Radioterapia: efectele secundare acute (imediate) - la ce sa te astepti si ce poti sa faci

Radioterapia este o opțiune terapeutică frecvent utilizată în tratamentul afecțiunilor oncologice, bazată pe administrarea de radiații cu dozaj precis, orientate către formațiunea tumorală, cu scopul de a controla sau elimina celulele modificate. Deși tratamentul este conceput să fie cât mai bine focalizat, pot apărea reacții la nivelul țesuturilor sănătoase din apropierea zonei tratate, acestea fiind în general temporare și gestionabile.

Realizarea cu atentie a planului de tratament cu radiatii de catre medicul radioterapeut, precum si folosirea unor aparate de radioterapie moderne care fac radioterapia mult mai precisa au ca scop reducerea la minim a afectarii organelor si tesuturilor sanatoase din jurul tumorii. Totusi, pot sa apara efecte secundare nedorite, in functie de zona corpului care este tratata, tipul de radioterapie si daca faci si alte tratamente, cum ar fi chimioterapie.

Efectele secundare sunt acute (imediate) sau tardive. Efectele secundare imediate datorate radioterapiei incep adesea in a doua sau a treia saptamana de tratament si se agraveaza 1-2 saptamani dupa terminarea tratamentului. Pot dura cateva saptamani dupa incheierea tratamentului complet. Unii pacienti experimenteaza putine sau deloc efecte secundare. Alte persoane au reactii adverse mai severe.

Cele mai frecvente efecte secundare acute sunt: oboseala, iritarea pielii, caderea parului, pierderea poftei de mancare, greata, probleme la nivelul gurii si gatului, tulburari intestinale si urinare, precum si disfunctie sexuala si infertilitate.

Efectele secundare tardive au un interval de timp liber intre tratament si manifestare, de exemplu poate sa apara brusc o radiodermita (afectarea pielii) la 6 luni dupa tratament. Riscul de efecte secundare tardive depinde de zona tratata si de doza de radiatii care a fost utilizata, precum si daca exista alti factori de risc, precum fumatul.

Este dificil sa stii exact cum vei reactiona la radioterapie. Medicul raditerapeut si asistenta specializată în evaluarea toxicității iti vor explica la ce sa te astepti si cum poti sa previi anumite reactii adverse. Spune-le intotdeauna daca ai reactii adverse in timpul sau dupa sedinta de radioterapie, astfel incat sa ti se ofere modalitati de tratament care sa te ajute. Anunta daca apare un nou efect secundar sau daca o problema persista sau s-a agravat.

Informeaza-te despre efectele secundare ale radioterapiei

Inainte de a incepe radioterapia, medicul radioterapeut iti va explica care sunt posibilele reactii adverse ale tratamentului. De asemenea, veti discuta despre cel mai bun mod de a le gestiona. Cunoasterea efectelor secundare te poate ajuta sa te pregatesti si sa stii ce sa faci daca acestea apar.

Unele persoane au multe efecte secundare, in timp ce altele au foarte putine sau niciun efect advers. Efectele secundare pot varia chiar si intre pacientii care au acelasi tip de radioterapie in aceeasi parte a corpului.

Multi factori pot afecta tipul si severitatea reactiilor adverse, ca de exemplu:

• Partea corpului tratata
• Tipul de radioterapie
• Doza de radiatii necesara
• Orice alt tratament, ca de exemplu combinarea radioterapiei cu chimioterapia (chimioradioterapia)
• Sanatatea generala a pacientului

Cat dureaza efectele secundare ale radioterapiei

Radioterapia poate cauza efecte secundare in timpul si imediat dupa terminarea tratamentului cu radiatii. Acestea se numesc efecte secundare acute sau imediate.

Intensitatea efectelor secundare acute creste adesea lent si ar putea dura cateva zile pana la 1-3 saptamani de la inceperea sedintelor de radioterapie inainte de a observa ceva. In general efectele secundare sunt mai severe spre sfarsitul tratamentului sau chiar in primele 1-2 saptamani de la terminarea radioterapiei.

De obicei, efectele secundare imediate se amelioreaza dupa cateva saptamani odata ce radioterapia este incheiata, pe masura ce celulele sanatoase afectate se recupereaza. Totusi, la unii pacienti efectele secundare acute nu se vindeca. Acestea se numesc efecte secundare cronice sau toxicitate cronica.

La unii pacienti pot sa apara efecte secundare dupa un interval de timp liber de luni sau ani intre tratament si manifestare. Acestea se numesc efecte secundare tardive. 

Efectele secundare acute generale ale radioterapiei

Efectele secundare acute generale ale radioterapiei sunt:

• Oboseala (astenia)
• Modificarea pielii din zona iradiata
• Pierderea parului (alopecia)
• Scaderea numarului celulelor sanguine

Oboseala (astenia)

Oboseala este un termen folosit pentru a descrie senzatia de epuizare fizica, emotionala si mentala, chiar daca dormi suficient si te odihnesti.

Senzatia de oboseala si lipsa de energie in activitatile zilnice sunt cel mai frecvent efect secundar al terapiei cu radiatii indiferent de zona din corp iradiata. In timpul tratamentului, corpul foloseste multa energie pentru a face fata efectelor radiatiilor asupra celulelor. In plus, stresul cauzat de boala si mersul zilnic la spital pentru a face tratamentul pot agrava oboseala. De asemenea, nivelul de oboseala poate creste daca faci radioterapie combinata cu chimioterapie.

Oboseala apare treptat si se inrautateste de obicei pe masura ce tratamentul continua. In general, pacientii pot resimti oboseala spre sfarsitul tratamentului de radioterapie si putin dupa terminarea acestuia (cateva zile pana la cateva saptamani).

Pacientii care fac radioterapie pentru tumori cerebrale se simt adesea obositi. Acest lucru poate fi mai rau daca au si tratament cu antiinflamatoare corticosteroidiene. Oboseala atinge deseori apogeul la 1-2 saptamani dupa terminarea tratamentului. Un numar mic de persoane dorm o mare parte a zilei dupa un curs lung de radioterapie la nivelul creierului, o conditie care se numeste sindrom de somnolenta.

Oboseala resimtita in timpul tratamentului cu radiatii este diferita de oboseala din viata de zi cu zi si s-ar putea sa nu se imbunatateasca cu odihna. Oboseala resimtita este ceva subiectiv. Poti descrie nivelul tau de oboseala ca: deloc, usoara, moderata sau severa. Sau poti folosi o scala de la 0 la 10, unde 0 inseamna ca nu te simti obosit, iar 10 ca este cea mai severa oboseala pe care ti-o poti imagina.

Este important sa discuti cu  medicul radioterapeut sau asistenta de toxicitate atunci cand:

• Oboseala nu se imbunatateste, continua sa revina sau se inrautateste.
• Esti mai obosit decat de obicei in timpul sau dupa o activitate.
• Te simti obosit si nu are legatura cu ceva ce ai facut.
• Esti confuz sau nu te poti concentra.
• Nu te poti ridica din pat pentru mai mult de 24 de ore.
• Oboseala iti perturba rutina zilnica sau viata sociala.

Ce poti face

Gestionarea oboselii este o parte importanta a ingrijirii. Pacientii sunt incurajati sa se odihneasca ori de cate ori simt nevoia. Urmatoarele masuri te pot ajuta:

• Incearca sa dormi cel putin 8 ore in fiecare noapte. Asta poate insemna o perioada mai lunga decat obisnuiai inainte de radioterapie. O modalitate de a dormi mai bine noaptea este sa fii activ in timpul zilei, in masura puterii tale. O alta modalitate este sa te relaxezi chiar inainte de a merge la culcare. Fa activitati relaxante inainte de culcare, cum ar fi sa citesti, sa faci un puzzle sau sa asculti muzica relaxanta.
• Fa pauze regulate in timpul zilei. Planifica momente scurte de atipire.
• Planifica activitatile in acel momentul al zilei cand te simti mai in forma.
• Incerca sa nu faci prea multe intr-o singura zi. Atunci cand te simti obosit, s-ar putea sa nu ai suficienta energie pentru a face toate lucrurile pe care ai vrea sa le faci. Ramai activ, dar alege activitatile care sunt cele mai importante pentru tine. Incearca sa renunti la acele lucruri care nu conteaza la fel de mult acum. De exemplu, s-ar putea sa alegi sa mergi la munca, dar sa nu mai faci toate treburile casnice. Ai putea sa-ti insotesti copiii la evenimentele sportive, dar sa nu te mai ocupi tu de pregatirea mesei.
• Fa sarcinile casnice stand jos, atunci cand este posibil. Daca ai copii, participa la jocuri pe care le poti face stand pe scaun sau intins pe jos. De exemplu, jocuri de societate, citit sau desenat.
• Cere ajutor familiei si prietenilor (la cumparaturi, treburile casnice, condus etc.).
• Ia-ti cateva saptamani de concediu in timpul si dupa tratament sau redu orele de munca si pe cele dedicate activitatilor in casa. Discuta despre situatia ta cu angajatorul tau.
• Fa exercitii fizice regulate, precum mersul pe jos, care poate creste nivelul de energie si te poate face sa te simti mai putin obosit. Intreaba medicul radioterapeut ce tipuri de exercitii fizice sunt potrivite in cazul tau.
• Relaxeaza-te. Meditatia, rugaciunea, formele usoare de yoga, vizualizarea ghidata sunt modalitati care te pot ajuta sa te relaxezi si care iti pot reduce stresul.
• Limiteaza bauturile cu cafeina, cum sunt coca-cola, cafeaua si ceaiul negru sau verde. Desi cafeina creste nivelul pragului la care simtim oboseala, cel putin pentru cateva ore, te poate face, de asemenea, iritabil si iti poate cauza insomnie si deshidratare.
• Mananca sanatos, echilibrat si nu sari peste mese.
• Bea suficienta apa (2-3 litri pe zi).
• Evita consumul de alcool.
• Daca fumezi, apeleaza la un medic pneumolog pentru oprirea completa si definitiva a fumatului.

Modificarea pielii din zona iradiata

Modificarile la nivelul pielii induse de radiatii (radiodermita) reprezinta unul din cele mai frecvente efecte secundare ale radioterapiei. Radiodermita poate sa apara in timpul tratamentului cu radiatii (efect secundar acut) sau dupa luni sau ani (5-10 ani) dupa terminarea tratamentului.

Radiodermita acuta se aseamana cu o arsura solara si variaza ca severitate in functie de tipul de terapie, cat si de alti factori de risc intrinseci ai pacientului. Majoritatea reactiilor de radiodermita acuta se rezolva dupa cateva saptamani, dar unele modificari persista si pot provoca complicatii.

Institutul National al Cancerului din Statele Unite ale Americii clasifica radiodermita acuta in urmatoarele grade:

• Gradul 1 – Eritem usor pana la moderat. Descuamare uscata usoara. Aceste modificari apar de obicei incepand cu a doua saptamana dupa inceperea tratamentului.
• Gradul 2 – Eritem moderat pana la accentuat usor dureros. Descuamare umeda, limitata la pliurile pielii. Edem moderat.
• Gradul 3 – Eritem intens, dureros. Descuamare umeda extinsa, care depaseste pliurile pielii.  Edem sever. Sangerare.

Intensitatea si severitatea radiodermitei si probabilitatea de a dezvolta semne sau simptome depind de doza totala, distanta volumelor tinta fata de piele si dimensiunea lor. De exemplu, in cazul radioterapiei pentru neoplasmul mamar si din sfera ORL, radiodermita apare in 100% din cazuri, insa in cazul iradierii in alte zone probabilitatea poate fi aproape de 0%.

In ultimii ani, echipamentele moderne care evita pielea, cum ar fi radioterapia cu intensitate modulata, au redus intensitatea dozei de radiatii la nivelul pielii, ceea ce a dus la scaderea severitatii radiodermitei acute la multi pacienti.

Daca afectarea pielii devine o problema serioasa, medicul radioterapeut poate opri temporar planul de tratament. Rar, in cazul unor modificari anatomice, poate adapta terapia.

Ce poti face

Caldura, lumina soarelui, sapunurile dure, substantele chimice, colorantii si folosirea unui burete de baie sau prosop abraziv pot agrava leziunile pielii. Medicul radioterapeut iti poate recomanda diverse creme si atunci cand este cazul un consult la dermatolog. Spune-i medicului daca ai rani deschise sau zone in care pielea are secretii. Acestea pot fi semne ale unei infectii la nivelul pielii care necesita tratament cu antibiotice.

Iata cateva modalitati pentru a-ti trata cu blandete pielea iradiata:

Pastreaza pielea curata

• Foloseste apa calda si un sapun delicat, lichid sau baton de sapun dermatologic, cu pH apropiat de 5, fara parfum, extracte din plante sau fructe.
• Cand te speli, fii bland cu pielea din zona de tratament. Nu te freca si nu folosi o carpa de spalat sau o laveta de corp din plasa.
• Usuca pielea delicat, dar meticulos, cu un prosop moale.
• Nu folositi machiaj, parfum, pudra sau aftershave sau orice contine alcool pe zona de tratament.

Hidrateaza-ti pielea des

• Aplica o crema emolienta non-comedogena, fara parfum, de 2 ori pe zi, de preferinta dupa sedinta de radioterapie. Asistenta de toxicitate iti poate sugera o crema hidratanta pe care s-o folosesti.
• Evita aplicarea cremei pe zona de radiatii cu cel putin 1 ora inainte de sedinta de radioterapie. Acest lucru va evita un efect de bolus (doza crescuta de radiatii eliberata in epiderma).
• Uneori, medicul radioterapeut iti poate recomanda o crema cu corticosteroizi.

Protejeaza zona de piele iradiata de expunerea la soare

• Aplica o crema de protectie solara cu SPF 30/50 si protectie UVA/UVB

Imbracaminte

• Poarta imbracaminte ampla, moale, din bumbac
• Evita sa porti haine sintetice

Recomandari suplimentare

• Foloseste un aparat de ras electric si nu te rade prea aproape de piele.
• Evita aplicarea produselor care contin alcool (parfum, apa de toaleta, pudra de talc)
• Evita frecarea sau zgarierea

Pierderea parului (alopecia)

Radioterapia poate determina rarirea sau pierderea parului doar in zona tratata. De exemplu, radiatiile la cap pot face sa pierzi o parte sau tot parul de pe cap (chiar si sprancenele si genele), dar daca radioterapia se efectueaza la nivelul abdomenului sau pelvisului de exemplu, nu iti vei pierde parul de pe cap.

Este posibil sa incepi sa pierzi parul in zona de tratament dupa 2-3 saptamani dupa prima sedinta de radioterapie. Este nevoie de aproximativ o saptamana pentru ca tot parul din zona de tratament sa cada.

De cele mai multe ori, in functie de doza de iradiere si de caracteristicile pielii pacientului, parul poate sa creasca la loc, in general in urmatoarele luni dupa iradiere. Cand creste din nou, parul tau poate fi mai subtire sau poate avea o textura diferita decat cea de dinainte, de exemplu, carliontat vs. neted. Uneori insa, in special cand a trebuit sa se foloseasca doze mari de iradiere, pierderea parului poate deveni permanenta.

Discuta cu medicul radioterapeut sau cu asistenta de radioterapie daca ai intrebari sau ingrijorari legate de caderea parului.

Ce poti face

• Dacă pierzi părul de pe scalp în urma tratamentului, pielea capului poate deveni mai sensibilă. Este recomandat să îți acoperi capul cu o pălărie, un batic sau un accesoriu similar, confecționat dintr-un material moale, pentru a proteja scalpul, mai ales atunci când ești în aer liber sau expus la soare.

Scaderea numarului celulelor din sange

Rareori, radioterapia poate incetini activitatea celulelor din maduva hematogena (maduva osoasa) din care se formeaza celulele sanguine. Aceste celule sanguine ajuta la transportul oxigenului catre toate celule din corp (celulele rosii sau eritrocitele), lupta impotriva infectiilor (celulele albe sau leucocitele) si previn sangerarea (trombocitele).

Combinarea chimioterapiei cu radioterapia poate accentua efectele asupra maduvei osoase.

Spune-i imediat medicului radioterapeut daca ai urmatoarele semne si simptome:

• Sangerari nazale
• Sangerari la nivelul gingiilor
• Menstruatii abundente
• Sange in urina sau scaun
• Pete mici rosii sau violete pe piele care pot arata ca o eruptie cutanata
• Temperatura >/= 37.5°C
• Te simti brusc rau, chiar daca ai temperatura normala
• Ai simptome ale unei infectii (frisoane, durere in gat, tuse, dificultate in respiratie, diaree, nevoia de a urina des si disconfort sau arsura in momentul urinarii)

Ce se poate face

Medicul va recomanda efectuarea unei analize de sange care evalueaza nivelul celulelor din sange (hemoleucograma).  

Daca hemoleucograma arata un numar scazut al celulelor sanguine, in functie de severitatea scaderii si tipul de celule afectate, tratamentul cu radiatii ar putea fi oprit temporar pentru a permite celulelor sa revina la normal. De asemenea, poate fi necesara suplimentarea prin transfuzii in cazuri mai grave.

Efectele secundare acute ale radioterapiei in functie de zona iradiata

Radioterapia este un tratament local in care radiatiile sunt tintite catre zona unde se afla tumora. Ca urmare, efectele secundare vor depinde de partea corpului care este tratata. Alaturi de efectele secundare generale datorate radioterapiei (oboseala, pierderea parului si modificari ale pielii), pacientul poate experimenta o serie de reactii adverse in functie de zona iradiata, ca de exemplu:

San    

• Umflare cu acumulare de lichid (limfedem)
• Sensibilitate si durere
• Radiodermita grad 1-2
• Redoare la nivelul umarului

Torace    

• Dificultate la inghitire
• Usturime la inghitire
• Tuse
• Dificultate in respiratie
• Radiodermita grad 1-2

Abdomen    

• Diaree
• Greata si varsaturi
• Dureri

Pelvis    

• Diaree
• Greata si varsaturi
• Disfunctie sexuala (barbati si femei)
• Infertilitate (barbati si femei)
• Probleme urinare 

Prostata

• Probleme urinare
• Diaree
• Disfunctie erectila
• Infertilitate

Rect    

• Diaree
• Dureri

Creier    

• Greata si varsaturi
• Durere de cap
• Vedere incetosata
• Tulburari de memorie sau de concentrare

Cap si gat    

• Rani la nivelul gurii
• Carii dentare
• Modificarea sau disparitia gustului
• Dificultate la inghitire
• Hipotiroidie (glanda tiroida mai putin activa)
• Radiodermita grad 2-3

Limfedem

Limfedemul, cunoscut și sub denumirea de edem limfatic, reprezintă o acumulare anormală de lichid bogat în proteine în țesuturi, cauzând umflarea acestora. Această afecțiune apare atunci când drenajul normal al lichidului limfatic este obstrucționat sau încetinit, ceea ce împiedică eliminarea eficientă a acestuia prin sistemul limfatic.

Limfedemul poate uneori sa apara la nivelul bratului dupa radioterapia la nivelul ganglionilor limfatici axilari (de la subrat) in cazul unei tumori mamare sau la nivelul unuia sau ambelor membre inferioare in cazul radioterapiei pelvine. Limfedemul se poate dezvolta dupa luni sau ani dupa terminarea radioterapiei.

Cazurile severe de limfedem pot limita mobilitatea membrului afectat, cresc riscul de infecții cutanate și pot favoriza apariția sepsisului (o reacție sistemică gravă a organismului la infecție, care poate afecta funcționarea organelor). De asemenea, pot duce la modificări ale pielii și la deteriorarea progresivă a țesuturilor.

Ce se poate face

Exista modalitati de a gestiona limfedemul - mai ales daca este detectat devreme, de aceea este important sa discuti cat mai repede cu medicul radioterapeut. Tratamentul recomandat pentru limfedem este terapia limfatica decongestionanta efectuata de un kinetoterapeut specializat in tratarea pacientilor cu limfedem. Tratamentul este unul de durata, dar poate ameliora limfedemul.

Tratamentul poate include bandaje compresive, ciorapi compresivi, masaj, pompare pneumatica secventiala si ingrijirea atenta a pielii. Uneori, medicul chirurg poate recomanda o interventie chirurgicala pentru a indeparta tesutul umflat sau pentru a crea noi cai de drenaj, fie prin ocolirea chirurgicala a ganglionilor limfatici blocati, fie prin transferul de noi ganglioni in zonele afectate. 

Greata si pierderea poftei de mancare

In functie de zona iradiata, pacientii pot avea senzatia de greata si isi pot pierde pofta de mancare: 

• Radioterapia la nivelul abdomenului, pelvisului sau la nivelul capului: poti avea senzatia de greata, cu sau fara varsaturi, timp de cateva ore dupa fiecare sedinta. Medicul radioterapeut iti poate prescrie medicamente antiemetice (impotriva senzatiei de greata) pe care sa le iei inainte si dupa fiecare sedinta de radioterapie pentru a preveni greata.
• Radioterapia in zona capului si a gatului: mestecarea si inghitirea pot fi dificile sau dureroase. Simtul gustului se poate modifica daca radioterapia a afectat glandele salivare sau papilele gustative. In unele cazuri, modificarile gustului pot fi permanente.

Ce poti face

Este important sa continui sa te alimentezi bine, astfel incat sa obtii caloriile de care ai nevoie ca sa iti mentii greutatea. De asemenea, o alimentatie buna iti va da putere, ajuta la gestionarea efectelor secundare si va imbunatati modul in care vei raspunde la tratament.

Un specialist dietician iti poate sugera ce modificari sa faci in alimentatia ta si de asemenea, daca este necesar, iti va recomanda suplimente lichidiene. Atunci cand este necesara alimentatia enterala printr-un tub de alimentatie gastrica, medicul radioterapeut iti va recomanda un consult la un medic gastroenterolog. Tubul de alimentatie gastrica permite hidratarea si alimentatia chiar si in lipsa poftei de mancare sau in prezenta durerilor de faringe sau esofag.

Pierderea poftei de mancare

• In loc de 1-3 mese consistente, poti sa te alimentezi mai frecvent (5-6 mese/zi), dar in cantitate mai redusa per masa.
• Incerca sa mananci suplimentar in zilele cand ai pofta de mancare.
• Solicita o programare la un dietetician pentru a primi recomandari despre ce sa mananci in timpul tratamentului cu radiatii si in perioada de recuperare.
• Daca nu poti manca alimente solide, incearca mancare pasata, imbogatita cu lapte praf, iaurt, oua sau miere.
• Nu folosi suplimente alimentare sau medicamente fara sa discuti inainte cu medicul tau radioterapeut, deoarece unele dintre acestea pot afecta tratamentul cu radiatii.
• Mirosurile de gatit te pot face sa nu-ti doresti sa mananci. Ar putea ajuta daca altcineva ar pregati mancarea, pe care tu doar s-o reincalzesti. Sau din contra, anumite mirosuri iti pot creste apetitul, asa ca incearca diverse arome.
• Incearca sa faci o activitate fizica usoara, cum ar fi mersul pe jos. Miscarea poate imbunatati apetitul.
• Informeaza medicul radioterapeut sau asistenta de radioterapie daca ai probleme cu mancarea sau daca greutatea ta s-a schimbat.

Greata

• S-ar putea sa simti mai putina greata daca te relaxezi inainte de fiecare sedinta de radioterapie. Poti face activitati care iti plac, cum ar fi sa citesti o carte sau sa asculti muzica preferata.
• Pentru unii pacienti functioneaza sa manance o gustare fada (de ex., paine prajita si suc de mere) inainte de fiecare sedinta de radioterapie. Altii se vor simti mai bine daca radioterapia se face pe stomacul gol, ceea ce inseamna ca nu mananca cu 2-3 ore inainte. Incearca sa vezi ce functioneaza cel mai bine in cazul tau.
• Alimentele sau bauturile cu ghimbir, lamaie si menta te pot ajuta.
• Bea cu inghitituri mici apa si alte lichide pe tot parcursul zilei pentru a preveni deshidratarea.
• Mananca biscuiti uscati, covrigei sau paine prajita. Daca greata este o problema dimineata, mananca cativa covrigei cu sare inainte de te da jos din pat. Totusi, acest lucru nu este recomandat in cazul iradierii in sfera ORL sau la nivelul esofagului.
• Discuta cu medicul radioterapeut daca poti lua un medicament impotriva senzatiei de greata.
• Contacteaza medicul sau asistenta de toxicitate daca simptomele nu se amelioreaza dupa cateva zile sau daca versi de mai mult de 24 de ore.

Modificari la nivelul gurii

Radioterapia este adesea folosita pentru a trata cancerele de la nivelul gurii, gatului sau din regiunea superioara a pieptului. Radioterapia ucide celulele tumorale si poate, de asemenea, deteriora tesuturile sanatoase, cum ar fi cele din glandele care produc saliva si de la nivelul mucoasei moale si umede de la nivelul gurii.

Radioterapia la nivelul gatului poate cauza o serie de probleme la nivelul gurii, cum ar fi:

• Rani bucale ca mici taieturi sau ulcere (mucozita orala)
• Saliva in cantitate redusa care determina gura uscata (xerostomie)
• Saliva vascoasa, groasa
• Carii dentare
• Infectii ale gingiilor, dintilor sau limbii
• Diminuarea sau pierderea gustului
• Modificari ale gustului, cum ar fi un gust metalic cand mananci carne
• Rigiditatea maxilarului (trismus) si modificari osoase (osteoradionecroza)

Unele probleme, cum ar fi ranile bucale, pot disparea dupa terminarea tratamentului cu radiatii. Altele, cum ar fi modificarile gustului, pot dura luni sau chiar ani. Alte probleme, cum ar fi gura uscata, pot sa se amelioreze, dar sa nu dispara niciodata.

Ce poti face

• Mergi la un consult stomatologic inainte de a incepe radioterapia. Atunci cand urmeaza sa faci radioterapie la nivelul capului si gatului, gura ta trebuie sa fie cat mai sanatoasa posibil inainte de inceperea tratamentului. Prin urmare, este important sa consulti un medic stomatolog cu cateva saptamani inainte, de preferinta un medic care are experienta in efectele radioterapiei asupra mucoasei gurii si dintilor. Spune-i medicului dentist ca ai o tumora si ca vei face radioterapie.
• Medicul dentist iti va examina cavitatea orala si va efectua orice interventie dentara necesara. Daca trebuie sa faci vreo procedura stomatologica, trebuie sa fie complet vindecata inainte de a incepe radioterapia.
• In cazul tumorilor de la nivelul gurii, trebuie indepartate orice materiale care produc artefacte la computer tomograf (proteze, coronite metalice etc.)
• Examinează-ți cavitatea orală în fiecare zi. Acest obicei te poate ajuta să observi din timp orice schimbare care ar putea necesita atenție. Fii atent la semne precum: leziuni la nivelul mucoasei, pete albicioase sau semne de infecție (roșeață, umflare, durere sau secreții neobișnuite).
• Pastreaza-ti gura cat mai umeda. Iata cateva sfaturi care te pot ajuta: bea apa cu inghitituri mici, cat mai des in timpul zilei. Foloseste un inlocuitor de saliva. Intreba medicul stomatolog ce medicamente ajuta la cresterea cantitatii de saliva.
• Spala dintii, gingiile si limba dupa fiecare masa, dimineata dupa ce te-ai trezit si inainte de culcare. Foloseste o periuta de dinti foarte moale. Lasa sa curga apa calduta peste perii chiar inainte de a folosi periuta. Foloseste pasta de dinti cu fluor. Nu folosi apa de gura care contine alcool. Poti folosi apa de gura cu fluor si poti intreba medicul stomatolog ce apa de gura iti recomanda. Foloseste cu delicatete ata dentara intre dinti in fiecare zi. Daca gingiile sangereaza sau dor, evita acele zone, dar continua sa folosesti ata dentara pentru ceilalti dinti.
• Clateste-ti gura la fiecare 4 ore sau mai des cu o solutie de apa cu sare. Exista multe retete pentru o astfel de solutie, insa un exemplu este sa amesteci 1 lingurita de bicarbonat de sodiu si 1 lingurita de sare cu 1 litru (4 cani) de apa calda. De asemenea, poti inlocui apa cu ceai de musetel.
• Daca ai proteze dentare, asigura-te ca acestea se potrivesc bine si limiteaza timpul in care le porti in fiecare zi. Daca protezele se slabesc, medicul stomatolog poate sa le regleze. Pastreaza proteza curata tinand-o in solutia de curatare speciala si peri-o in fiecare zi.

Alimente recomandate

Atunci cand ai probleme la nivelul gurii in urma radioterapei, ceea ce mananci este important:

• Alege alimente care sunt usor de mestecat si inghitit.
• Mananca cu muscaturi mici, mesteca incet si bea lichide cu inghitituri mici in timpul mesei.
• Mananca alimente moi, cum ar fi cereale fierte, piure de cartofi si oua omleta.
• Amesteca alimentele cu sos, bulion, iaurt sau alte lichide.
• Mananca alimente caldute sau la temperatura camerei.
• Evita orice aliment sau obiecte care pot rani, zgaria sau arde gura, cum ar fi: alimente taioase, crocante si uscate (cartofi prajiti, chipsuri, popcorn, toast, nuci), alimente fierbinti, alimente condimentate (sos iute, curry, salsa si chilli), scobitori sau alte obiecte ascutite, toate produsele din tutun, inclusiv tigarile, pipele, trabucurile si tutunul de mestecat, precum si bauturi care contin alcool.
• Evita alimentele si bauturile bogate in zahar.
• Discuta cu un dietician care sa-ti ofere sugestii despre ce tip de alimente sa consumi si cum sa le pregatesti.

Diareea si alte probleme intestinale

In cazul iradierii pelvisului, medicul radioterapeut te poate sfatui sa bei lichide inainte de fiecare sedinta de radioterapie, astfel incat sa ai vezica urinara plina. Acest lucru va extinde vezica urinara si va impinge intestinul mai sus in abdomen, departe de zona iradiata.

Chiar si cu aceste masuri de precautie, radioterapia poate irita mucoasa (captuseala) intestinala si a stomacului si poate afecta modul in care aceste organe functioneaza. Celulele intestinale sunt sensibile la radiatiile necesare pentru a trata cancerul. Aceste modificari sunt de obicei temporare, dar pentru unii pacienti pot fi permanente si pot avea un impact major asupra calitatii vietii.

Este important sa vorbesti cu medicul radioterapeut si asistenta de radioterapie daca problemele tale intestinale sunt dificil de gestionat.

Diaree 

Unii pacienti pot avea diaree, cu scaune frecvente moi sau apoase. Diareea poate provoca, de asemenea, crampe abdominale, flatulenta (gaze) si durere abdominala. Dupa radioterapie, este posibil sa trebuiasca sa mergi urgent si des la toaleta. A avea diaree poate fi obositor, asa ca odihneste-te pe cat posibil si cere ajutor celor din jurul tau. Poate fi nevoie de cateva saptamani dupa terminarea tratamentului pentru ca tranzitul intestinal sa revina la normal.

Rectita de iradiere 

Radioterapia in zona pelvina poate afecta mucoasa rectului (partea terminala a tubului digestiv), cauzand inflamatie cunoscuta sub numele de rectita de iradiere.  Poti avea scaun cu sange si mucus, disconfort intestinal si nevoia de a merge des la toaleta, fara insa sa ai scaun (tenesme rectale). Rectita de iradiere este adesea temporara, insa la un numar mic de pacienti poate persista. Este important sa discuti cu medicul tau radioterapeut care iti poate recomanda sa mergi la un medic specialist gastroenterolog.

Ce poti face

• Intreba medicul radioterapeut ce medicamente pentru diaree poti lua. Urmeaza administrarea lor conform instructiunilor.
• Bea ceai de menta pentru diaree sau ceai de musetel pentru a reduce durerile abdominale si flatulenta.
• Mananca si hidrateaza-te cat poti de bine pentru a-i oferi corpului nutrientii de care are nevoie.
• Evita alcoolul si redu cantitatea consumata de cafea, cola si alte bauturi care contin cafeina.
• Bea multe lichide limpezi (2-3 litri pe zi) cand observi prima data ca apar scaunele diareice. Asta ajuta la evitarea deshidratarii si inlocuieste lichidele pierdute prin diaree. Variante de lichide limpezi pot fi: suc de mere, ceai slab, bulion lichid, bauturi pentru sport si solutii de rehidratare orala (de inlocuire a electrolitilor). Poti incerca un lapte fara lactoza.
• Alege alimente simple care au un continut scazut in fibre insolubile, de exemplu, banane, piure de cartofi, piure sau suc de mere, orez alb sau paste albe, paine alba, peste alb sau pui gatit la aburi.
• Consuma alimentele care sunt bogate in sodiu sau potasiu care se pot pierde prin diaree, ca de exemplu: banane, portocale, nectar de piersici si caise si cartofi fierti sau piure. Discuta cu un dietetician despre ce altceva mai poti manca.
• Daca ai diaree, evita alimentele bogate in fibre (fructe si legume crude, fasole uscata gatita, paine si cereale integrale), grase sau prajite, usturoiul si ceapa si sosurile bogate, care pot agrava diareea.
• Foloseste hartie igienica moale sau un servetel delicat pentru bebelusi sau spala-te bland cu apa calduta. De asemenea, intreaba asistenta de evaluare a toxicitatii daca poti sa faci bai de sezut cu apa calduta.
• Contacteaza imediat medicul radioterapeut sau asistentei de evaluare a toxicitatii daca observi sange in scaun sau daca ai mai mult de 5-6 scaune in 24 de ore.

Probleme urinare

Radioterapia la nivelul pelvisului poate irita vezica urinara sau, mai des, uretra (canalul care transporta urina din vezica spre exteriorul corpului). Efectele secundare urinare ale radioterapiei apar adesea dupa 3-5 saptamani dupa inceperea radioterapiei. Cele mai multe probleme dispar dupa 2-8 saptamani dupa terminarea tratamentului.

Radioterapia poate cauza urmatoarele probleme urinare:

• Senzatia de arsura sau durere la urinare
• Dificultate la inceperea urinarii
• Dificultate cu golirea completa a vezicii urinare
• Nevoia frecventa si urgenta de a urina
• Cistita (inflamatia vezicii urinare)
• Incontinenta urinara, cand nu poti controla fluxul de urina din vezica urinara, in special cand tusesti, razi sau stranuti
• Trezirea frecventa pentru a urina (nicturia)
• Spasme ale vezicii urinare, ca niste crampe musculare dureroase (tenesme vezicale)
• Sange in urina (hematurie)

Ce poti face

• Bea multe lichide. Bea cel putin 2-3 litri de lichide in fiecare zi, suficient pentru ca urina sa fie limpede si sa aiba culoarea galben deschis (galben-pai).
• Evita cafeaua, ceaiul negru, alcoolul, mirodeniile si tutunul care pot irita vezica urinara.
• Discuta cu medicul radioterapeut sau cu asistenta de radioterapie daca crezi ca ai simptome urinare. Poate fi necesar sa faci o analiza de urina pentru a verifica daca ai o infectie urinara (urocultura).
• Medicul radioterapeut iti poate prescrie antibiotice daca ai o infectie urinara. Alte medicamente te pot ajuta sa urinezi, sa reduca senzatia de arsura sau durerea la urinat si sa amelioreze spasmele vezicii urinare.
• Daca ai incontinenta urinara, medicul te poate trimite la un kinetoterapeut care sa te invete exercitii pentru a imbunatati controlul asupra vezicii urinare.

Disfunctia sexuala si infertilitatea

Radioterapia în zona pelvină poate, uneori, afecta funcția sexuală. Aceste modificări pot include scăderea dorinței sexuale (libidoul) sau dificultăți în desfășurarea activității sexuale, cum ar fi disfuncția erectilă. De asemenea, este posibil ca fertilitatea să fie influențată, atât pe durata tratamentului, cât și după finalizarea acestuia. Se recomandă evaluarea de specialitate la medicul ginecolog (pentru femei) sau urolog (pentru bărbați), în vederea unui management adecvat al acestor efecte.

La femei, aceste efecte secundare pot apărea atunci când radioterapia vizează vulva, vaginul, uterul sau ovarele. La bărbați, modificările funcției sexuale pot surveni în urma iradierii testiculelor sau prostatei. Formarea de țesut cicatricial (fibroză) în urma radioterapiei poate contribui la apariția acestor dificultăți. De asemenea, simptome precum oboseala, durerea, anxietatea sau depresia pot influența negativ dorința și capacitatea de a desfășura activitate sexuală.

La femei

• Durere sau disconfort în timpul contactului sexual (dispareunie)
• Mancarime, senzatia de  arsura si uscaciune ca urmare a atrofiei vaginale (cand peretii vaginului devin subtiri si sensibili).
• Stenoza vaginala, cand vaginul devine mai putin distensibil, se ingusteaza si devine mai scurt.
• Menopauza precoce (absenta menstruatiei, bufeuri, uscaciune vaginala, insomnie, schimbari de dispozitie, oboseala).
• Infertilitate, ceea ce inseamna ca nu mai poti ramane insarcinata.

La barbati

• Impotenta (disfunctie erectila), ceea ce inseamna ca nu poti avea sau pastra o erectie. Uneori impotenta poate fi permanenta.
• Ejaculare dureroasa
• Infertilitate, care poate apărea din cauza reducerii cantității sau calității spermatozoizilor, ceea ce afectează capacitatea de a concepe un copil.

Ce poti face

Atat pentru barbati, cat si pentru femei, este important sa fii deschis si sincer cu partenerul tau despre sentimentele si preocuparile tale legate de viata sexuala si despre modul in care preferi sa fiti intimiîn perioada tratamentului cu radioterapie.

Pentru femei, subiectele de discutat cu medicul radioterapeut sunt:

• Fertilitatea. Inainte de a incepe radioterapia, spune-i medicului daca intentionezi sa ramai insarcinata dupa terminarea tratamentului. Acesta iti poate spune care sunt modalitatile de a-ti  pastra fertilitatea, cum ar fi congelarea ovulelor pentru a le folosi in viitor. Daca ovarele tale nu trebuie sa fie tratate cu radiatii, unul sau ambele ovare pot fi mutate chirurgical mai sus in abdomen, departe de campul de radiatii. Aceasta procedura se numeste transpozitie sau relocare ovariana (ooforopexie).
• Probleme sexuale. Medicul sau asistenta te pot lamuri privind efectele secundare la care te poti astepta si iti vor recomanda modalitati de a le face fata.
• Controlul nasterii. Este foarte important sa nu ramai insarcinata in timp ce faci radioterapie, deoarece radiatiile pot afecta fatul in toate etapele sarcinii. Daca inca esti la varsta reproductiva, discuta cu medicul tau ginecolog despre modalitatile de control al sarcinii.
• Sarcina. Asigura-te ca ii spui medicului radioterapeut daca esti deja insarcinata.
• Exercitii de intindere a vaginului. Stenoza vaginala este o problema comuna pentru femeile care fac radioterapie la nivelul pelvisului. Daca ai stenoza vaginala, sexul poate deveni dureros. Poti intinde peretii vaginului folosind un dilatator vaginal, care este un dispozitiv care intinde usor tesuturile vaginului. Intreaba medicul sau asistenta de radioterapie de unde poti cumpara un dilatator vaginal si cum sa-l folosesti.
• Lubrifierea vaginului. Lubrifiantii solubili in apa sunt o alegere buna daca ai sensibilitate vaginala (atrofie vaginala). Lubrifiantii pe baza de silicon dureaza mai mult si tind sa fie mai alunecosi decat lubrifiantii solubili in apa. Lubrifiantii se pot cumpara de la farmacie fara prescriptie medicala. Exista o varietate de marci, incearca mai multe produse pana cand gasesti unul care iti place. Uneori, pentru atrofia vaginala, medicul ginecolog iti poate prescrie o crema cu estrogeni.
• Viata sexuala. Intreba medicul sau asistenta daca este sigur sa ai activitate sexuala in timpul radioterapiei.

Pentru barbati, subiectele de discutat cu medicul radioterapeut sunt:

• Fertilitate. Inainte de a incepe radioterapia, spune-i medicului daca crezi ca ai vrea sa ai copii in viitor, dupa terminarea tratamentului. Acesta iti poate spune care sunt modalitatile de a-ti  pastra fertilitatea, cum ar fi congelarea spermatozoizilor pentru a-i folosi in viitor. Sperma trebuie recoltata inainte ca tratamentul cu radiatii sa inceapa.
• Impotenta (disfunctia erectila). Medicul iti va spune daca exista un risc de a deveni impotent si cat ar putea dura. Poti merge la un consult la un medic urolog, care iti poate prescrie medicamente sau alte tratamente care pot fi de ajutor.
• Viata sexuala. Intreba medicul sau asistenta daca este sigur sa ai activitate sexuala in timpul radioterapiei.

Intrebari pe care sa i le pui medicului radioterapeut despre efectele secundare imediate ale radioterapiei

Ia in considerare aceste intrebari pe care sa i le pui medicului radioterapeut despre efectele secundare ale radioterapiei, astfel incat sa fii cat mai informat si sa stii ce ai de facut pe durata tratamentului:

• La ce efecte secundare imediate ma pot astepta in timpul radioterapiei?
• Cand vor incepe si cat vor dura?
• Ce se poate face pentru a ameliora efectele secundare pe care le experimentez?
• Cu cine ar trebui sa vorbesc despre efectele secundare pe care le am? Cat de curand?
• Va trebui sa tin cont de anumite masuri de precautie, cum ar fi statul la soare?
• Va trebui sa fac schimbari in alimentatie? Daca da, in ce sens?
• Radioterapia imi va afecta viata sexuala?
• Cat de repede pot sa ma intorc la activitatile mele obisnuite? Munca? Activitate sexuala? Exercitii aerobice?
• Voi avea un risc mai mare pentru orice alte probleme de sanatate in viitor?

Consultant: Dr. Filip Zarma, medic primar radioterapie 

Surse de informatie:

• www.cancer.org
• www.cancer.gov
• www.cancerresearchuk.org