Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Din fericire, infarctul miocardic acut este rar la adultii cu varsta sub 45 de ani, reprezentand 6-10% din toate cazurile. Poate fi, insa, o problema grava pentru pacient. Aceasta etapa a vietii este critica si un eveniment coronarian acut poate afecta semnificativ bunastarea socioeconomica a pacientului si familiei acestuia.
Mai multi factori de risc contribuie la prevalenta IMA la adultii tineri, unii dintre acestia fiind unici pentru aceasta categorie de varsta.
Protectia oferita de varsta tanara a fost treptat compromisa de prevalenta crescanda a factorilor de risc traditionali pentru boala arteriala coronariana. In mod special la tineri, fumatul (considerat amenintarea principala pentru IMA prematur) si dislipidemia sunt implicate in dezvoltarea bolii arteriale coronariene accelerate. In plus, un istoric familial de ateroscleroza prematura este asociat cu o varsta mai tanara de debut al infarctului miocardic acut. Cresterea globala a obezitatii si a diabetului zaharat de tip 2, care incep acum mult mai devreme in viata, contribuie la povara tot mai mare a infarctului miocardic la tineri.
De asemenea, studiile indica influenta factorilor de risc netraditionali, ca de exemplu inflamatia cronica, bolile autoimune, hipercoagulabilitatea si consumul de droguri, cum ar fi cocaina si metamfetamina, in dezvoltarea infarctului miocardic acut la tineri. Toti acesti factori contribuie colectiv la cresterea prematura a IMA la tineri.
Tratamentul IMA la pacientii tineri implica reperfuzia rapida, ideal in primele 12 ore de la debutul simptomelor. Scopul principal este de a restabili fluxul sanguin catre muschiul inimii cat mai repede posibil, iar cel mai adesea asta inseamna efectuarea in urgenta a procedurii de angioplastie cu montare de stent.
In plus, masurile de reabilitare cardiaca si preventie secundara sunt foarte importante pentru toti pacientii cu IMA, deoarece rata mortalitatii pe termen lung poate ajunge la o treime din cazuri in situatiile in care factorii de risc nu sunt controlati.
De ce apare infarctul de miocard acut (IMA) la adultii tineri?
Similar persoanelor in varsta, boala arteriala coronariana aterosclerotica este principala cauza a infarctului miocardic acut la populatiile mai tinere, ruptura placii de aterom reprezentand 60-65% din cazurile de IMA la tineri.
Infarctul miocardic reprezinta evenimentul acut si cel mai sever al bolii arteriale coronariene. Arterele coronare sunt vasele care alimenteaza cu sange muschiul inimii (miocardul). De-a lungul vietii, aceste artere se pot ingusta prin depunerea colesterolului LDL (colesterolul „rau”) pe pereti, cu formarea unor depozite de grasimi denumite placi de aterom. Acest proces este cunoscut sub denumirea de ateroscleroza.
Placile de aterom pot cauza ingustarea sau chiar obstructia completa a arterelor coronare, rezultand ischemie si infarct miocardic acut, severitatea depinzand de dimensiunea si durata blocajului. Atunci cand apare o fisura la nivelul unei placi de aterom, deasupra acesteia se formeaza un cheag de sange (un tromb) care va bloca artera, astfel incat sangele nu va mai putea ajunge la miocard.
In lipsa sangelui oxigenat, acea portiune din miocard va muri. Acest proces se numeste necroza miocardica. Rapiditatea cu care trombul si placa de aterom sunt inlaturate este direct legata de sansele pacientului de a supravietui si de a se recupera dupa un infarct micoardic acut.
Factorii de risc cardiovascular traditionali care determina IMA la tineri sunt asemenatori cu cei din populatia in varsta:
- Fumatul
- Antecedentele familiale de boala arteriala coronariana
- Dislipidemia (colesterolul crescut)
- Hipertensiunea arteriala
- Diabetul zaharat de tip 2
- Sindromul metabolic
- Obezitatea
Totusi, distributia factorilor de risc difera intre populatiile mai tinere si cele mai in varsta:
- Registrele globale de infarct miocardic acut arata in mod constant ca fumatul, dislipidemia si antecedentele familiale de boala arteriala coronariana sunt mai proeminente la tineri;
- In schimb, diabetul zaharat de tip 2, sindromul metabolic si hipertensiunea arteriala sunt mai frecvente la populatiile mai in varsta.
Studiile au aratat ca peste 90% dintre pacientii tineri cu infarct miocardic aveau cel putin un factor de risc modificabil la momentul prezentarii, iar aproximativ 60% aveau mai mult de 2 factori de risc. Din nefericire, pacientii cu boala arteriala coronariana prematura au adesea un control mai slab al factorilor de risc modificabili traditionali si sunt mai putin dispusi decat pacientii mai in varsta sa atinga obiectivele privind controlul tensiunii arteriale si al nivelului de colesterol LDL (colesterolul „rau), precum si sa renunte la fumat.
Fumatul
Fumatul ramane cel mai semnificativ si prevalent factor de risc pentru pacientii tineri cu infarct miocardic acut (IMA), chiar si fumatul unui numar mic de tigari, mai putin de 5 tigari pe zi. Din fericire, fumatul este un factor de risc modificabil. Daca fumezi, cel mai important lucru pe care il poti face pentru a reduce riscul este sa renunti complet si definitiv la fumat. Un medic pneumolog te poate consilia in acest scop si iti poate recomanda medicamente care sa creasca sansa de a renunta cu succes la fumat.
Fumatul accelereaza aparitia aterosclerozei prin scaderea oxigenarii tesuturilor, deteriorarea endoteliului vascular si cresterea activitatii sistemului nervos simpatic. Fumatul creste, de asemenea, activitatea de agregare plachetara (plachetele sau trombocitele sunt celule sanguine cu rol in coagularea sangelui), ceea ce ajuta la dezvoltarea cheagurilor intravasculare (trombi).
Mai mult, fumatul nu numai ca e un factor de risc pentru infarctul miocardic acut, dar creste si probabilitatea evenimentelor recurente. Renuntarea la fumat este cea mai eficienta interventie pentru imbunatatirea rezultatelor pe termen lung, reducand mortalitatea din orice cauza si pe cea cardiovasculara cu peste 50%.
In mod ingrijorator, studiul transversal EuroAspire IV, efectuat pe 7998 de pacienti urmariti dupa ce au avut un infarct miocardic acut sau o interventie coronariana de revascularizare, a demonstrat ca pacientii tineri sunt mai predispusi sa continue fumatul dupa evenimentul coronarian acut. EuroAspire este un studiu efectuat de Societatea Europeana de Cardiologie in 24 de tari europene privind stilul de viata, factorii de risc si managementul terapeutic al pacientilor cu boli coronariene.
Dislipidemia
Dislipidemia este un factor de risc bine stabilit pentru infarctul miocardic la toate grupele de varsta. Peste jumatate dintre pacientii cu boala coronariana prematura au dislipidemie familiala.
Dislipidemia este caracterizata prin prin niveluri anormale de lipide (grasimi) in sange: colesterol „rau” LDL ridicat, trigliceride crescute, colesterol „bun” HDL scazut. Dislipidemia este un factor de risc important pentru boli cardiovasculare, cum ar fi cardiopatia ischemica si accidentul vascular cerebral.
Modificarile lipidice la adultii tineri nu au fost documentate in mod exhaustiv, ghidurile pentru initierea tratamentului cu statine se adreseaza doar varstnicilor, nerecunoscand provocarea la tineri. In ciuda acestui fapt, dislipidemia contribuie semnificativ la infarctul miocardic acut la aceasta populatie.
Un studiu realizat in Japonia a examinat profilurile lipidice ale adultilor tineri si a identificat o asociere notabila intre dislipidemie si evenimentele cardiovasculare adverse, inclusiv infarct miocardic, accident vascular cerebral si insuficienta cardiaca. Trigliceridele serice ridicate sunt asociate cu intoleranta la glucoza si cu cresterea colesterolului „rau” aterogen, colesterolul-LDL, factori care predispun la ateroscleroza.
Obezitatea
Obezitatea devine un factor de risc semnificativ si din ce in ce mai prevalent pentru IMA la tineri, din cauza stilului de viata sedentar si a factorilor alimentari. Mai multe studii evidentiaza aceasta schimbare, subliniind importanta tot mai mare a abordarii obezitatii in prevenirea si gestionarea infarctului miocardic acut la persoanele mai tinere. Obezitatea, in special obezitatea abdominala la barbati, se coreleaza cu infarctul miocardic acut.
Obezitatea este caracterizata printr-un indice de masa corporala IMC > 30 (IMC se calculeaza impartind greutatea in kilograme la inaltimea in metri la patrat). De asemenea, este considerata un risc important pentru sanatate adipozitatea abdominala (viscerala), care inseamna o circumferinta abdominala >/= 102 cm la barbati, respectiv >/= 88 cm la femei. Masoara circumferinta taliei la jumatatea distantei dintre partea inferioara a ultimei coaste si partea superioara a osului soldului (splina iliaca), cu ajutorul unui centimetru pozitionat paralel cu podeaua. Trebuie sa expiri cand faci masuratoarea.
Persoanele obeze au o stare proinflamatorie care le poate predispune la sindrom coronarian acut. Tesutul adipos in exces secreta cantitati crescute din mai multe citokine care stau la baza starii proinflamatorii. In plus, obezitatea este asociata cu diverse afectiuni cardiometabolice, cum ar fi hipertensiunea arteriala, sindromul metabolic si diabetul zaharat de tip 2, precum si apneea in somn, care sunt factori de risc pentru ateroscleroza coronariana si boala de inima.
Diabetul si hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala (HTA) prezinta complicatii semnificative la nivelul sistemului cardiovascular. Inima, in special, este susceptibila la deteriorare ca urmare a hipertensiunii arteriale necontrolate. Desi prevalenta hipertensiunii arteriale creste, intr-adevar, odata cu varsta, adultii tineri nu sunt imuni. Un studiu realizat in Statele Unite a relevat o crestere constanta a prevalentei hipertensiunii arteriale la adultii tineri.
De asemenea, s-a dovedit ca adultii tineri au probleme cu intoleranta la glucoza si hiperinsulinemia, in special barbatii, crescand prevalenta diabetului zaharat tip 2. Leziunile vasculare reprezinta una dintre complicatiile semnificative ale diabetului si s-a observat ca sunt deosebit de agresive la femeile tinere.
Factorii de risc netraditionali
Desi majoritatea cazurilor de IMA la adultii tineri apar la pacientii cu factori de risc aterosclerotici cunoscuti, exista si un procent de pacienti care au factori de risc mai putin comuni.
Consumul de droguri
Consumul de droguri (in special cocaina si amfetamina sau ambele) este un factor de risc semnificativ pentru infarctul miocardic acut la pacientii tineri, cu prevalenta minima in populatiile mai in varsta. Ca urmare, obtinerea unui istoric medical bun este esentiala la pacientii mai tineri care prezinta infarct miocardic.
Mecanismele care stau la baza IMA asociat cu drogurile recreationale sunt diverse si includ activarea sistemului nervos simpatic, ceea ce duce la o crestere a necesarului de oxigen cardiac, o scadere a aportului de oxigen la nivelul miocardului din cauza vasospasmului coronarian, precum si efectele protrombotice directe.
Cocaina, este drogul cel mai studiat in ceea ce priveste riscurile cardiovasculare. In mod special, este un factor de risc bine stabilit pentru IMA (creste riscul de 5 ori), exercitand atat efecte vasoconstrictive acute, cat si efecte aterogene cronice care accelereaza ateroscleroza coronariana.
In Statele Unite ale Americii, 6% din pacientii tineri cu dureri toracice asociate cu cocaina care s-au prezentat la camera de garda au fost diagnosticati cu IMA. In plus, pacientii sub 50 de ani cu infarct miocardic indus de cocaina sufera infarcte miocardice mai mari, rezultand o functie ventriculara stanga mai slaba si au o mortalitate spitaliceasca crescuta in comparatie cu pacientii fara consum de cocaina.
Metamfetaminele pot favoriza bolile cardiovasculare prin toxicitatea catecolaminelor sau prin efecte directe asupra tesutului cardiac si vascular. In urma supradozelor, principala cauza de deces in randul consumatorilor de metamfetamina sunt bolile cardiovasculare, din cauza efectelor semnificative ale metamfetaminei asupra vasoconstrictiei, formarii placilor aterosclerotice, aritmiilor cardiace, cardiomiopatiei si hipertensiunii pulmonare. IMA la consumatorii de metamfetamina rezulta atat din vasospasmul coronarian acut, cat si din formarea accentuata a placilor aterosclerotice.
Inflamatia cronica si bolile autoimune
Ateroscleroza este partial un proces inflamator cronic. Markerii inflamatori, cum ar fi proteina C reactiva (CRP) de inalta sensibilitate (hs-CRP), factorul de necroza tumorala si interleukinele (IL), s-au dovedit a fi asociati cu un risc crescut de ateroscleroza si evenimente cardiovasculare. Acest aspect este valabil si in cazul infarctului miocardic la pacientii tineri.
In plus, bolile autoimune apar ca factori de risc noi pentru pacientii tineri cu infarct miocardic acut, fiind asociate cu rate mai mari de mortalitate pe termen lung.
Lupusul eritematos sistemic (LES), in special, este legat de inflamatia sistemica si endoteliala, accelerand ateroscleroza si crescand riscul de infarct miocardic. Studiile au aratat ca 16% dintre pacientii cu LES pot prezenta IMA, iar cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 44 de ani au o probabilitate de aproape 50 de ori mai mare de a suferi un infarct miocardic comparativ cu grupul de control sanatos.
Psoriazisul, o boala autoimuna comuna, este, de asemenea, asociat cu un risc crescut de infarct miocardic, pacientii tineri care sufera de boala severa fiind afectati.
Un alt domeniu in continua evolutie este relatia complexa dintre afectiunile cavitatii orale si bolile cardiovasculare, in special parodontoza. Se stie ca persoanele cu parodontoza prezinta un risc crescut de boli cardiovasculare. S-a demonstrat ca bacteriile orale asociate cu parodontoza induc disfunctie endoteliala si accelereaza ateroscleroza la modelele animale.
Factorii de risc psihosociali
Stresul (acut si cronic), anxietatea, depresia si factorii socioeconomici (venituri mici si un nivel scazut de educatie) sunt din ce in ce mai recunoscuti ca factori de risc la pacientii tineri cu IMA prematur. Acestia pot influenta direct cauzarea IMA, precum si indirect prin alegeri de stil de viata nesanatoase, cum ar fi fumatul, desentarismul si dieta dezechilibrata.
Factorii de risc specifici femeilor
Femeile tinere cu infarct miocardic au factori de risc si mecanisme fiziopatologice distincte in comparatie cu barbatii si femeile mai in varsta.
Studiile au aratat ca femeile tinere tind sa se recupereze mai lent si prezinta un risc mai mare de morbiditate, mortalitate si readmitere in comparatie cu barbatii de aceeasi varsta. Rata deceselor in spital dupa IMA, desi in scadere, ramane substantial mai mare la femei decat la barbati, in special la femeile cu varsta <50 de ani.
Cercetarile sugereaza ca femeile tinere pot avea o prevalenta mai mare a fumatului, antecedente familiale de boala coronariana si boli autoimune ca factori de risc.
In plus, complicatiile legate de sarcina contribuie semnificativ la riscul prematur de boli cardiovasculare la femeile tinere. Afectiuni precum preeclampsia, hipertensiunea gestationala, diabetul gestational, nasterea prematura si nasterea unui sugar cu greutate mica la nastere sunt legate de disfunctia endoteliala, tulburari metabolice si ateroscleroza prematura. O multitudine de studii au demonstrat ca femeile cu acesti factori de risc prezinta o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta boala arteriala coronariana, iar acest lucru a dus la recunoasterea preeclampsiei ca factor de risc cardiovascular specific femeilor de catre Asociatia Americana a Inimii.
Preeclampsia este o forma periculoasa de hipertensiune arteriala care afecteaza 2-10% din femeile insarcinate si reprezinta cauza principala de deces matern la nivel mondial. Este definita ca hipertensiunea arteriala si prezenta de proteine in exces in urina dupa saptamana 20 de sarcina la o femeie care anterior avea o valoare normala a tensiunii arteriale. Chiar si o crestere usoara a tensiunii arteriale peste normal (tensiune arteriala >/= 140/90 mmHg) poate fi un semn de preeclampsie.
Invata sa recunosti semnele si simptomele infarctului miocardic acut si actioneaza rapid!
Jumatate dintre decesele cauzate de un infarct de miocard au loc in primele 3-4 ore de la debutul simptomelor. Chiar daca nu esti sigur ca durerea in piept este cauzata de un infarct de miocard, cere ajutor medical de urgenta - suna la 112!. Nu te diagnostica singur! Fiecare minut conteaza si iti poate salva viata.
Semne si simptome de IMA sunt:
- Durere brusca in mijlocul pieptului (in spatele sternului), resimtita ca gheara, apasare violenta, strangere, presiune sau strangulare
- Durerea dureaza cateva minute sau trece imediat si revine ulterior
- Durerea din piept poate iradia in umeri, ambele brate, la baza gatului si/sau in mandibula
Nu ignora semnele unui atac de cord. Daca durerea in piept dureaza mai mult de 15 minute, cere ajutor medical de urgenta. Suna la 112!
Semne si simptome care pot insoti durerea:
- Transpiratii reci, profuze
- Paloare
- Dificultate in respiratie
- Teama (anxietate)
- Palpitatii (batai neregulate ale inimii)
- Greata
- Senzatie de “cap usor”
Femeile pot avea semne si simptome de IMA diferite fata de barbati
La femeile care au un infarct miocardic acut, durerea in piept nu este intotdeauna severa sau simptomul cel mai evident. Femeile tind sa aiba simptome atipice, mai vagi, cum ar fi dificultatea in respiratie, greata sau dureri de spate sau de maxilar, care pot fi mai intense decat durerea in piept.
De aceea exista riscul ca femeile sa confunde simptomele infarctului de miocard acut cu afectiuni neamenintatoare de viata, precum o raceala, indigestie sau boala de reflux gastroesofagian (BRGE) sau chiar considera aceste manifestari ca urmare a procesului normal de imbatranire. Daca nu esti sigura ca este un infarct de miocard acut, suna la 112! Lasa medicul sa puna diagnosticul corect!
Echipa Inimii din Ponderas Academic Hospital
Interventia rapida, ideal in primele 3 ore, daca nu in primele 12 ore de la producerea infarctului miocardic acut, ajuta la recuperarea integrala a muschiului inimii si in consecinta, a functiei inimii. De aceea, dezobstructia arterei coronare prin procedura minim-invaziva angioplastie cu stent realizata in urgenta este esentiala in ameliorarea prognosticului pacientului cu infarct miocardic acut.
Echipa Inimii din Ponderas Academic Hospital este dedicata ingrijirii pacientilor cu infarct de miocard acut (IMA) si boala arteriala coronariana. Medici din diferite specialitati medicale - cardiologi, medici imagisti si ecografisti, cardiologi interventionisti, chirurgi cardiaci si medici anestezie si terapie intensiva colaboreaza pentru a oferi pacientilor o evaluare rapida si completa si un plan personalizat de tratament.
Diagnostic rapid
Vei fi preluat imediat de medicii urgentisti de la Camera de Garda din Ponderas Academic Hospital. Odata diagnosticul confirmat rapid prin electrocardiograma (EKG) si analize de sange (troponina, CK-MB), cardiologii interventionisti din centrul de cardiologie interventionala vor efectua in cel mai scurt timp coronarografia, pentru a identifica zonele stenozate de la nivelul arterelor coronare.
Coronarografia sau angiografia coronariana este o procedura medicala care ii permite medicului sa stabileasca precis numarul, localizarea si severitatea stenozelor la nivelul arterelor coronare.
Coronarografia se efectueaza in sala de angiografie (denumita si sala de cateterism), sub anestezie locala si necesita de obicei internare de doar 24 de ore. Procedura se efectueaza cu anestezie locala si dureaza aproximativ 30 minute, insa atunci cand se combina cu alte proceduri de cardiologie interventionala, cum ar fi angioplastia coronariana cu stent, durata creste.
Medicul cardiolog interventionist va introduce un tub subtire (denumit cateter) printr-o artera de la incheietura mainii (de obicei artera radiala) sau de la incheietura coapsei (artera femurala). Cateterul va fi ghidat cu precizie sub control radioscopic pana la nivelul arterelor coronare. Prin acest cateter se introduce o substanta de contrast care permite vizualizarea arterelor folosind raze X, cu ajutorul unui aparat performant denumit angiograf. Astfel, se examineaza in timp real imaginile pe un ecran de inalta definitie si se pot identifica zone de ingustare (stenoza) sau obstructie (ocluzie) la nivelul arterelor care vascularizeaza muschiul cardiac.
Angioplastia coronariana cu stent
Odata identificate artera sau arterele obstruate, tratamentul infarctului miocardic in urgenta se realizeaza prin procedura de angioplastie coronariana cu montare de stent – o metoda minim-invaziva prin care artera blocata este revascularizata.
In timpul angioplastiei, medicul cardiolog interventionist va inainta prin teaca subtire introdusa la nivelul a arterei periferice un cateter prevazut la capat cu un balon. Odata ajuns la nivelul blocajului identificat anterior prin coronarografie, medicul va umfla balonul pentru a largi artera.
Ulterior, cardiologul interventionist va introduce un stent, un tub mic, asemanator unei plase, care va fi lasat pe loc si va actiona ca o schela pentru a mentine artera deschisa, prevenind astfel ingustarea din nou a acesteia.
La fel ca si coronarografia, procedura de angioplastie coronariana se realizeaza in sala de angiografie, sub controlul razelor X, care ii permit medicului sa observe care este locul exact unde artera sau arterele coronare sunt ingustate si sa verifice la sfarsitul procedurii cum vasul si-a reluat permeabilitatea.
Operatia de by-pass coronarian
Nu toate cazurile de infarct miocardic acut pot fi rezolvate prin angioplastie coronariana cu stent, uneori fiind recomandata o interventie chirurgicala pentru refacerea traseului arterial denumita by-pass aorto-coronarian.
Este o operatie complexa efectuata de un chirurg cardiovascular in sala de operatii sub anestezie generala, prin care un vas de sange sanatos prelevat din alta parte a corpului (o artera de la nivelul toracelui sau o vena de la nivelul membrului inferior) este grefat pe artera afectata. Prin „ocolirea” blocajului de la nivelul arterelor coronare este restabilit fluxul de sange catre muschiului cardiac.
Bypass-ul aorto-coronarian este, de obicei, indicat in cazurile de obstructii multiple severe in arterele coronare majore, mai ales atunci cand angioplastia nu a reusit sa le elimine. Operatia poate dura intre 3-6 ore in functie de complexitatea cazului (localizarea stenozelor, dificultatea anatomica si numarul de by-pass-uri necesare).
Cazurile complexe sunt discutate de echipa multidisciplinara formata din chirurgul cardiovascular, cardiologul interventionist si medicul cardiolog.
Recuperare (reabilitare) cardiovasculara
Ulterior, pacientului i se ofera un program de recuperare (reabilitare) cardiovasculara. Este un program supervizat de medicul cardiolog care are ca scop preventia secundara. Recuperarea cardiovasculara scade riscul de recidiva a unui nou IMA cu 38% si mortalitatea cu 50%.
Atunci cand te inrolezi intr-un program de reabilitatre cardiovasculara, se imbunatateste toleranta ta la efort, factorii de risc cardiovasculari sunt tratati adecvat si controlati, iar starea ta psihica se amelioreaza, fiind depasita bariera psihologica dupa evenimentul cardiac acut, toate acestea avand ca efect o mai buna calitate a vietii.
Povestile de succes ale pacientilor nostri
Doua povesti de succes - cea a lui Mihai in varsta de 44 de ani si cea a lui Arata Ishiki, un roman cu nume japonez, in varsta de doar 35 de ani care au suferit prematur un infarct miocardic acut - sunt dovada a ceea ce poate realiza Echipa Inimii din Ponderas Academic Hospital.
Surse de informatie:
- www.pmc.ncbi.nlm.nih.gov
- www.sciencedirect.com
- www.pmc.ncbi.nlm.nih.gov
- www.ahajournals.org
- www.mayoclinicproceedings.org
- www.mdpi.com