EDU.REGINAMARIA.RO

Un infarct poate fi o lectie despre cat de simpla este, de fapt, viata ta complicata

Viata este un miracol si cand miracolul acesta ne este redat, asa cum i-a fost redat lui Arata Ishiki, in zorii unei nopti de nesomn, printr-o interventie medicala realizata la locul si la momentul potrivit, atunci firescul arata altfel. Devine ceva care trebuie trait si spus.

Il cheama Arata Ishiki si este roman. Numele sau este japonez. Si l-a ales singur, acum 11 ani, pe cand avea 22 de ani, si l-a facut numele lui oficial. Este inspirat din practica zen si este compus din cuvintele japoneze „ishiki“ (atentie) si „arata“ (proaspat). Deci atentie proaspata. Pe atunci se ocupa cu pictura si fotografia, dar marturiseste cu nostalgie ca a lasat in urma aceste pasiuni. Acum are un job mai tehnic, dar si mai stresant.

Durerea in piept, primul simptom care a atras atentia

Incepe prin a povesti ca in urma cu ceva timp stresul ajunsese la un maximum: nu mai dormea, manca si traia dezordonat. Anxios si depresiv. Atunci, intr-o noapte in care se culcase la ora 3, s-a trezit doua ore mai tarziu,  plin de transpiratie si cu o apasare pe piept. A crezut initial ca apasarea va disparea, doar mai avusese asa ceva. Cand si-a dat seama ca nu dispare, a plecat la spital. A condus el insusi. Banuia ca se intampla ceva serios si se gandea la tatal lui, care facuse infarct miocardic la 35 ani. 

A mers direct la Ponderas Academic Hospital, unde i s-a facut o electrocardiograma care a pus probleme, apoi inca una, care nu mai arata nicio tulburare. I s-a recomandat coronarografie si a ezitat. I-a trecut prin minte sa plece, sa se culce si sa revina alta data pentru investigatii. Totusi s-a decis sa intre atunci, pe loc, la coronarografie si aceasta a fost sansa lui. Medicii din centrul de cardiologie interventionala, dr. Radu Pretorian si dr. Gabriel Crasmariu, care au realizat coronarografia, i-au descoperit o artera complet blocata, si au procedat la „desfundarea“ ei, prin angioplastie, implantandu-i un stent si evitand, astfel, oprirea inimii. In doar cateva zeci de minute.
 

Dr. Radu Pretorian, medic primar cardiologie, coordonatorul sectiei de cardiologie interventionala

Au urmat 12 ore de imobilitate, in care tot ce-si dorea era sa doarma. Nu se gandea la nimic altceva.

Angioplastia coronariana, spune dr. Radu Pretorian, presupune introducerea unei sonde prin artere si conducerea ei pana in dreptul inimii, unde vasele de sange sunt dilatate cu ajutorul unor „baloane” de mici dimensiuni. Apoi, leziunile de pe vasul de sange sunt indepartate si se monteaza un stent pentru a mentine vasul de sange respectiv deschis si functional. Tehnica a fost creata undeva in anii 1970, dar acum totul a atins un alt nivel. Din anii 2000, de cand procedurile de cardiologie interventionala au inceput sa se foloseasca pe scara larga la nivel mondial, inclusiv in Romania, toate instrumentele au inceput sa devina din ce in ce mai fine, iar tehnicile au devenit foarte precise. 
 

Stenturile au devenit din ce in ce mai mici, explica dr. Gabriel Crasmariu, si au dobandit o forta mai mare. Cele de ultima generatie, cum este si cel montat pacientului, sunt stenturi active care contin un agent farmacologic, care se elibereaza lent si impiedica reaparitia ingustarilor care ar putea bloca din nou vasul de sange. 

Coronarografia ca metoda de investigatie se efectueaza in regim de urgenta, daca este vorba de un infarct, dar se poate realiza si programat, la pacientii cu boala coronariana cronica. Se pune un diagnostic, apoi medicii decid daca merg mai departe cu procedura de deschidere a fluxului sanguin prin vasul astupat (stenozat).

Totusi, chiar daca procedura este foarte bine pusa la punct in zilele noastre, pentru reusita ei si pentru revenirea rapida la viata normala a pacientului, este extrem de important ca ea sa fie aplicata cat se poate de repede dupa ce infactul a intervenit, subliniaza medicii, aratand ca in cazul lui Arata Ishiki a urmat o evolutie buna, fara complicatii - pacientul s-a externat in ziua a treia dupa interventie. 
 

Coronarografia si angioplastia, procedurile care i-au salvat viata

Coronarografia pune in evidenta eventualele vase de sange blocate, apoi prin angioplastie are loc tratamentul. Un cheag de sange (un tromb) este indepartat mecanic, prin aspirare. Rareori, insa, aceste cheaguri apar singure. De obicei exista si leziuni ale vasului de sange sau ingustari cauzate de depunerile de la nivelul peretilor vaselor, cazuri in care vasul de sange este dilatat cu un balon si se monteaza tubul denumit stent, care va tine peretii departati la calibrul necesar, astfel incat sangele sa circule in continuare. 
 

Stenturile sunt implanturi permanente, adaptate anatomiei vasului pacientului - cele pe care le folosesc medicii in prezent au o forma tubulara. 

La o coronarografie se pot descoperi si lucruri mai complicate, cum ar fi depuneri de calciu care trebuie dislocate sau depuneri aflate in locuri mai greu accesibile. Echipa medicala trebuie sa ia decizia potrivita pentru fiecare pacient, in functie de particularitatile acestuia. Daca leziunile sunt, insa, foarte extinse, daca afecteaza foarte multe vase de sange sau daca se afla in locuri extrem de greu accesibile, se recomanda totusi interventia chirurgului cardiovascular, care poate rezolva cazul printr-o interventie de bypass coronarian. 
Datorita experientei medicilor din centrul de cardiologie interventionala, complicatiile aparute in cadrul interventiilor de angioplastie sunt rare si pot fi prevenite. 

Pentru reusita unei astfel de interventii, este esential ca pacientul sa ajunga cat mai repede la spital, dupa primele simptome. Durerea si senzatia de presiune sau durere in piept sunt de obicei puternice si ii determina pe pacienti sa se prezinte la medic de urgenta, dar cateodata, de exemplu, la diabetici, durerea care apare nu este atat de importanta si unii o pot ignora. 

„Unii pacienti pot „duce un infarct pe picioare“; ii vedem venind la cabinet pentru controale de rutina si la un astfel de control incepem sa banuim ca in trecut a avut loc un astfel de eveniment. Prin coronarografie se pune in evidenta acest lucru si angioplastia poate ajuta si in cazul in care avem de-a face cu un infarct „vechi“ de cateva luni - desi efectele maxime ale procedurii apar atunci cand se intervine cat se poate de devreme, in primele cateva ore dupa ce pacientul resimte durerile in piept “ adauga dr. Pretorian si dr. Crasmariu.
 

Schimbarea stilului de viata, un pas important in evolutia pacientului

De la procedura suferita de Arata Ishiki au trecut cateva luni bune si el a inceput o viata noua. Spune ca desi „jobul e la fel, cerintele sunt la fel, numai ca eu nu-mi mai fac atatea griji, pur si simplu iau lucrurile mult mai usor“.

Acum spune ca se simte mult mai bine decat se simtea inainte, cu totul, inclusiv psihic. Obisnuia sa transpire - si noaptea, si la efort - acum nu mai transpira. I-au disparut toate manifestarile pe care el era obisnuit sa le lege de ideile de angoasa si panica, pulsul accelerat, tensiunea ridicata - acum le pune pe seama problemelor cardiovasculare pentru care s-a prezentat la camera de garda din Ponderas. 

Mai avusese si in trecut senzatia de apasare pe piept, atunci cand se trezea dupa o noapte petrecuta aproape in totalitate in stres si partial nesomn - dar cum cardiologii la care mai fusese nu gaseau nimic, el a presupus ca e tot angoasa. I s-a spus ca este un pacient atipic. Nici rata colesterolului nu era atat de mare, insa organismul sau avea particularitatea de a-l depune rapid si prioritar pe artere. Suferea de dislipidemie, dupa cum avea sa afle de la medicii din Ponderas, care l-au tratat si care i-au recomandat medicamente pentru reducerea colesterolului si respectarea unui regim alimentar.

Medicii i-au pus in vedere ca si alte vase de sange din dreptul inimii sunt in pericol - respectiv au deja depuneri de colesterol - dar nu prezinta leziuni atat de mari incat sa afecteze fluxul de sange si sa fie rezolvate prin angioplastie, ci acestea sunt posibil de redus si de eliminat numai prin reducerea ratei colesterolului sanguin. „Este o ateroscleroza precoce“ spune dr. Radu Pretorian. „Aceasta maladie debuteaza, de obicei, in decada a cincea sau a sasea. La el a contat factorul genetic, dat fiind ca tatal a suferit un infarct aproximativ la aceeasi varsta, dar au contat si factorii care tin de stilul de viata, in special fumatul, sedentarismul si probabil dinamica colesterolului“ continua medicul. 

De aceea, pentru Arata Ishiki, prioritare sunt acum reducerea greutatii si abandonarea fumatului. 
La tigari a renuntat deja complet, desi obisnuia sa fumeze destul de mult. Se luptase mai toata viata cu tentatia asta. A fumat opt ani, s-a lasat opt ani si acum reluase fumatul de doi ani. A inceput si un regim alimentar care l-a ajutat deja sa slabeasca aproximativ 6 kg. Are gesturi extrem de linistite si aproape nimic din aparenta lui de acum nu te lasa sa banuiesti ca in urma cu numai cateva luni trepida de stres si agitatie. Indiferent de solicitari, respecta un program stric de odihna. Medicii i-au explicat ca in noptile in care statea treaz, productia hormonului responsabil de stres (cortizolul) crestea ametitor si, practic, acesta poate fi unul dintre mecanismele prin care cresc depunerile de colesterol de pe artere. Un rol important il are si activitatea fizica, iar Dr. Gabriel Crasmariu arata ca miscarea, in conditii controlate, este indicata in acest moment, deci dupa o prima scadere in greutate cu regim alimentar. 
 

Factori de risc ai infarctului si metode de preventie

Stiind ca tatal lui facuse infact atat de tanar, Arata Ishiki obisnuise si el sa-si faca electrocardiograme si ecografii cardiace, dar acestea nu au aratat nimic deosebit niciodata. 
Povesteste ca medicii de aici i-au spus ca este un caz atipic. Si isi mai aminteste si ca tatal lui nu avusese sansa unei coronarografii. Pe vremea aceea, tratamentul tipic in caz de infarct era doar medicamentos. Din fericire a supravietuit, acum are 61 de ani, si si-a schimbat si el stilul de viata.

Conform recomandarilor medicilor, stilul de viata preventiv este cel mai important factor care ne poate proteja de complicatiile cardiace: evitarea fumatului, evitarea excesului de greutate, adoptarea unei regim alimentar corespunzator si mai ales a unui regim de activitate fizica: cel putin 30 de minute de miscare pe zi, de 3-5 ori pe saptamana. Dr. Crasmariu subliniaza mai ales importanta abandonarii fumatului. 

Arata Ishiki - „omul cu atentia mereu proaspata“, asa s-ar talmaci numele pe care si-l compusese in japoneza - mai povesteste si ca acum, la acest incident major, nu s-a temut de moarte. Mai degraba fusese zguduit de frica aceasta in urma cu cativa ani cand a trecut printr-o interventie medicala foarte dureroasa. 

Insa de data asta, desi era in pragul infarctului si fusese intr-un real pericol, nu s-a gandit la absolut nimic. Simtea ca se afla pe maini bune si ca totul va fi bine. Exact ca in pildele japoneze, isi gasise zenul. 
 

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.