Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Așa a auzit în jurul ei până când ideea a devenit, încet, încet, ceva obișnuit. Că menstruația doare, că uneori doare mai tare și că, în cele din urmă, trebuie să mergi mai departe cu antiinflamatoare și răbdare. Abia după aproape zece ani de simptome ignorate în cabinetele medicilor la care a ajuns avea să afle că ceea ce trăia nu era normalitate, ci endometrioză profundă, una dintre cele mai complexe forme ale bolii.
Astăzi, la 30 de ani, Diana se pregătește să devină mamă. Drumul până aici a însemnat însă ani de confuzie, un diagnostic care a venit târziu și o operație complicată care i-a schimbat viața.
Zece ani în care durerea părea „normală”
Primele simptome au apărut în adolescență. Menstruațiile Dianei erau neregulate, durerile apăreau des, iar la un moment dat a primit diagnosticul de ovare polichistice. Din acel moment, aproape toate explicațiile pe care le primea de la medici aveau să se întoarcă la aceeași concluzie: diagnosticul de ovare polichistice.
Durerea menstruală? Normală.
Menstruațiile neregulate? Normale.
Disconfortul pelvin? Probabil tot din cauza ovarelor polichistice.
„Cred că a durat undeva la mai mult de zece ani până am aflat că este endometrioză”, spune Diana.
La un moment dat, când durerile deveniseră atât de intense încât ajunsese să ia antiinflamatoare de mai multe ori pe zi, Diana a încercat să explice medicului la care mergea cât de grele erau primele zile ale menstruației. Răspunsul primit a fost unul descurajator.
„<<Așa sunteți voi, generația asta: mai fricoasă. Luați ce considerați dumneavoastră că își face efectul. Sunteți ok, nu vă mai gândiți. Luați anticoncepționalele și în lunile următoare durerile o să fie mai mici.>> Eu numai de asta nu aveam nevoie să aud. M-a făcut cumva să par exagerată și să consider că nu e normal să-mi pun alte întrebări”, își amintește Diana.
Cuvântul endometrioză nu a fost rostit niciodată.
Simptome care aparent nu păreau legate între ele
Diana spune că semnele existau, însă nu păreau să aibă vreo legătură unul cu altul. Uneori avea probleme digestive: perioade de constipație urmate de episoade de diaree. Alteori apăreau senzații urinare neobișnuite.
„Începusem să am senzația unei infecții urinare, cu usturimi și înțepături. Dar analizele nu arătau nimic”, povestește ea.
Durerea menstruală exista și ea, dar fusese învățată să o accepte. În ultimii ani însă, simptomele au început să se intensifice.
„Au început să apară dureri între menstruații, la ovulație, uneori chiar atunci când făceam sport mai intens. Simțeam înțepături în stânga sau în dreapta.” Durerea ajunsese să îi controleze viața.
„Încercam să îmi calculez când vine menstruația ca să pot să îmi schimb turele la muncă sau să îmi iau o zi liberă”
La serviciu, Diana încerca să anticipeze momentul în care venea menstruația pentru că știa că durerile vor începe cu câteva zile înainte.
„Făceam asta ca să pot să îmi schimb turele la muncă sau să îmi iau o zi liberă. Încercam să fentez măcar prima zi de menstruație pentru că era destul de rău. Dacă la cumpărături sau în oraș nu ieșeam în perioada aceea, adică rămâneam în casă, la job nu puteam să îmi permit să lipsesc. Ajunsesem în punctul în care analgezicele nu își mai făceau efectul și îmi era greu chiar și să mă ridic din pat sau să mă îmbrac ca să plec la muncă. Nu mai zic să dau și randament”, povestește ea.
Și totuși, explicația rămânea aceeași. Toate simptomele erau din cauza ovarelor polichistice. La un moment dat, Diana a ajuns la un medic urolog din cauza unei crize puternice de durere în zona rinichiului.
„Medicul mi-a spus că vede ecografic că ceva strangulează ureterul, dar nu știa ce este.” Nu era o piatră și nici infecție urinară, însă de la acel moment până la diagnosticul de endometrioză au mai trecut aproape doi ani.
Diagnosticul care a schimbat totul
Când Diana a aflat în sfârșit ce se întâmplă în corpul ei, vestea a fost greu de procesat: endometrioză profundă, stadiul patru. Boala îi afectase deja mai multe organe.
„Colonul sigmoid - o porțiune a intestinului gros - era prins într-un mănunchi cu unul dintre ovare și cu ureterul”, povestește ea. „Pe ovar aveam un chist endometriozic, iar ligamentele uterine erau și ele afectate.”
Ureterul era comprimat, iar rinichiul era deja dilatat. „Practic toată zona pelvină era împânzită de infiltrații de endometrioză”, spune Diana.
Pentru tânără, diagnosticul a fost un șoc. „Am fost mereu o persoană care a avut grijă de corpul ei. Nu fumez, nu beau alcool, încerc să duc o viață echilibrată.” Și totuși, boala era acolo și avansa cu fiecare an care trecea.
O boală care crește în tăcere. De ce este atât de greu de diagnosticat endometrioza
Pentru medicii specializați în această afecțiune, povestea Dianei nu este rară. Dr. Mihail Banacu, medic primar ginecolog, specializat în diagnosticul și tratamentul endometriozei în cadrul Endo Institute, spune că diagnosticul întârziat rămâne una dintre cele mai mari probleme ale endometriozei și că ar fi nevoie de mai mulți medici specializați care să poată recunoaște boala la timp. Specialistul se ocupă de aproape zece ani de diagnosticul și chirurgia acestei afecțiuni. „Dacă nu cauți boala acolo unde trebuie și nu ai antrenamentul să o vezi, este foarte ușor să o ratezi”, explică el.
„Uneori boala afectează nu doar organele ginecologice, ci și intestinul sau ureterul, iar atunci devine mult mai dificil de recunoscut”, mai completează dr. Banacu.
Endometrioza apare atunci când țesut similar mucoasei uterine se implantează în afara uterului. „Sunt mici insule de țesut care pot apărea pe ovare, trompe, intestin sau ureter”, explică medicul.
Statistic, aproximativ una din zece femei suferă de endometrioză, dar numărul real ar putea fi chiar mai mare.
Consultația care i-a adus Dianei liniște
Diana a decis să mai ceară o altă opinie și a ajuns la dr. Banacu. Ea povestește că era foarte speriată. Un alt medic îi spusese că operația ar putea fi extrem de agresivă.
„Ni s-a spus că s-ar putea să fie nevoie de o tăietură de cezariană și că nu se știe exact ce se va găsi acolo”, povestește ea.
Diana își amintește foarte clar prima consultație. „Am intrat în cabinet împreună cu soțul meu și eram foarte stresați, dar din momentul în care domnul doctor a început să ne explice ce se întâmplă, am simțit liniște. Cel mai bun cuvânt pe care pot să îl atribui consultației cu dumnealui este de liniște, pentru că exact asta a făcut.”
Medicul le-a explicat boala pas cu pas. „Cel mai important lucru este ca pacienta să înțeleagă exact ce se întâmplă în corpul ei, care sunt opțiunile și care sunt riscurile”, spune dr. Banacu.
„Domnul doctor ne-a explicat care sunt riscurile la care m-aș supune dacă nu aș face operația de endometrioză, riscuri care erau mult mai mari decât dacă aș face-o. În câteva săptămâni am hotărât împreună să mă programeze la operație pentru că era necesară”, spune și Diana.
O operație complexă
Cazul Dianei era unul complex pentru că boala afectase inclusiv ureterul și rinichiul. „Avea ureterul și rinichiul dilatat din cauza bolii. Indicația de operație a fost pentru eșecul reproductiv, pentru dureri și pentru leziunile care afectau rinichiul, care, dacă ar fi progresat, ar fi putut să-i compromită funcția renală”, explică medicul.
De aceea, operația a fost realizată de o echipă multidisciplinară: ginecolog, urolog și chirurg generalist. „A fost nevoie de o rezecție a unei leziuni care afecta ureterul, de o rezecție intestinală și de excizia leziunilor din pelvis.”
Intervenția a durat aproximativ cinci ore, însă recuperarea a fost una rapidă. Durerea a dispărut, iar durerile care îi afectaseră ani la rând viața au început să dispară.
Sarcina pe cale naturală: o surpriză pe care nu o mai aștepta
În unele cazuri, tratamentul chirurgical al endometriozei poate îmbunătăți fertilitatea, spun medicii, mai ales atunci când leziunile care afectează organele reproductive sunt îndepărtate.
„Se întâmplă uneori ca fertilitatea să se îmbunătățească după intervenție”, explică dr. Mihail Banacu. „Considerăm că, după o operație pentru endometrioză, șansa de a rămâne însărcinată este undeva la 30–40%. Nu este 100%, dar cam acesta este și procentul prin care se obțin sarcini prin fertilizare in vitro.”
La aproape doi ani de la operație, Diana a rămas însărcinată în mod natural. „Sarcina a apărut ca o mare surpriză, ca o minune”, spune ea. Astăzi, la 30 de ani, este însărcinată în opt luni.
Vestea a venit într-un moment în care ea și soțul ei discutaseră deja despre alte variante.
„Am aflat că sunt însărcinată chiar după un consult pe care l-am avut la domnul doctor, întâlnire în care ne explicase despre criogenarea ovocitelor. În cazul în care nu am fi reușit natural, mi-a spus că există și alte variante mai devreme sau mai târziu, în funcție de ce ne dorim noi.”
Mesajul pentru alte femei
Privind în urmă, Diana spune că există un lucru pe care și-ar fi dorit să îl audă mai devreme: că durerea nu este întotdeauna normală.
„Mi-aș fi dorit măcar să aud de la cineva că există endometrioza. Că uneori durerile acestea pot însemna altceva.”
Pentru că în spatele unei dureri considerate obișnuite, poate exista o boală care crește în tăcere ani întregi.
„Femeile nu ar trebui să se complacă cu o stare care le face să sufere, atât fizic, cât și psiho-emoțional, și ar trebui să caute soluții împreună cu medicul”, precizează dr. Mihail Banacu. „Asta înseamnă să găsească medicul potrivit, care să răspundă la întrebări și să le ghideze corect. Este o afecțiune complexă și este nevoie de medici care au experiență atât în diagnostic, cât și în chirurgia endometriozei”, adaugă medicul.
În cazul Dianei, spune specialistul, rezultatul final a fost posibil datorită unei echipe medicale multidisciplinare, dar și pentru că pacienta a continuat să caute răspunsuri.
„Este meritul tuturor celor implicați: de la diagnosticul inițial până la echipa chirurgicală care a participat la intervenție. Este și meritul Dianei că nu s-a dat bătută, că a căutat specialistul potrivit și că a avut curajul să accepte o intervenție complexă, cu toate riscurile pe care le presupunea.”
Pentru alte femei care trăiesc cu aceleași dureri, povestea Dianei poate fi și un semn că uneori răspunsurile apar atunci când continui să le cauți.
Dacă te confrunți cu astfel de simptome, un consult la specialiștii în endometrioză, precum cei din cadrul Endo Institute, poate fi primul pas către un diagnostic corect.
