Reabilitarea cardiovasculara dupa infarct sau accident vascular cerebral (AVC) are ca efecte reducerea mortalitatii in urma recidivei la jumatate si scade riscul unui nou eveniment vascular acut cu 38%. Este o strategie de recuperare in trei etape, ce are ca scop o resetare fizica si psihică a bolnavului.
Ce este recuperarea cardiovasculara?
Reabilitarea sau recuperarea cardiovasculara este un program supervizat de medicul cardiolog. Este o strategie care se adreseaza atat pacientului cu risc cardiovascular inalt, cat si celui care a experimentat un accident vascular cardiac sau cerebral.
Scopul este reducerea riscului de evenimente cardiovasculare acute, intelegerea afectiunii, respectarea riguroasa a tratamentul, efectele fiind imbunatatirea calitatii vietii, cresterea sperantei de viata si reducerea riscurilor de recidiva.
Recuperarea este gandita ca un plan de preventie secundara, destinat pacientilor cu boli cardiovasculare in forma acuta sau cronica, totul in contextul in care boala cardiovasculara reprezinta prima cauza de mortalitate timpurie, de morbiditate si mortalitate in lume.
Etapele recuperarii dupa accident vascular sau infarct
Procesul in sine are trei etape, toate derulate sub supraveghere si control medical, avand ca scop o resetare fizica si psihica a bolnavului.
Cele trei etape ale recuperarii cardiovasculare sunt:
- Prima faza (faza intraspitaliceasca) - are loc imediat ce pacientul a depasit momentul critic al infarctului miocardic acut. Aceasta urmareste mobilizarea fizica, ce se realizeaza adaptat la patologia pe care a avut-o si la indicatiile medicului. De fapt, este vorba despre mers simplu, eventual exercitii de respiratie si usoare miscari de mobilizare a membrelor inferioare si superioare. Implica un efort minim, dar trebuie realizate riguros in fiecare zi a convalescentei. Durata variaza de la caz la caz, de la cateva zile la cateva saptamani.
- Faza de consolidare - este cea in care pacientul mobil, stabil si care nu are complicatii importante efectueaza o recuperare dupa infarct sau dupa accident vascular cerebral, intr-un centru ambulator, cu scopul refacerii muschiului cardiac. In cazul celor care au in continuare nevoie de supraveghere medicala, inclusiv al celor care au avut AVC, aceasta a doua etapa se poate desfasura intr-o clinica de recuperare, sub coordonarea personalului medical. Planul de recuperare este stabilit personalizat si are ca scop recuperarea motorie dupa AVC.
- Ultima faza - este cea a recuperarii care continua toata viata. Este o noua normalitate, care presupune o regandire a stilului de viata cu tot ce inseamna el, de la alimentatie la miscare fizica si echilibru psihic. Aceasta etapa urmareste eliminarea tuturor factorilor de risc care pot genera un al doilea eveniment cardiovascular sau repetarea accidentului vascular cerebral.
Cine poate beneficia de recuperare
Este important de spus ca exista indicatii certe pentru acest plan de recuperare, cu rezultate pozitive probate de experienta si de studii stiintifice, dar exista si situatii cand aceste programe sunt contraindicate.
Programele de reabilitare cardiaca sunt recomandate cu indicatii certe urmatoarelor categorii:
- pacientilor care au suferit un eveniment acut, post infarct miocardic acut care nu s-a complicat;
- persoanelor diagnosticate cu boala cardiaca ischemica;
- bolnavilor cu angina pectorala cu prag redus, care fac crize anginoase frecvente, cu scopul ameliorarii tolerantei la efort si diminuarea factorilor de risc;
- pacientilor cu bypass-uri aortocoronariene;
- persoanelor carora li s-au inlocuit valvele sau au avut valvulopatii;
- pacientilor cu boala arteriala periferica;
- bolnavilor cu insuficienta cardiaca cronica.
Ideea de baza a recuperarii cardiovasculare si vasculare dupa AVC este aceea de a reorganiza viata pe principii sanatoase, cu beneficiul obtinerii unei calitati mai bune a vietii. In cazul celor care nu au experimentat un episod vascular acut de tipul infarctului sau accidentului vascular, recuperarea reprezinta o modalitate de a reduce riscul evenimentelor vasculare.
Descopera AICI echipa noastra de MEDICI.
Efectele reabilitarii vasculare
Boala cardiovasculara este o suferinta cronica, deci vindecarea este dificila sau chiar imposibila, strategia terapeutica urmarind ameliorarea si limitarea agravarii suferintei. In cazul specific al bolilor cronice vasculare, programele de reabilitare sunt partea cea mai importanta a preventiei, indiferent daca s-au produs sau nu accidente vasculare cardiace ori cerebrale.
Programele de reabilitare nu schimba trecutul, nu vindeca, dar pot influenta pozitiv viitorul, astfel:
- amelioreaza factorii de risc;
- imbunatatesc toleranta inimii la efort;
- amelioreaza depresia asociata bolilor cardiovasculare, accidentelor vasculare cerebrale si cardiace (30% dintre bolnavi au depresie);
- imbunatatesc statusul psihic al bolnavului cronic;
- imbunatatesc calitatea vietii;
- contribuie la depasirea unei bariere psihologice dupa un eveniment cardiovascular acut.
Depresia in bolile cardiovasculare si AVC
Una dintre suferintele asociate ale bolnavilor este depresia. Aceasta se manifesta dupa producerea accidentelor vasculare, dar este, in acelasi timp, si un factor de risc in aparitia evenimentelor vasculare de tipul infarctului si accidentului vascular cerebral. Se creeaza un cerc vicios, in care depresia este, in egala masura, cauza si efect.
Recuperarea vasculara implica si terapie psihologica, ce poate ajuta la obtinerea unui tonus psihic echilibrat al bolnavului, ceea ce contribuie pozitiv la strategia de reabilitare vasculara dupa infarct sau AVC, fiind si un factor preventiv in aparitia recidivelor.
Factorii de risc in aparitia afectiunilor cardiovasculare si a AVC
Bolile vasculare ale inimii, care duc la infarct miocardic sau la accidente vasculare cerebrale, au o suma de factori de risc comuni. Exista doua categorii:
Factori de risc care nu pot fi influentati si sunt nemodificabili, acestia fiind:
- varsta;
- aspectele ereditare (antecedentele de deces prematur in familie);
- bolile cardiovasculare aparute la varste tinere;
- patologiile ce produc afectare vasculara.
Factori de risc modificabili, asupra carora se poate interveni:
- obezitatea;
- fumatul;
- alimentatia nesanatoasa;
- sedentarismul;
- managementul stresului.
Simptomele principale ale bolilor cardiovasculare
Unele dintre afectiunile vasculare care pot duce la accidente vasculare cerebrale si infarct sunt asimptomatice. Tensiunea arteriala, un nivel ridicat al grasimilor si ateroscleroza nu au simptome decat in cazurile foarte grave.
De cele mai multe ori, pacientul cu o boala vasculara coronariana ajunge la medic pentru durere in piept in formele sale acute (angina pectorala). Durerea in piept poate sa fie tipica, localizata in spatele sternului, toracica, uneori intensa, poate iradia in spate, umeri, gat sau poate sa fie insotita de fenomene de insuficienta ventriculara stanga, manifestata prin senzatia de sufocare si oboseala la efort minim.
Daca durerea este intensa, acuta, insotita de transpiratii, ameteli, varsaturi, poate sa anunte un accident cardiovascular. Exista si manifestari dureroase atipice, cum sunt durerea in cot, in umar, durerea de dinti, care au cauza coronariana.
Preventia afectiunilor cardiovasculare si a AVC
Enumerarea factorilor de risc pe care ii putem influenta sunt elemente care contribuie la prevenirea afectiunilor cardiovasculare si a AVC.
Greutatea corporala mentinuta in limitele normale (recomandarea ideala fiind aceea a unui indice de masa corporala cuprins intre 20 si 25 de kilograme pe metrul patrat) este un element esential, fiind atat parte a preventiei, cat si obiectiv in recuperarea cardiaca.
Managerierea hipertensiunii arteriale, in conditiile in care aceasta este o boala in sine si un factor de risc major. Mentinerea tensiunii arteriale sistolice sub 140 de milimetri coloana de mercur este un obiectiv important al prevenirii accidentelor vasculare cardiace si cerebrale.
Combaterea dislipidemiei, prin dieta si medicatie, pentru a preveni depunerile de grasimi pe peretii interiori ai vaselor de sange care produc afectare vasculara.
Activitatea fizica pentru sanatatea psihica si fizica, minim 30 de minute pe zi, contribuie la:
- reducerea colesterolului;
- reglarea tensiunii arteriale;
- scaderea rezistentei la insulina;
- reducerea greutatii corporale.
Vezi AICI oferta noastra de INVESTIGATII CARDIOLOGICE
Concluzionand, este necesar ca, dupa 40 de ani, fiecare persoana sa faca un consult cardiologic complet, care sa insemne o electrocardiograma, o ecografie cardiaca si analize de sange specifice, completate cu un dialog cu medicul, pentru identificarea unor posibile simptome, totul pentru a depista din timp eventualele probleme si a institui un comportament preventiv.