Gastrita: cauze, simptome, tratament si posibile complicatii

Gastrita pe scurt: ce trebuie sa stii 

Gastrita este o afectiune definita prin inflamatia mucoasei care captuseste stomacul. Aceasta poate fi acuta sau cronica si este cauzata de diversi factori, de la infectii bacteriene la stilul de viata.

Tratamentul depinde de cauza si poate include medicamente pentru reducerea aciditatii gastrice (antiacide, inhibitori ai pompei de protoni) si antibiotice pentru eradicarea H. pylori.

Preventia implica moderarea consumului de alcool si AINS, managementul stresului, o dieta echilibrata fara exces de alimente iritante si o igiena corecta pentru a evita infectia cu H. pylori.

Cuprins

• Ce este gastrita?
• Tipuri de gastrita: de la acuta la cronica
• Simptomele gastritei
• Cand sa mergi la medic
• Cum se diagnosticheaza gastrita
• Cauze posibile ale gastritei
• Gastrita provocata de H. pylori
• Tratamentul gastritei
• Ameliorarea simptomelor
• Tratamentul infectiei cu H. pylori
• Ce mai pot face pentru a ameliora gastrita
• Complicatii posibile ale gastritei
• Prevenirea gastritei: sfaturi si recomandari
• Gastrita vs. gastroenterita: care este diferenta?
• Diagnostic de incredere pentru gastrita in Reteaua REGINA MARIA
• Cum sa gestionezi gastrita: tratament si stil de viata
• Intrebari frecvente despre gastrita

Ce este gastrita?

Gastrita reprezinta inflamarea mucoasei stomacului provocata de factori care compromit integritatea acesteia. Gastrita este o afectiune frecventa care are numeroase etiologii (cauze). In majoritatea cazurilor, gastrita nu este o problema severa si se amelioreaza rapid daca este tratata – in lipsa tratamentului, poate dura ani.

Tipuri de gastrita: de la acuta la cronica

Gastrita se clasifica in principal dupa viteza si durata in acuta (brusca, de scurta durata) si cronica (lenta, persistenta). Termenii suplimentari, precum eritematoasa sau eroziva, descriu aspectul mucoasei la endoscopie.

Ce inseamna gastrita eritematoasa si eroziva?

Acesti termeni nu sunt tipuri separate de boala, ci descrieri ale ceea ce medicul gastroenterolog observa in timpul unei endoscopii:

• Gastrita eritematoasa: Reprezinta stadiul incipient al inflamatiei. Mucoasa este rosie si congestionata ("eritem"), dar inca intacta. Este un prim semnal de alarma.
• Gastrita eroziva: Daca factorul iritant persista, inflamatia avanseaza. Pe langa roseata, apar mici leziuni superficiale ("eroziuni"), ca niste julituri care rup bariera mucoasei si pot sangera.

Simptomele gastritei

Majoritatea persoanelor cu gastrita provocata de o infectie bacteriana nu prezinta simptome. In alte cazuri, gastrita poate determina urmatoarele simpome:

• indigestie;
• durere de stomac sub forma de arsura;
• greata si varsaturi;
• senzatie de preaplin dupa masa.

Daca mucoasa stomacului a fost afectata/lezata (gastrita eroziva) si expusa acidului gastric, simptomele pot include: durere, hemoragie sau ulcer gastric (ulcer de stomac).

Simptomele gastritei pot sa apara brusc si sa se manifeste sever (gastrita acuta) sau sa dureze mult timp (gastrita cronica).

Arsurile in piept sunt un simptom comun pentru mai multe afectiuni digestive, nu doar pentru gastrita. Daca aceasta senzatie este principala ta problema si apare frecvent dupa masa, este posibil sa indice o alta cauza. Afla diferenta si cum se manifesta boala de reflux gastroesofagian pentru a intelege corect sursa disconfortului tau!

Cand sa mergi la medic

Daca ai indigestie sau durere de stomac, te poti trata la domiciliu adoptand modificari in alimentatie si urmand un tratament cu antiacide prescris de medic.
Mergi la medic daca:

• Ai simptome ale indigestiei care dureaza mai mult de 1 saptamana sau care iti provoaca durere severa ori disconfort;
• Crezi ca a aparut ca urmare a medicamentelor care ti-au fost prescrise;
• Ai varsaturi cu sange sau observi sange in scaun (scaunele pot sa para negre).

Durerea de stomac si durerea abdominala nu sunt intotdeauna simptome ale gastritei – durerea poate sa fie provocata de o serie de alte probleme digestive, de la meteorism (acumulare excesiva de gaze in stomac si la nivelul intestinelor) la sindromul de colon iritabil.

Durerea abdominala persistenta nu trebuie niciodata ignorata, deoarece poate semnala o varietate de probleme de sanatate. Recunoasterea semnalelor de alarma te ajuta sa actionezi la timp si sa previi complicatii. Vezi pentru ce tipuri de dureri ar trebui sa mergi la medicul specialist si asigura-te ca primesti ingrijirea potrivita.

Cum se diagnosticheaza gastrita

Diagnosticul gastritei se stabileste pe baza simptomelor si poate fi confirmat prin analize de scaun pentru depistarea H. pylori sau a sangerarilor, o radiografie cu bariu sau, cel mai frecvent, printr-o endoscopie digestiva superioara.

Metode de diagnostic

Medicul poate recomanda una sau mai multe dintre urmatoarele investigatii pentru a confirma prezenta gastritei si a identifica exact cauza:

• Depistarea Helicobacter pylori: Cea mai comuna metoda neinvaziva este testul de antigen din materii fecale, care identifica prezenta bacteriei.
• Examen coproparazitologic: Aceasta analiza a materiilor fecale poate depista semne de sangerare la nivelul stomacului (hemoragii oculte).
• Endoscopia digestiva superioara: Este considerata standardul de aur pentru diagnostic. Medicul introduce un tub subtire si flexibil cu o camera video (endoscop) prin gura, pana in stomac, pentru a vizualiza direct mucoasa, a evalua gradul de inflamatie si a preleva mici mostre de tesut (biopsie) pentru analiza.
• Radiografia cu tranzit baritat: Vi se va cere sa beti o solutie de bariu, o substanta de contrast. Aceasta imbraca peretii tractului digestiv, permitand medicului sa observe pe radiografie conturul esofagului, stomacului si duodenului pentru a identifica eventuale nereguli.

Pentru un diagnostic de certitudine, medicul gastroenterolog poate recomanda o serie de investigatii specifice. Aceste proceduri ofera o imagine clara asupra sanatatii stomacului dumneavoastra si ajuta la identificarea cauzei exacte a gastritei.

Pentru un diagnostic de certitudine, medicul gastroenterolog poate recomanda o serie de investigatii specifice. Aceste proceduri ofera o imagine clara asupra sanatatii stomacului tau si ajuta la identificarea cauzei exacte a gastritei. Citeste in detaliu despre ce presupun aceste investigatii si proceduri efectuate la REGINA MARIA,  cea mai extinsa si performana retea medicala privata din Romania, cu un ecosistem complet construit pe principiul One Health.

Cauze posibile ale gastritei

Gastrita este de obicei determinata de:

• Infectia cu bacteria H. pylori;
• Consumul excesiv de alcool;
• Administrarea regulata de aspirina, ibuprofen sau alte analgezice din clasa antiinflamatoarelor nonsteroidiene (AINS);
• Un eveniment stresant – un traumatism sever, o boala grava sau o interventie chirurgicala majora;
• Mai putin frecvent, o reactie autoimuna – cand sistemul imun considera, in mod eronat, celulele si tesuturile organismului ca agresori si le ataca (in acest caz, mucoasa stomacului).

Gastrita provocata de H. pylori

Numeroase persoane sunt infectate cu bacteria H. pylori  si nu cunosc acest lucru. Aceste infectii ale stomacului sunt frecvente si de obicei nu provoaca simptome.

Totusi, o infectie cu H. pylori poate adeseori sa determine episoade recurente de indigestie, deoarece bacteria provoaca inflamatia mucoasei stomacului. Acest tip de gastrita este mai frecvent la varstnici si este de obicei cronica, daca nu este tratata prin terapie de eradicare.

Tratamentul gastritei

Tratamentul tinteste reducerea cantitatii de acid gastric pentru atenuarea simptomelor si pentru a permite vindecarea mucoasei stomacului.

Ameliorarea simptomelor

• Medicamente antiacide – Acestea neutralizeaza acidul din stomac, ceea ce duce la ameliorarea rapida a durerii.
• Blocante ale histaminei 2 (H2), precum ranitidina – Aceste medicamente scad productia de acid.
• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP), precum omeprazol – Aceste medicamente reduc productia de acid mai eficient decat blocantii H2.

Tratamentul infectiei cu H. pylori

Daca ai fost diagnosticat cu infectie cu H. pylori, este necesar sa urmezi un tratament cu antibiotice impreuna cu medicamente din clasa inhibitorilor pompei de protoni.

Ce mai pot face pentru a ameliora gastrita

In cazul in care cauza gastritei este utilizarea repetata a analgezicelor AINS, incearca analgezice care nu fac parte din aceasta categorie, precum paracetamolul. Cere sfatul medicului.

De asemenea, ia in considerare urmatoarele:

• Mananca mese reduse cantitativ, insa mai frecvente;
• Evita agentii iritanti, precum alimentele picante, acide sau prajite;
• Evita sau renunta la consumul de alcool;
• Adopta tehnici de management al stresului.

Alimentatia joaca un rol direct in calmarea simptomelor gastritei si in vindecarea mucoasei. Adoptarea unui regim corect, pe langa tratamentul medicamentos, poate accelera semnificativ recuperarea. Consulta recomandarile de diete de baza pentru gastrita si alte afectiuni digestive pentru a-ti sustine eficient tratamentul.

Complicatii posibile ale gastritei

Gastrita cronica creste riscul de a dezvolta:

• ulcer gastric;
• polipi (mici excrescente) la nivelul stomacului;
• tumori la nivelul stomacului, benigne sau maligne.

Gastrita netratata corespunzator poate eroda mucoasa stomacului, ducand la complicatii serioase, asa cum este ulcerul. Cunoasterea simptomelor si a riscurilor te ajuta sa previi o astfel de evolutie. Descopera totul despre ulcerul gastric si duodenal de la cauze la optiunile de tratament disponibile in reteaua noastra.

Prevenirea gastritei: sfaturi si recomandari

Cel mai bun tratament pentru gastrita este, fara indoiala, preventia. Chiar daca nu poti controla toti factorii de risc, cum ar fi predispozitia genetica, poti adopta o serie de obiceiuri sanatoase pentru a-ti proteja mucoasa gastrica si a tine la distanta acel stomac inflamat. Prevenirea se bazeaza pe moderatie, igiena si un management corect al stilului de viata.

Iata ce poti face concret pentru a reduce riscul de a dezvolta gastrita:

• Fii atent la ce mananci si bei. Limiteaza consumul de alimente foarte picante, acide, grase sau prajite. Modereaza consumul de alcool si cafea, deoarece acestea pot irita direct mucoasa stomacului si pot creste aciditatea.
• Gestioneaza corect medicamentele. Evita abuzul de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul sau aspirina. Daca trebuie sa le iei, fa-o intotdeauna dupa masa pentru a proteja stomacul si discuta cu medicul tau despre alternative mai sigure, daca le folosesti pe termen lung.
• Practica o igiena riguroasa. Infectia cu bacteria H. pylori este o cauza majora a gastritei. Spala-te bine pe maini cu apa si sapun inainte de a manca si dupa folosirea toaletei pentru a reduce riscul de infectie.
• Invata sa gestionezi stresul. Stresul cronic iti poate afecta direct sanatatea digestiva. Integreaza in rutina ta tehnici de relaxare precum meditatia, yoga, exercitii de respiratie profunda sau dedica timp hobby-urilor care iti fac placere.
• Ai grija la gastrita la copii. Preventia se axeaza in special pe igiena si alimentatie. Invata-l pe cel mic importanta spalatului corect pe maini si asigura-i o dieta echilibrata, fara exces de alimente procesate, dulciuri sau bauturi carbogazoase, care ii pot sensibiliza stomacul.

Gastrita vs. gastroenterita: care este diferenta?

Cand te confrunti cu o durere de burta, greata si o stare generala de rau, primul impuls e sa spui ca ai "racit la stomac". Simptomele de la inceput par adesea la fel, dar pot ascunde afectiuni cu cauze si mecanisme complet diferite. Te-ai gandit vreodata daca disconfortul tau este o iritatie a stomacului, adica o gastrita, si nu o problema mai extinsa, precum gastroenterita?

Sa faci diferentierea clara intre cele doua este primul pas ca sa stii cum sa actionezi si cand e cazul sa ceri sfatul unui medic. Tabelul de mai jos iti ofera o comparatie directa, ca sa poti distinge usor intre cele doua diagnostice. Vei vedea exact care este zona din sistemul digestiv afectata in fiecare caz, ce anume le declanseaza si care sunt simptomele-cheie ce fac cu adevarat diferenta.

Diagnostic de incredere pentru gastrita in Reteaua REGINA MARIA

Pentru a afla cu exactitate ce anume iti provoaca disconfortul gastric, ai nevoie de rezultate de laborator sigure si precise. La REGINA MARIA, beneficiezi de acces la o infrastructura extinsa de diagnostic, compusa dintr-o retea nationala de laboratoare medicale si puncte de recoltare. Asta inseamna ca poti efectua analizele recomandate de medic, cum ar fi testul pentru H. pylori sau hemoleucograma, rapid si aproape de casa.

Mai mult, laboratoarele de referinta ale retelei sunt validate prin cea mai prestigioasa acreditare internationala, JCI (Joint Commission International) Pentru tine, aceasta validare reconfirma angajamentul nostru ferm pentru acuratetea si siguranta rezultatelor pe care le primesti Astfel, ai certitudinea ca planul de tratament propus de medicul tau se bazeaza pe un diagnostic corect.

Un diagnostic de precizie este primul si cel mai important pas in rezolvarea problemelor tale digestive. Nu lasa simptomele sa se agraveze si nu mai amana clarificarea cauzei disconfortului tau. Programeaza-te acum la o consultatie de gastroenterologie in centrele noastre si discuta direct cu un medic specialist despre pasii urmatori.

Cum sa gestionezi gastrita: tratament si stil de viata

Afla cum sa pui in practica informatiile din articol:

Abordarea terapeutica recomandata de medic

Tratamentul are doua obiective principale: reducerea aciditatii gastrice pentru a-ti calma simptomele si a permite vindecarea mucoasei, si eliminarea cauzei care a declansat inflamatia.

Pentru ameliorarea rapida a simptomelor:

• Antiacide: Neutralizeaza rapid acidul din stomac, oferind o calmare imediata a durerii.
• Blocante H2 (ex: Ranitidina): Aceste medicamente actioneaza prin scaderea productiei de acid gastric.
• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP) (ex: Omeprazol): Sunt mai eficienti in reducerea productiei de acid decat blocantele H2 si sunt frecvent prescrisi.

Pentru tratarea cauzei:

• Eradicarea H. pylori: Daca infectia este confirmata, tratamentul standard consta intr-o combinatie de antibiotice si un inhibitor al pompei de protoni (IPP), administrata timp de 10-14 zile.
• Ajustarea medicatiei: Daca gastrita este cauzata de AINS, medicul iti poate recomanda oprirea acestora sau inlocuirea cu alternative mai sigure, precum paracetamolul.

Adoptarea unui regim corect, pe langa tratamentul medicamentos, poate accelera semnificativ recuperarea. Alimentatia joaca un rol direct in calmarea simptomelor gastritei si in vindecarea mucoasei. Consulta recomandarile de diete de baza pentru gastrita si alte afectiuni digestive pentru a-ti sustine eficient tratamentul.

Checklist rapid pentru managementul stilului de viata

• Mananca mese mici si frecvente: Evita supraincarcarea stomacului.
• Evita alimentele iritante: Limiteaza sau elimina alimentele picante, prajite, foarte grase sau acide (citrice, rosii).
• Modereaza consumul de alcool si cafea: Acestea pot agrava inflamatia si creste aciditatea.
• Renunta la fumat: Fumatul incetineste vindecarea mucoasei gastrice.
• Gestioneaza stresul: Integreaza in rutina zilnica tehnici de relaxare precum exercitiile de respiratie, meditatia sau yoga.
• Practica o igiena riguroasa: Spala-te corect pe maini pentru a preveni infectarea sau reinfectarea cu H. pylori.

Intrebari frecvente despre gastrita

Este normal sa ai intrebari specifice dupa ce ai parcurs informatiile despre gastrita. Am adunat mai jos raspunsuri scurte si la obiect pentru unele dintre cele mai comune nelamuriri, pentru a-ti oferi claritatea de care ai nevoie.

Ce pot manca atunci cand am gastrita?

Concentreaza-te pe alimente blande, care nu irita stomacul si sunt usor de digerat. Alege carne slaba (pui, curcan) fiarta sau la gratar, peste alb, legume fierte (morcovi, cartofi), orez, banane, fulgi de ovaz si supe clare. Este la fel de important sa eviti complet alimentele picante, prajite, acide (citrice, rosii), produsele de patiserie si bauturile precum alcoolul si cafeaua, care pot agrava inflamatia.

Gastrita se poate vindeca complet?

Da, in majoritatea cazurilor, gastrita se poate vindeca complet, mai ales cea acuta. Cheia este identificarea si eliminarea cauzei care a provocat-o. Daca este determinata de consumul de antiinflamatoare sau alcool, renuntarea la acestea duce la vindecare. Daca este cauzata de infectia cu H. pylori, eradicarea bacteriei prin tratamentul corect vindeca si inflamatia mucoasei stomacului.

Stresul poate provoca gastrita?

Stresul fizic sever, cum ar fi cel suferit in urma unei accidentari grave sau a unei interventii chirurgicale majore, poate provoca gastrita acuta. Stresul emotional cronic, desi nu este de obicei o cauza directa si singulara, poate agrava simptomele si poate intarzia vindecarea. Acesta creste productia de acid gastric si poate slabi bariera de protectie a stomacului, facandu-l mai vulnerabil in fata altor factori iritanti.

Cat timp dureaza tratamentul pentru infectia cu H. pylori?

Tratamentul standard pentru eradicarea bacteriei H. pylori este o combinatie de antibiotice si un medicament care reduce aciditatea stomacului (inhibitor de pompa de protoni). De regula, aceasta schema de tratament dureaza intre 10 si 14 zile. Pentru a asigura eliminarea completa a infectiei si a preveni rezistenta la antibiotice, trebuie sa urmezi intocmai si pana la capat tratamentul prescris de medicul gastroenterolog.

Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ si nu constituie o recomandare medicala. Informatiile din acest material nu inlocuiesc consultul medical sau recomandarile specialistului.

Bibliografie:

• Cleveland Clinic - Gastritis: What It Is, Symptoms, Causes & Treatment, 2023. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10349-gastritis;
• Mayo Clinic - Gastritis: Diagnosis and Treatment, 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gastritis/diagnosis-treatment/drc-20355813;
• WebMD - Gastritis: Symptoms, Causes, Treatments, and More, 2024. https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-gastritis;
• Cleveland Clinic - Atrophic Gastritis: Symptoms, Treatment, Diet & Definition, 2023. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24217-atrophic-gastritis;