Avea 36 de ani și o viață stabilă, lucra într-un birou și, până în anul 2020, greutatea ei era în jur de 70 de kilograme. Apoi a venit pandemia și, odată cu ea, ceva ce nu putea controla.
Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
„La începutul pandemiei am început să am probleme cu kilogramele și am observat că nu pot să le dau jos cu nimic. Am încercat exerciții, dietă și nu a funcționat nimic. Au fost doi ani de chin.”, povestește ea.
În doar un an, corpul i s-a schimbat dramatic. „Am pus 20 de kilograme și apoi am urcat până la 120.”
Pentru mulți oameni, obezitatea este privită superficial: ca o problemă de voință, disciplină sau alimentație. Însă, în spatele kilogramelor în plus există, de multe ori, dezechilibre hormonale, rezistență la insulină, inflamație, tulburări emoționale și ani întregi de luptă tăcută.
În cazul lui A., răspunsul a venit într-un cabinet de endocrinologie. „M-am programat la un medic endocrinolog și acolo am descoperit că am o rezistență la insulină.” Rezistența la insulină este o afecțiune în care organismul nu mai răspunde eficient la insulină, hormonul care ajută zahărul din sânge să intre în celule pentru a fi folosit ca energie. Astfel, pancreasul produce tot mai multă insulină, ceea ce poate favoriza acumularea kilogramelor și, de asemenea, poate face slăbitul mai dificil.
O epidemie despre care încă vorbim prea puțin
Obezitatea este astăzi considerată o boală cronică complexă, nu un simplu rezultat al alimentației dezechilibrate. Organizațiile medicale internaționale avertizează că excesul ponderal sever crește riscul de diabet zaharat, hipertensiune arterială, apnee în somn, infertilitate, boli cardiovasculare și anumite forme de cancer. În multe cazuri, atunci când nu mai funcționează nimic, este recomandată intervenția gastric sleeve, care presupune îndepărtarea a aproximativ 80% din stomac, ceea ce reduce atât cantitatea de alimente consumată, cât și senzația de foame.
American Society for Metabolic and Bariatric Surgery chiar consideră sleeve gastrectomy una dintre cele mai eficiente proceduri moderne pentru tratamentul obezității severe.
Însă, dincolo de definițiile medicale există viețile reale ale pacienților, iar acolo, obezitatea se simte diferit.
Obezitatea care doare
Obezitatea nu afectează doar aspectul fizic. Ea se infiltrează în fiecare colț al vieții cotidiene: în mersul greoi, în somnul întrerupt, în urcatul scărilor și în felul în care se privește fiecare pacient în oglindă.
„Oboseala era enormă. Foarte greu făceam mișcare, aveam dureri de articulații. E o greutate în plus și pe coloană și orice schimbare o simțeam”, spune A.
Până și cele mai banale activități deveniseră dificile, dar una dintre cele mai apăsătoare poveri nu era fizică, ci emoțională.
„Stima de sine nu mai exista. Degeaba ți se spune că ești ok, că ești frumoasă, că ești deșteaptă. Tu nu prea simți asta”, mărturisește pacienta.
Există un tip de singurătate despre care pacientele cu obezitate vorbesc rar. Nu este neapărat lipsa oamenilor din jur, ci sentimentul că propriul corp a devenit străin, iar hainele, un amănunt aparent banal, devin un reminder constant.
„Nu prea îți vine să mergi la cumpărături și nu îți vine să alegi hainele care îți plac. Îți alegi haine elastice și te îmbraci sport, deși eu am muncă de birou și trebuie să am o anumită prestanță.”
În România, obezitatea este încă înconjurată de prejudecăți. Mulți pacienți ajung târziu la medic tocmai pentru că ani la rând au auzit că „trebuie doar să mănânce mai puțin”, dar medicina modernă spune altceva.
Obezitatea nu este un eșec personal
Dr. Liliana Brîncoveanu, medic chirurg specializat în chirurgie bariatrică la Spitalul Regina Maria Timișoara, explică faptul că obezitatea este o boală complexă, care are o mulțime de implicații metabolice.
„Pacienta s-a prezentat pentru creștere ponderală sub dietă hipocalorică. Își dorea foarte mult să slăbească.”
Indicele de masă corporală (IMC) al pacientei era de 43 kg/mp, ceea ce înseamnă obezitate morbidă. IMC este un indicator care estimează dacă greutatea unei persoane este proporțională cu înălțimea sa.
Înainte de intervenție, A. a trecut printr-un protocol complex de evaluare.
„Orice pacient care vine la noi are nevoie de consult gastroenterologic cu gastroscopie, consult cardiologic cu ecografie cardiacă, pneumologic cu test sleep-apnea și, desigur, avizul psihologului”, explică dr. Brîncoveanu.
Pentru mulți oameni, chirurgia bariatrică pare o scurtătură. În realitate, este una dintre cele mai atent monitorizate intervenții chirurgicale moderne. Dr. Brîncoveanu spune că intervenția gastric sleeve este considerată standardul de aur în tratamentul obezității, iar lipsa tratamentului poate însemna dezvoltarea unor boli cronice grave.
„Se dezvoltă patologii cronice de genul hipertensiunii arteriale, boli osteoarticulare sau diabet zaharat,” spune medicul.
„M-am îndrăgostit din primul moment”
A. a ajuns la dr. Liliana Brîncoveanu la recomandarea unui alt medic. Nu știa exact ce va decide. Voia doar o opinie medicală, însă, întâlnirea cu dr. Brîncoveanu a schimbat imediat modul în care au evoluat lucrurile.
„Cum am intrat și am văzut-o așa veselă, m-am îndrăgostit și mi-am dat seama că este medicul care mă va ajuta”, își amintește pacienta. „Mi-a răspuns la toate întrebările și am hotărât aproape pe loc că asta e calea.”
Consultația a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026. În următoarele săptămâni, au urmat investigațiile și avizele necesare, iar pe 24 martie, A. intra în sala de operație.
Ce înseamnă, de fapt, gastric sleeve
Intervenția de gastric sleeve presupune reducerea stomacului prin îndepărtarea unei mari părți din el, lăsând un rezervor gastric mult mai mic.
„Se secționează stomacul de-a lungul marii curburi, folosind un rezervor cam de 100 mililitri”, explică medicul.
Scopul intervenției nu este doar reducerea cantității de alimente consumate, ci și modificarea mecanismelor hormonale implicate în foame și sațietate.
Operația durează, în medie, aproximativ două ore. În cazul lui A., intervenția a decurs fără complicații, dar ceea ce a impresionat echipa medicală nu a fost doar evoluția postoperatorie. „A fost impresionantă voința ei de a slăbi”, își amintește medicul.
Pentru mulți pacienți, ideea unei intervenții chirurgicale asupra stomacului provoacă teamă. A. spune că a simțit mai degrabă liniște. După ani de diete, sport și încercări fără rezultat, operația nu mai părea o alegere radicală, ci ultima soluție logică, iar întâlnirea cu dr. Brîncoveanu a avut un rol important.
Primele ore după operație
Recuperarea după chirurgia bariatrică este, de multe ori, mai rapidă decât își imaginează pacienții. „După operație, când am intrat în salon deja mergeam. M-a surprins că m-am ridicat așa repede”, spune A.
Din punct de vedere medical, evoluția a fost favorabilă. Tranzitul intestinal a fost reluat la 48 de ore și pacienta a stat internată trei zile.
Viața după gastric sleeve
La aproximativ 50 de zile după operație, schimbările erau deja evidente.
„Am mai multă energie. Parcă nu mai e așa stres pe coloană pentru că deja am dat 12 kilograme”, povestește ea.
Însă schimbările nu sunt doar fizice. „Parcă sunt și mai veselă”, mărturisește A. După intervenție, alimentația trebuie respectată cu strictețe. Pacienții urmează inițial o dietă bazată pe alimente pasate și primesc tratament gastric protector, vitamine și anticoagulante. Pe termen lung, succesul intervenției depinde de disciplină și monitorizare.
„Trebuie să respecte mesele fixe, exercițiile fizice și supravegherea unui nutriționist.”
Dr. Brîncoveanu explică faptul că pacienții sunt evaluați periodic. „Investigațiile se fac la o lună, la trei luni, la șase luni și la un an.”
Mai mult decât o operație: recâștigarea stimei de sine
În multe cazuri, pacienții vorbesc despre kilogramele pierdute. Mai rar despre rușinea pierdută. Obezitatea schimbă felul în care oamenii ocupă spațiul. Îi face să evite pozele, oglinzile, cumpărăturile, uneori chiar întâlnirile sociale. După chirurgia bariatrică începe însă și un alt proces: reconstrucția relației cu propriul corp.
„Încep de la zero. Stima de sine o să fie alta și o să încep să mă privesc altfel”, spune A.
Psihologii care lucrează cu pacienți bariatrici spun că recuperarea emoțională durează uneori mai mult decât cea fizică. Corpul se schimbă rapid, dar mintea are nevoie de timp să accepte transformarea. De aceea, în centrele moderne de chirurgie bariatrică, evaluarea psihologică este parte esențială din proces.
„Face mult să te primească cineva cu zâmbetul pe buze”
Una dintre cele mai importante părți ale recuperării este relația continuă dintre pacient și medic. A. spune că dr. Brîncoveanu a rămas implicată inclusiv după externare.
„Când am ajuns acasă, mi-a dat mesaj să mă întrebe cum mă simt”, spune A. Pentru mulți pacienți, acest tip de apropiere schimbă radical experiența medicală.
O boală despre care încă vorbim prea puțin
În România, numărul persoanelor cu obezitate este în creștere. Tot mai mulți pacienți ajung să dezvolte hipertensiune, diabet, apnee de somn sau boli articulare severe înainte să ceară ajutor medical.
Dr. Brîncoveanu avertizează că amânarea tratamentului poate avea consecințe serioase.
„Consecințele bolilor care se pot instala datorită obezității sunt greu de rezolvat”, atrage medicul atenția.
Chirurgul subliniază că tratamentul obezității nu aparține unui singur specialist, ci este implicată o echipă multidisciplinară. În spatele unei operații bariatrice există chirurgi, anesteziști, endocrinologi, cardiologi, gastroenterologi, psihologi și nutriționiști.
„Singurul meu regret e că n-am mers mai repede”
Mesajul lui A. pentru femeile care duc aceeași luptă este să nu amâne.
„Singurul meu regret e că n-am mers prima dată mai repede” pentru că o astfel de experiență chiar poate schimba și salva viața.
