Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Gripă (A și B) la adulți și copii: Cauze, simptome, contagiozitate și tratament

Gripa (A și B) este o infecție virală extrem de contagioasă, care afectează atât adulții, cât și copiii, provocând simptome respiratorii și sistemice ce pot varia de la moderate la severe.

Contactează-ne!

Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.

Esențial

  • Cauze: Virusurile gripale de tip A și B, transmise prin picături respiratorii sau contact direct cu suprafețe contaminate.
  • Simptome: Debut brusc cu febră, frisoane, tuse, dureri musculare, oboseală accentuată și, la copii, uneori simptome digestive.
  • Contagiozitate: Perioada de incubație 1–4 zile; contagioasă cu 1 zi înainte și până la 5–7 zile după debut (mai mult la copii sau persoane cu imunitate scăzută).
  • Tratament: Odihnă, hidratare, medicamente simptomatice; antivirale recomandate de medic în cazuri severe sau cu risc de complicații.
    Descoperă în cele ce urmează tot ce trebuie să știi despre gripa la adulți și copii.

Cuprins

Ce este gripa și cum se deosebește de răceală?

Gripa este o infecție respiratorie acută, provocată de virusurile gripale, care afectează căile respiratorii superioare și inferioare. Este una dintre cele mai contagioase boli virale din sezonul rece.

Gripă vs. răceală: tabel comparativ

Spre deosebire de o simplă răceală, gripa debutează brusc și are simptome intense. Descoperă mai multe diferențe în tabelul de mai jos:

Caracteristică

Comparație Gripă vs. Răceală

Cauză

Gripă: Virusuri gripale (Influenza).

Răceală: Diverse virusuri (rinovirusuri, coronavirusuri etc.).

Debutul simptomelor

Gripă: Brusc.

Răceală: Treptat.

Febră

Gripă: Frecventă și ridicată (38-40°C).

Răceală: Rară sau ușoară.

Durere de cap

Gripă: Frecventă și intensă.

Răceală: Rară sau ușoară.

Oboseală

Gripă: Puternică, poate dura săptămâni.

Răceală: Ușoară, pe termen scurt.

Dureri musculare

Gripă: Frecvente și intense.

Răceală: Rareori.

Tuse

Gripă: Uscată și persistentă.

Răceală: Ușoară sau moderată.

Congestie nazală

Gripă: Mai puțin frecventă.

Răceală: Foarte frecventă.

Durata simptomelor

Gripă: 1-2 săptămâni.

Răceală: 3-7 zile.

Complicații

Gripă: Posibile (pneumonie, agravarea bolilor cronice).

Răceală: Rare.

Cum se transmit virusurile gripale?

Virusurile gripale se transmit în mai multe feluri. Cel mai des, se răspândesc prin picăturile de salivă pe care le expulzi când tușești, strănuți sau vorbești. Aceste picături pot fi inhalate direct de cei din jur sau pot ajunge pe diverse suprafețe. De acolo, virusul poate ajunge la nas, gură sau ochi prin atingerea suprafețelor contaminate și apoi a feței. De asemenea, virusul se poate transmite prin aerosoli, particule fine care rămân în aer.

Care e perioada de incubație și contagiozitate a gripei?

Perioada de incubație a gripei reprezintă intervalul de timp dintre momentul infectării cu virusul și apariția primelor simptome. Aceasta durează, în general, între 1 și 4 zile, însă poate varia în funcție de starea sistemului imunitar al fiecărei persoane. Cu cât imunitatea este mai puternică, cu atât debutul simptomelor poate fi mai întârziat sau chiar mai ușor de suportat.

O persoană infectată cu virusul gripei devine contagioasă cu aproximativ o zi înainte de a resimți orice simptom clinic. Astfel, în această perioadă pre-simptomatică, virusul se poate transmite ușor către alte persoane, chiar dacă infectatul încă nu știe că este bolnav. Contagiozitatea continuă după apariția simptomelor, timp de 5–7 zile la adulți și chiar mai mult la copii sau persoane cu imunitate scăzută.

În cazul copiilor mici și al persoanelor cu sistem imunitar slăbit (de exemplu, vârstnici sau persoane cu afecțiuni cronice), perioada în care sunt contagioși poate fi mult mai lungă, depășind uneori 7 zile. Acest lucru face ca aceștia să fie surse importante de transmitere a virusului în comunități și să necesite măsuri speciale de izolare și monitorizare.

Câte tipuri de gripă există? Gripa A, B și C

Există trei tipuri principale de virusuri gripale care ne pot afecta: gripa A, gripa B și gripa C. Gripa de tip A și gripa de tip B sunt cele care provoacă epidemiile sezoniere și sunt cele mai importante din punct de vedere medical.

Gripa tip A

Este cea mai frecventă și mai severă. Virusurile gripale A sunt clasificate în subtipuri, în funcție de proteinele de pe suprafața lor (hemaglutinină – H și neuraminidază – N). Subtipurile A(H1N1) și A(H3N2) sunt cele mai comune la oameni. Această formă de gripă poate duce la epidemii și pandemii, fiind responsabilă pentru cele mai grave focare.

Gripa B 

Este și ea o cauză importantă a epidemiilor sezoniere, deși simptomele sunt, de obicei, mai ușoare decât la gripa A. Virusurile gripale B se împart în două linii principale: B/Yamagata și B/Victoria. Spre deosebire de gripa A, gripa de tip B nu provoacă pandemii, dar poate genera epidemii locale semnificative.

Gripa C 

Apare mai rar și provoacă, în general, infecții ușoare, asemănătoare cu o răceală. Acest tip de gripă nu are un impact major asupra sănătății publice și nu contribuie la epidemiile sezoniere. Virusul gripal C poate infecta persoane de toate vârstele, dar simptomele sunt, de obicei, minore și trec neobservate.

Cum se manifestă gripa de tip A vs. tip B?

Gripa de tip A și gripa de tip B sunt cauzate de virusuri diferite, dar ambele pot provoca simptome similare, precum febră, tuse și dureri musculare. Totuși, gripa de tip A tinde să fie mai severă și să debuteze brusc, pe când gripa de tip B are, în general, o evoluție mai blândă și simptome mai ușoare. Înțelegerea diferențelor între aceste două tipuri de gripă ajută la o mai bună gestionare a bolii, de aceea, ți-am pregătit un tabel comparativ mai jos:

Caracteristică

Comparație Gripă de tip A vs. Gripă de tip B

Virus

Tip A: Virusuri influenza tip A.

Tip B: Virusuri influenza tip B.

Severitatea simptomelor

Tip A: Mai severă, cu simptome mai intense.

Tip B: Mai ușoară, cu simptome mai blânde.

Debutul simptomelor

Tip A: Brusc și rapid.

Tip B: Mai gradual, cu debut mai lent.

Riscul de epidemii/pandemii

Tip A: Poate cauza epidemii și pandemii.

Tip B: De obicei, cauzează epidemii locale.

Variabilitate genetică

Tip A: Foarte mare, cu multe subtipuri.

Tip B: Variabilitate genetică mai redusă.

Complicații

Tip A: Mai frecvente și mai grave.

Tip B: Mai rare și mai puțin severe.

Grupe afectate frecvent

Tip A: Adulți și copii, fiind mai răspândită.

Tip B: Mai frecventă la copii și adolescenți.

Care sunt simptomele gripei la adulți și copii?

Gripa debutează brusc și provoacă simptome intense atât la adulți, cât și la copii. Febra ridicată, tusea uscată, durerile musculare și oboseala sunt frecvente la ambele grupe, iar copiii pot avea și probleme digestive. Este importantă recunoașterea rapidă a simptomelor pentru a preveni complicațiile.

Simptome comune de gripă la adulți

Gripa la adulți se manifestă în general printr-un debut brusc, cu febră ridicată ce poate ajunge între 38 și 40 de grade Celsius, însoțită de frisoane intense și transpirație. Este important de reținut că nu toți adulții cu gripă fac febră, mai ales persoanele în vârstă sau cele cu imunitate scăzută, la care simptomele pot fi mai puțin evidente.

Tusea uscată și persistentă este unul dintre cele mai comune simptome, adesea însoțită de dureri în gât și congestie nazală. Durerile musculare și articulare sunt frecvente și pot fi destul de intense, afectând spatele, brațele și picioarele. Durerile de cap severe și oboseala profundă sunt, de asemenea, caracteristice, contribuind la senzația generală de slăbiciune și disconfort.

Gripa poate agrava simptomele unor boli cronice preexistente și, în cazuri severe, poate duce la complicații grave precum pneumonia sau sepsisul, motiv pentru care este importantă monitorizarea atentă și consultul medical în cazul în care simptomele se înrăutățesc.

Simptome specifice gripei la copii

La copii, simptomele gripei pot fi similare cu cele ale adulților, însă pe lângă febră, tuse și dureri musculare, pot apărea și probleme gastrointestinale, cum ar fi vărsăturile și diareea, care sunt mai puțin frecvente la adulți. În plus, copiii pot deveni iritabili, pot plânge mai mult decât de obicei și pot refuză să mănânce sau să bea, ceea ce poate duce rapid la deshidratare.

Simptomele gripei la copii pot varia în intensitate, iar gripa tip A tinde să fie mai severă și să debuteze mai brusc, în timp ce gripa tip B poate avea un debut mai lent și simptome mai ușoare, deși ambele forme necesită atenție medicală.

Este esențial ca părinții să urmărească evoluția simptomelor și să solicite ajutor medical dacă apar dificultăți de respirație, letargie excesivă sau semne de deshidratare.

Tratament gripa - Opțiuni și recomandări

Tratamentul gripei se bazează, în principal, pe ameliorarea simptomelor și pe măsuri de susținere, adaptate fiecărui pacient. În majoritatea cazurilor, odihna, consumul de lichide și medicamentele pentru durere și febră sunt suficiente.

Ce include schema de tratament pentru gripă acasă

  • Consumul de lichide este important– apă, sucuri naturale și supe calde – pentru a preveni deshidratarea și a fluidiza secrețiile respiratorii.
  • Odihna ajută sistemul imunitar să lupte mai bine cu infecția.
  • Gargară cu apă sărată caldă pentru durerea de gât.
  • Evitarea fumului de țigară și alți iritanți respiratori.
  • Administrarea de medicamente, precum Paracetamol sau Ibuprofen poate fi necesară pentru a reduce durerea și febra.
  • Dacă infecția e severă sau există un risc mare de complicații, medicul poate prescrie antivirale specifice pentru tratamentul gripei.

👉 Ştiai că medicamentele antivirale sunt mai eficiente dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la apariția simptomelor? Descoperă 3 recomandări esențiale pentru când ești gripat.

Care sunt cele mai comune complicații ale gripei

Dacă gripa nu este tratată corespunzător sau dacă persoana infectată face parte dintr-o categorie vulnerabilă, boala poate evolua spre complicații serioase care pun în pericol sănătatea. Iată care sunt acestea:

  • Pneumonia este una dintre cele mai frecvente și grave complicații ale gripei, fiind o infecție a plămânilor care poate necesita spitalizare și tratament intensiv.
  • Sinuzita și otita medie pot apărea ca urmare a inflamației căilor respiratorii superioare, afectând sinusurile sau urechea medie, și pot necesita tratament antibiotic.
  • Exacerbarea bolilor cronice existente, cum ar fi astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sau insuficiența cardiacă, poate agrava starea generală a pacientului.
  • Miocardita și pericardita sunt inflamații ale mușchiului sau învelișului inimii, complicații rare, dar potențial severe, cauzate de infecția virală cu gripă.
  • Encefalita, o inflamație a creierului, este o complicație rară, dar gravă, care poate duce la convulsii, tulburări neurologice sau chiar deces.
  • Sepsisul reprezintă o reacție inflamatorie extremă a organismului la infecție, care poate pune viața în pericol dacă nu este tratat rapid și corect.
  • Insuficiența respiratorie acută poate apărea în formele severe de gripă, necesitând suport ventilator și îngrijire în unități de terapie intensivă.

Ce persoane sunt cele mai vulnerabile la complicațiile gripei?

  • Vârstnicii, în special cei peste 65 de ani, au un risc crescut de complicații din cauza sistemului imunitar slăbit și a prezenței unor boli cronice.
  • Copiii mici, mai ales cei sub 5 ani, sunt mai susceptibili la forme severe ale gripei, deoarece sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare.
  • Persoanele cu afecțiuni cronice, precum boli cardiovasculare, diabet, astm sau boli pulmonare cronice, sunt mai predispuse la agravarea simptomelor și complicații severe.
  • Pacienții cu sistem imunitar slăbit, inclusiv cei care urmează tratamente imunosupresoare sau suferă de boli autoimune sau cancer, pot dezvolta complicații mai grave și au o recuperare mai lentă.
  • Gravidele se află într-o categorie de risc ridicat, deoarece modificările imunitare și fiziologice din timpul sarcinii pot agrava evoluția gripei.
  • Persoanele care locuiesc în instituții colective, cum ar fi aziluri sau centre de îngrijire, au un risc crescut de răspândire rapidă a virusului și de complicații din cauza condițiilor de mediu.
  • Fumătorii și persoanele cu afecțiuni respiratorii cronice sunt mai vulnerabile la complicații, deoarece sănătatea plămânilor este compromisă.

Gripa la copii - Particularități și îngrijire

Gripa la copii are caracteristici specifice, care necesită atenție din partea părinților. Copiii sunt mai vulnerabili la infecții virale, deoarece sistemul lor imunitar este în dezvoltare și intră des în contact cu alți copii la școală sau la joacă.

Cum se manifestă și cât durează febra la copii

Unul dintre cele mai îngrijorătoare simptome pentru părinți este febra, care la copii poate dura între 2 și 4 zile și este adesea însoțită de frisoane. Este esențial ca temperatura copilului să fie măsurată regulat, iar administrarea medicamentelor antipiretice să se facă conform recomandărilor medicului. Controlul febrei ajută la reducerea disconfortului și la prevenirea complicațiilor.

Diferențele între gripa de tip A și tip B la copii sunt în general legate de severitatea simptomelor. Gripa A tinde să aibă un debut mai brusc și simptome mai severe, în timp ce gripa B poate avea o evoluție ușor mai blândă, însă ambele tipuri pot duce la complicații grave precum pneumonia, în special la copiii cu afecțiuni cronice sau foarte mici.

Îngrijirea copilului cu gripă acasă și prevenția

  • Asigură-i copilului odihnă suficientă pentru ca organismul să se refacă și să lupte eficient cu infecția.
  • Încurajează-l să bea lichide în cantități mici, dar frecvent, pentru a preveni deshidratarea și a menține mucoasele hidratate.
  • Oferă-i o alimentație ușoară, adaptată stării sale de sănătate, evitând alimentele grele sau greu digerabile.
  • Utilizează un umidificator în cameră pentru a ameliora congestia nazală și tusea, facilitând respirația și confortul copilului.
  • Monitorizează cu atenție evoluția simptomelor și fii atent la orice semne de agravare sau complicații, cum ar fi dificultăți de respirație sau letargie excesivă.
  • Consultă un medic imediat dacă starea copilului se înrăutățește sau apar simptome alarmante.
  • Menține o igienă riguroasă în casă, spălând frecvent mâinile copilului și curățând suprafețele cu care acesta vine în contact.
  • Evită expunerea copilului la aglomerații și contacte apropiate cu persoane bolnave pentru a reduce riscul de infectare.
  • Învață copilul să respecte regulile de igienă respiratorie, cum ar fi să tușească sau să strănute în pliul cotului, pentru a preveni răspândirea virusului.

👉 Important: Vaccinarea antigripală anuală este recomandată pentru copii, fiind cea mai eficientă metodă de prevenire a gripei sau de reducere a severității simptomelor. Descoperă tot ce trebuie să ştii despre vaccinul antigripal.

Prevenirea gripei și vaccinul antigripal

Prevenirea gripei este cea mai bună metodă de a evita boala și posibilele complicații. Vaccinul antigripal este esențial pentru prevenire și este actualizat în fiecare an, pentru a corespunde tulpinilor de virus care se așteaptă să circule în sezonul următor.

Cui este recomandată vaccinarea antigripală?

Vaccinarea antigripală este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta de peste 6 luni, cu excepția celor care au contraindicații medicale. Vaccinul ajută organismul să producă anticorpi care oferă protecție împotriva virusurilor gripale, reducând riscul de îmbolnăvire și de complicații severe.

👉 Fii cu un pas înaintea gripei! Programează-te online pentru vaccin antigripal la una dintre locațiile REGINA MARIA și protejează-te pe tine și cei dragi împotriva gripei. 

Alte măsuri de prevenire a gripei

Pe lângă vaccinare, există măsuri simple, dar eficiente de prevenire a gripei

  • Spală-te des și bine pe mâini cu apă și săpun.
  • Folosește dezinfectant pe bază de alcool
  • Evită să-ți atingi fața și acoperă-ți gura și nasul când tușești sau strănuți.
  • Păstrează o distanță adecvată față de persoanele bolnave.

👉 Și un sistem imun echilibrat este de ajutor în prevenirea a gripei. Află cum poți să-ți stimulezi sistemul imunitar și ce beneficii obții.

Când să consulți medicul pentru gripă

Deși majoritatea oamenilor se recuperează după gripă acasă, anumite simptome necesită atenție medicală imediată. 

Simptome alarmante la copii (necesită consult de urgență)

Dacă un copil cu gripă prezintă dificultăți de respirație, respirație rapidă sau zgomotoasă, febră foarte mare care nu cedează la antipiretice, convulsii, somnolență excesivă sau refuzul de a se hidrata, este esențial să se solicite imediat ajutor medical. De asemenea, vărsăturile persistente sau semnele de deshidratare necesită evaluare urgentă.

Simptome alarmante la sugari

La sugari, orice semn de letargie, alimentație insuficientă, dificultăți de respirație sau febră ridicată trebuie luat în serios și evaluat prompt de medic. Refuzul prelungit al hranei și scăderea cantității de urină sunt semnale clare că bebelușul poate avea complicații care necesită tratament imediat.

Simptome alarmante la adulți

Adulții trebuie să se prezinte de urgență la medic dacă apar dificultăți de respirație, dureri toracice severe, confuzie sau pierderea stării de conștiență. De asemenea, agravarea rapidă a simptomelor, febra care nu scade după câteva zile sau simptomele care reapar după o perioadă de ameliorare sunt motive serioase pentru consult medical imediat.

💡 Nu lăsa gripa să îți complice viața! Programează-te acum pentru o consultație rapidă în cea mai apropiată locație Regina Maria și primești evaluare medicală completă, diagnostic corect și tratament personalizat. Echipa noastră de medici te va ajuta să gestionezi boala eficient, pentru o recuperare rapidă și fără complicații.

Cum să folosești aceste informații pentru gestionarea gripei

Acum că știi cum se manifestă gripa, cine este cel mai vulnerabil, care sunt opțiunile de tratament și măsurile de prevenire, este momentul să aplici aceste cunoștințe în practică. O reacție rapidă și informată poate scurta durata bolii și poate preveni complicațiile.

Pentru începători

  • Recunoaște rapid simptomele: Observă semnele specifice – febră, frisoane, dureri musculare, tuse uscată și oboseală. Cu cât identifici mai devreme gripa, cu atât vei putea acționa mai eficient.
  • Solicită consult medical la timp: Dacă faci parte dintr-o categorie de risc sau simptomele se agravează, mergi la medic în primele 48 de ore pentru a beneficia de tratament antiviral.
  • Respectă tratamentul și recomandările: Urmează indicațiile medicului pentru medicație, odihnă și hidratare. Nu întrerupe tratamentul doar pentru că te simți mai bine.

Pentru avansați

  • Monitorizează posibile complicații: Dacă febra persistă mai mult de 4 zile, respirația devine dificilă sau apare durere toracică, solicită imediat ajutor medical.
  • Menține prevenția pe termen lung: Chiar dacă ai avut gripă, continuă să aplici măsurile de igienă și ia în considerare vaccinarea antigripală anuală pentru a reduce riscul de reinfectare.
  • Protejează persoanele vulnerabile din jurul tău: Evită contactul apropiat cu vârstnici, sugari sau persoane cu boli cronice atunci când ai simptome. Folosește o mască pentru a evita împrăștierea picăturilor Flugge transmise cand vorbești, strănuți sau tușești.  

Checklist rapid

  • Am recunoscut simptomele gripei din primele zile?
  • Am mers la medic în primele 48 de ore dacă simptomele erau severe sau fac parte dintr-un grup de risc?
  • Am urmat complet tratamentul prescris și măsurile de îngrijire la domiciliu?
  • Am luat măsuri pentru a preveni răspândirea gripei către cei din jur?

Următorii pași logici

Continuă să te informezi și să fii pregătit înainte de sezonul rece. O bună gestionare a gripei nu se oprește la vindecarea simptomelor, ci include prevenția activă, atenția la semnele de agravare și protejarea comunității din jurul tău.

Întrebări frecvente despre gripă

Gripa este o infecție virală care, deși apare sezonier, poate ridica multe întrebări legate de formele de manifestare, perioada de contagiozitate, mituri populare sau diferențele față de alte boli respiratorii. Am adunat mai jos răspunsuri clare și concise la cele mai comune curiozități pe care le au pacienții.

1. Pot face gripă de mai multe ori în același sezon?

Da. Dacă te infectezi cu un anumit tip sau subtip de virus gripal, poți dezvolta imunitate temporară la acel virus, dar nu și la celelalte tulpini circulante. Astfel, este posibil să faci gripă de două ori în același sezon.

2. Gripa se poate transmite prin alimente?

Nu direct. Virusul gripal se transmite în principal pe cale respiratorie, prin particule din aer sau prin contact cu suprafețe contaminate. Totuși, dacă cineva tușește sau strănută aproape de mâncare, există un risc teoretic de contaminare.

3. De ce gripa apare mai des iarna?

Virusurile gripale supraviețuiesc mai bine în aer rece și uscat, iar oamenii petrec mai mult timp în spații închise, ceea ce favorizează transmiterea.

4. Pot să am gripă fără febră?

Da, deși rar. Unele persoane, mai ales vârstnicii sau cei cu sistem imunitar slăbit, pot avea gripă cu simptome atenuate sau fără febră, dar tot pot transmite virusul.

5. E adevărat că antibioticele ajută la gripă?

Nu. Gripa este cauzată de un virus, iar antibioticele acționează doar împotriva bacteriilor. Ele se prescriu doar dacă apare o infecție bacteriană secundară.

6. Cât durează gripa la adulți?

La adulți, gripa durează în general între 5 și 7 zile, însă durata exactă depinde de starea generală de sănătate, complicațiile apărute și de tipul virusului.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Pentru un diagnostic precis și tratament eficient, te poți adresa Rețelei de Sănătate REGINA MARIA – lider în calitatea serviciilor medicale din România și singurul operator cu trei spitale acreditate internațional. Cu peste 400 de locații proprii și partenere, 8 spitale, 5 maternități și 50 de laboratoare, compania oferă servicii integrate de spitalizare, chirurgie, imagistică și consultații specializate, acoperind nevoile a peste 5 milioane de pacienți.

Surse de documentare:

  • Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - About Influenza, august 2024. https://www.cdc.gov/flu/about/index.html;
  • Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - Signs and Symptoms of Flu, august 2024. https://www.cdc.gov/flu/signs-symptoms/index.html;
  • Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - Treatment of Flu, septembrie 2024. https://www.cdc.gov/flu/treatment/index.html;
  • Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - Treating Flu with Antiviral Drugs, ianuarie 2025. https://www.cdc.gov/flu/treatment/antiviral-drugs.html;
  • Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - Clinical Signs and Symptoms of Influenza, septembrie 2024. https://www.cdc.gov/flu/hcp/clinical-signs/index.html;
  • Mayo Clinic - Influenza (flu) - Symptoms and causes, ianuarie 2025. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/flu/symptoms-causes/syc-20351719;
  • Mayo Clinic - Influenza (flu) - Diagnosis and treatment, ianuarie 2025. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/flu/diagnosis-treatment/drc-20351725;
  • Organizația Mondială a Sănătății (WHO) - Influenza (seasonal), februarie 2025. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal);
  • National Center for Biotechnology Information (NCBI), PMC - Complications of Viral Influenza, 2020. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7172971/;
  • National Center for Biotechnology Information (NCBI), PMC - Influenza, august 2022. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9411419/;
  • National Center for Biotechnology Information (NCBI), PMC - Bacterial coinfection in influenza pneumonia, mai 2022. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9116507/.