Boala arterială periferică: simptome, diagnostic și prevenția complicațiilor grave

Ce trebuie să știi acum despre boala arterială periferică:

• Este o afecțiune circulatorie în care arterele îngustate reduc fluxul de sânge către membre, manifestată cel mai des prin dureri la mers.
• Ateroscleroza (depunerea de plăci de grăsime) este principala cauză, iar fumatul și diabetul sunt factori de risc majori.
• Simptomul cheie este claudicația intermitentă, iar netratată, boala poate evolua spre ischemie severă și complicații grave.
• Diagnosticul se face simplu prin Indexul gleznă-braț, iar tratamentul variază de la schimbarea stilului de viață până la intervenții chirurgicale.

Citește acest articol pentru a afla cum să recunoști semnele timpurii și ce pași trebuie să urmezi pentru a preveni complicațiile vasculare.

• Ce este boala arterială periferică și cum apare?
• Care sunt simptomele principale care indică boala arterială periferică?
• Claudicația intermitentă: semnalul de alarmă
• Factori de risc (listă) pentru arterita la picioare
• Ischemie periferică și arterita gradul 4: complicații severe
• Metode de diagnostic: Indexul gleznă-braț (IGB)
• De la medicamente la chirurgie vasculară: opțiuni de tratament
• Cum poți preveni boala arterială periferică?
• Întrebări frecvente despre boala arterială periferică

Ce este boala arterială periferică și cum apare?

Boala arterială periferică (BAP) este o problemă comună de circulație în care arterele îngustate reduc fluxul sanguin către membre. Când dezvolți această afecțiune, picioarele tale (și mai rar brațele) nu primesc suficient sânge pentru a ține pasul cu cerințele metabolice, mai ales în timpul efortului fizic.

Mecanismul de apariție este strâns legat de sănătatea peretelui arterial. În mod normal, arterele sunt netede și elastice, permițând sângelui să circule liber. În cazul BAP, acestea devin rigide și se îngustează treptat, proces care limitează aportul de oxigen și nutrienți către țesuturi. Această privare de oxigen este cea care provoacă simptomele dureroase.

Care sunt simptomele principale care indică boala arterială periferică?

Multe persoane cu boală arterială periferică nu prezintă simptome notabile în stadiile incipiente, însă, pe măsură ce boala avansează, semnele devin evidente la nivelul membrelor inferioare. Cel mai frecvent simptom raportat este durerea musculară sau crampa apărută la efort, însă spectrul manifestărilor este mai larg.

Trebuie să fii atent la modificările fizice ale picioarelor, deoarece acestea pot indica o circulație deficitară cronică.

Semne fizice de urmărit:

• Amorțeală sau slăbiciune în picior.
• Răceală la nivelul gambei sau labei piciorului, mai ales comparativ cu celălalt membru.
• Schimbarea culorii pielii picioarelor (aspect palid, vinețiu sau roșu închis).
• Pielea de pe picioare devine lucioasă și subțire.
• Puls slab sau absent la nivelul picioarelor.
• Creșterea lentă a unghiilor de la picioare sau căderea părului de pe picioare.

Dacă observi oricare dintre aceste semne, este important să consulți un medic specialist pentru evaluare și diagnostic corect. Rețeaua REGINA MARIA oferă acces rapid la medici competenți și echipamente de top, inclusiv laboratoare și servicii de imagistică de înaltă precizie, susținute de tehnologie și inteligență artificială. 

Prin Clinica Virtuală, poți beneficia de consultații de specialitate indiferent de orașul în care te afli, iar dosarul medical digital îți permite să urmărești istoricul sănătății și rezultatele investigațiilor direct din aplicația mobilă.

Nu amâna evaluarea sănătății picioarelor tale!  📲 Programează o consultație la REGINA MARIA chiar acum și verifică-ți circulația periferică cu ajutorul specialiștilor noștri.

Claudicația intermitentă: semnalul de alarmă?

Claudicația intermitentă este simptomul clasic al bolii arteriale periferice și se manifestă prin durere, crampe sau greutate în mușchii picioarelor (gambă, coapsă, fese) declanșate de activitatea fizică, precum mersul pe jos sau urcatul scărilor. Caracteristica definitorie a claudicației este că durerea încetează la scurt timp după ce te oprești din efort și te odihnești.

Localizarea durerii depinde strict de locul unde artera este înfundată sau îngustată. 

Durerea de gambă este cea mai frecventă. Severitatea claudicației variază foarte mult, de la un disconfort ușor până la o durere invalidantă care te poate face să eviți mersul pe jos.

Factori de risc pentru arterita la picioare

Factorii care cresc riscul de a dezvolta boala arterială periferică sunt similari cu cei pentru bolile de inimă, deoarece ambele sunt cauzate de afectarea vaselor de sânge. Fumatul este, de departe, cel mai important factor de risc modificabil. Fumătorii au un risc de până la patru ori mai mare de a dezvolta arterită.

Lista principalilor factori de risc:

• Fumatul activ sau istoricul de fumat.
• Diabetul zaharat (glicemia crescută lezează vasele de sânge).
• Vârsta înaintată (riscul crește semnificativ după 50 de ani).
• Hipertensiunea arterială necontrolată.
• Nivelul ridicat de colesterol (hipercolesterolemia).
• Obezitatea (IMC peste 30).
• Istoricul familial de boli vasculare sau accident vascular cerebral.

Ateroscleroza — principala cauză a bolii arteriale periferice

Ateroscleroza este procesul fundamental care stă la baza majorității cazurilor de boală arterială periferică. Aceasta presupune întărirea și îngustarea arterelor din cauza acumulării treptate de plăci de aterom pe pereții interiori ai vaselor. Plăcile sunt compuse din colesterol, grăsimi, calciu și alte substanțe care circulă în sânge.

Pe măsură ce placa se mărește, spațiul prin care curge sângele se micșorează, limitând aportul de oxigen. Mai mult, aceste plăci se pot rupe, formând cheaguri care pot bloca brusc și complet o arteră.

Persoanele cu diabet sunt extrem de vulnerabile la ateroscleroză accelerată. Există o legătură dovedită între diabet și boala parodontală, ambele fiind afecțiuni inflamatorii. 

Dacă doreşti mai multe detalii despre diagnostic şi analize pentru diabet, citeşte articolul de la REGINA MARIA: Diagnostic diabet: ce analize sunt necesare.

Ischemie periferică și arterita gradul 4: complicații severe

Dacă boala arterială periferică este lăsată netratată, aceasta poate evolua către stadii avansate, cunoscute sub numele de ischemie critică a membrelor (adesea numită arterită gradul 4). În acest stadiu, fluxul sanguin este atât de redus încât țesuturile nu mai primesc oxigen nici măcar în repaus.

Acesta este un stadiu periculos care necesită intervenție medicală imediată pentru a salva membrul afectat. Durerea devine constantă, insuportabilă, și apare adesea noaptea, ameliorându-se doar dacă lași piciorul să atârne la marginea patului.

Semnele ischemiei critice:

• Dureri de picioare sau laba piciorului în repaus (nu doar la mers).
• Răni, ulcerații sau leziuni la degete sau călcâie care nu se vindecă.
• Gangrenă (țesutul devine negru și moare) din cauza lipsei totale de sânge.
• Risc major de amputație dacă circulația nu este restabilită.

Intervențiile chirurgicale complexe necesită o pregătire riguroasă a organismului. Orice infecție activă în corp, inclusiv cele dentare, poate compromite succesul unei operații vasculare. 

Metode de diagnostic: Indexul gleznă-braț (IGB)

Diagnosticul bolii arteriale periferice începe adesea cu un test simplu, nedureros și neinvaziv numit „indexul gleznă-braț (IGB sau ABI)”. 

Testul durează de obicei între 10 și 15 minute. Pacientul stă întins pe spate pentru a stabiliza fluxul sanguin, iar medicul folosește un dispozitiv Doppler (o sondă cu ultrasunete) și manșete de tensiune pentru a măsura presiunea sistolică la ambele brațe și la ambele glezne. Raportul obținut indică starea de sănătate a arterelor.

Medicul compară tensiunea arterială măsurată la gleznă cu tensiunea arterială măsurată la braț.

În mod normal, tensiunea ar trebui să fie similară în ambele locuri. Dacă tensiunea la gleznă este semnificativ mai mică decât cea de la braț (un raport sub 0.9), acest lucru indică o îngustare a arterelor de la picioare și, implicit, prezența bolii arteriale periferice.

Dacă IGB-ul este anormal, medicul va avea nevoie de o „hartă” detaliată a vaselor de sânge pentru a vedea exact unde este localizat blocajul și cât de extins este. În acest scop, se utilizează următoarele teste:

• Ecografia Doppler: vizualizează fluxul sanguin și localizează blocajele prin unde sonore.
• Angiografia CT sau RMN: oferă imagini detaliate, tridimensionale ale vaselor de sânge.
• Angiografia cu cateter: permite vizualizarea directă și tratamentul concomitent.

Rețeaua REGINA MARIA oferă acces la toate aceste investigații prin laboratoare și centre de imagistică de ultimă generație, integrate într-un sistem digital performant. 

Laboratoarele REGINA MARIA sunt primele din țară acreditate RENAR pentru utilizarea inteligenței artificiale și oferă rezultate precise, rapide și sigure. Centrele de imagistică dispun de echipamente performante, inclusiv CT cu doză de radiație redusă cu până la 50% și monitorizare integrată DoseWatch.

Descoperă centrele  de imagistica REGINA MARIA - lider în calitatea serviciilor medicale!

De la medicamente la chirurgie vasculară: opțiuni de tratament

Tratamentul pentru BAP are două scopuri: ameliorarea durerii pentru a putea relua activitățile fizice și oprirea evoluției aterosclerozei pentru a preveni infarctul sau accidentul vascular cerebral. Abordarea este graduală, începând cu stilul de viață și medicamente, și ajungând la chirurgie doar dacă este necesar.

Medicamentele prescrise pot include antiagregante plachetare (pentru a preveni cheagurile), anticoagulante moderne, vasodilatatoare,  statine (pentru scăderea colesterolului) și medicamente pentru controlul tensiunii arteriale.

Proceduri de revascularizare:

• Angioplastia cu balon și stent: Un cateter cu un balon în vârf este introdus în artera blocată și umflat pentru a o lărgi. Adesea, se montează un stent (un tub de plasă metalică) pentru a menține artera deschisă.
• Bypass-ul arterial: Chirurgul creează o „ocolire” în jurul arterei blocate, folosind un vas de sânge prelevat din altă parte a corpului sau un tub sintetic, restabilind fluxul sanguin către picior.
• Aterectomia: Procedura de eliminare fizică a plăcii de aterom din interiorul arterei.

Iată în continuare un tabel care sumarizează opțiunile de tratament pentru boala arterială periferică, prezentând tipul de intervenție și scopul principal al fiecărei abordări.

Investiția în sănătate este cea mai bună decizie pe termen lung. Fie că vorbim de salvarea unui membru prin bypass sau de reconstrucția danturii, soluțiile moderne oferă rezultate durabile. 

Cum poți preveni boala arterială periferică?

Vestea bună este că boala arterială periferică poate fi adesea prevenită sau, cel puțin, debutul ei poate fi întârziat semnificativ prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Acțiunile preventive vizează menținerea sănătății întregului sistem cardiovascular.
REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale, încurajează pacienții să adopte prevenția ca primă linie de apărare împotriva bolilor cronice.

Măsuri concrete de prevenție:

• Renunță la fumat: Este cel mai important pas pe care îl poți face pentru arterele tale.
• Fii activ: Mergi pe jos cel puțin 30 de minute pe zi, de mai multe ori pe săptămână.
• Mănâncă echilibrat: Redu consumul de grăsimi saturate și sare. Optează pentru fructe, legume și cereale integrale.
• Controlează factorii de risc: Monitorizează periodic tensiunea, colesterolul și glicemia.

Pași de urmat după citirea acestui articol:

1. Monitorizează durerea: Dacă ai dureri la mers, notează după câți metri apar și cât timp durează să dispară la repaus.
2. Verifică picioarele: Uită-te zilnic după răni mici, tăieturi sau schimbări de culoare la nivelul degetelor.
3. Mergi la medic: Dacă ai peste 50 de ani și ești fumător sau diabetic, cere medicului de familie să îți verifice pulsul la picioare sau să îți facă testul IGB și urmează tratamentul prescris.
4. Începe să te miști: Chiar dacă doare puțin, mersul pe jos este terapie. Mergi până apare durerea, odihnește-te, apoi reia mersul.

Întrebări frecvente despre boala arterială periferică

Există alimente interzise dacă am boala arterială periferică?

Nu există alimente strict interzise, dar este puternic recomandat să eviți alimentele bogate în grăsimi saturate (carne grasă, produse de patiserie, prăjeli) și grăsimi trans, precum și excesul de sare. Acestea contribuie la creșterea colesterolului și a tensiunii arteriale, care agravează blocajele arteriale.

Pot face sport dacă am fost diagnosticat cu arterită?

Da, sportul este esențial, dar trebuie adaptat. Mersul pe jos este cel mai bun exercițiu. Este normal să simți disconfort, dar nu trebuie să forțezi până la durere extremă. Programul ideal implică intervale de mers alternate cu pauze de odihnă, crescând treptat durata efortului pe măsură ce toleranța se îmbunătățește.

Stresul poate agrava simptomele bolii arteriale periferice?

Da, stresul poate avea un impact negativ. Atunci când ești stresat, corpul eliberează hormoni care pot constrânge vasele de sânge și pot crește tensiunea arterială. De asemenea, stresul poate duce la comportamente nesănătoase, cum ar fi fumatul excesiv sau alimentația necorespunzătoare, care sunt factori de risc direcți.

Boala arterială periferică este ereditară?

Există o componentă genetică. Dacă ai părinți sau frați care au suferit de boala arterială periferică, boli de inimă sau accident vascular cerebral, riscul tău este mai mare. Totuși, moștenirea genetică nu înseamnă o condamnare. Stilul de viață joacă un rol mult mai important în declanșarea bolii.

Ce se întâmplă dacă ignor simptomele și nu merg la medic?

Ignorarea simptomelor permite bolii să progreseze. Plăcile de aterom vor continua să se depună, îngustând și mai mult arterele. Acest lucru crește riscul de a dezvolta ischemie critică (dureri permanente, răni care nu se vindecă, gangrenă) și crește semnificativ riscul de a suferi o amputare a membrului cangrenat, un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral, care îți pot pune viața în pericol.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie:

• Mayo Clinic, Peripheral artery disease (PAD), 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peripheral-artery-disease/symptoms-causes/syc-20350557
• National Health Service (NHS), Peripheral arterial disease (PAD), 2023. https://www.nhs.uk/conditions/peripheral-arterial-disease-pad/
• National Center for Biotechnology Information (NCBI), Peripheral Arterial Disease, 2025. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430745/