine Initiation and Completion among College Students. Vaccines, 10(12), 2079. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36560489/
• Frio, G. S., & França, M. T. A. (2021). Human papillomavirus vaccine and risky sexual behavior: Regression discontinuity design evidence from Brazil. Economics and human biology, 40, 100946. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33264703/
• Evidence to Recommendations for HPV Vaccination of Adults, Ages 27 through 45 years. https://www.cdc.gov/acip/evidence-to-recommendations/HPV-adults-etr.html
• Akpan, I. N., Taskin, T., et al. (2024). Human papillomavirus vaccination uptake among 27-to-45-year-olds in the United States. Preventive medicine, 182, 107951. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38604575/
• Giuliano, A. R., Lazcano-Ponce, E., et al. (2008). The human papillomavirus infection in men study: human papillomavirus prevalence and type distribution among men residing in Brazil, Mexico, and the United States. Cancer epidemiology, biomarkers & prevention : a publication of the American Association for Cancer Research, cosponsored by the American Society of Preventive Oncology, 17(8), 2036–2043. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18708396/
• One in three men worldwide are infected with genital human papillomavirus, https://www.who.int/news/item/01-09-2023-one-in-three-men-worldwide-are-infected-with-genital-human-papillomavirus
• Geier, D. A., & Geier, M. R. (2017). Quadrivalent human papillomavirus vaccine and autoimmune adverse events: a case-control assessment of the vaccine adverse event reporting system (VAERS) database. Immunologic research, 65(1), 46–54.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27406735/
• Huh, W. K., Joura, E. A., et al. (2017). Final efficacy, immunogenicity, and safety analyses of a nine-valent human papillomavirus vaccine in women aged 16-26 years: a randomised, double-blind trial. Lancet (London, England), 390(10108), 2143–2159. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28886907/
• Beachler, D. C., Jenkins, G., et al. (2016). Natural Acquired Immunity Against Subsequent Genital Human Papillomavirus Infection: A Systematic Review and Meta-analysis. The Journal of infectious diseases, 213(9), 1444–1454. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26690341/
• 5 fast facts about HPV and cervical cancer, https://www.unicef.org/romania/stories/5-fast-facts-about-hpv-and-cervical-cancer
• Voidăzan, S., Budianu, A. M., Francisc, R. F., Kovacs, Z., Uzun, C. C., Apostol, B. E., & Bodea, R. (2023). Assessing the Level of Knowledge and Experience Regarding Cervical Cancer Prevention and Screening among Roma Women in Romania. Medicina (Kaunas, Lithuania), 59(10), 1885. https://www.mdpi.com/1648-9144/59/10/1885
• Voidăzan, T. S., Budianu, M. A., Rozsnyai, F. F., Kovacs, Z., Uzun, C. C., & Neagu, N. (2022). Assessing the Level of Knowledge, Beliefs and Acceptance of HPV Vaccine: A Cross-Sectional Study in Romania. International journal of environmental research and public health, 19(11), 6939. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35682518/
• Despite Proven Safety of HPV Vaccines, More Parents Have Concerns, https://www.cancer.gov/news-events/cancer-currents-blog/2021/hpv-vaccine-parents-safety-concerns
• Su, P., Ma, J., Yu, L., Tang, S., & Sun, P. (2023). Clinical significance of extended high-risk human papillomavirus genotyping and viral load in cervical cancer and precancerous lesions. Gynecology and Obstetrics Clinical Medicine. https://gocm.bmj.com/content/3/1/22