EDU.REGINAMARIA.RO

Explozia cazurilor avansate de cancer, produsa de pandemia COVID-19

Articol de Cornelia Paraschiv Senior Medical Editor
Explozia cazurilor avansate de cancer, produsa de pandemia COVID-19
Impactul COVID-19 asupra bolnavilor de cancer este descris de unii specialisti drept o “interactiune mortala”. In definitiv, serviciile oncologice au fost suspendate nu numai in toate tarile apartinand regiunii europene a OMS, ci si la nivel global, milioane de pacienti aflandu-se in imposibilitatea de a efectua la timp investigatii sau tratamente vitale in cazul lor. Sansele lor de vindecare si supravietuire au fost drastic diminuate.

La fel ca multe alte tari la nivel global, si statele europene s-au confruntat cu provocari semnificative in perioadele de varf ale epidemiei pentru mentinerea accesului la programe de screening si tratament al cancerului, situatie ce a afectat substantial calitatea ingrijirii pacientilor cu cancer si, implicit, ratele de supravietuire.

La ora actuala, datele raportate de diferite tari din intreaga lume reflecta eforturile fara precedent desfasurate in ultima perioada la nivel global pentru recuperarea urmarilor devastatoare ale pandemiei si masurilor dispuse de guverne pentru limitarea raspandirii virusului. 

Numar record de cazuri de cancer nediagnosticate in pandemie

Statisticile au indicat fara niciun dubiu un numar redus al cazurilor nou diagnosticate de cancer - chiar si in tarile bogate. Cercetarile efectuate de organizatia de caritate Macmillan Cancer Support au descoperit ca peste 650.000 de persoane cu cancer din Marea Britanie au suferit intreruperi in tratamentul sau ingrijirea lor din cauza COVID-19. La un moment dat in timpul pandemiei, trimiterile urgente pentru cancer din Regatul Unit au fost cu 45% sub nivelurile pre-coronavirus.

In 2020, au fost diagnosticate in UE, aproximativ 2,7 milioane cazuri noi de cancer, iar la nivel global 19 milioane. In acelasi an au murit 1,3 milioane de pacienti oncologici in UE si 10 milioane in lume. Peste 40% din cazurile de cancer ar fi putut fi prevenite, iar mortalitatea redusa prin diagnosticare timpurie, dar si prin administrare de tratamente mai eficiente. 

Organizatia Europeana a Cancerului publica, in mai 2021, un studiu care arata ca 1 milion de cazuri de cancer au ramas nediagnosticate in Europa in timpul pandemiei, pana la acea data. Se estima ca 1 din 2 persoane cu simptome sugestive de cancer nu a fost trimisa cat mai repede pentru investigatii si stabilirea diagnosticului si 1 din 5 pacienti cu cancer din Europa nu primise inca tratamentul necesar chirurgical sau chimioterapic.

Si in Statele Uniteale Americii, constatarile au fost similare. Echipa condusa de Prof. Bakouny a aratat ca, in timpul pandemiei de COVID-19, numarul de pacienti supusi unui screening pentru cancer si numarul celor care au fost diagnosticati ulterior cu cancer sau leziuni precanceroase au scazut semnificativ in Brigham, Massachusetts, cel mai mare sistem de ingrijire a sanatatii din nord-estul Statelor Unite. “Examinarea fizica de rutina a corpului uman joaca un rol important in diagnosticarea precoce a diferitelor tipuri de cancer”, explica medicul. 

Lipsa si ocuparea personalului medical din cauza internarii unui numar mare de pacienti cu COVID-19 au redus frecventa interactiunii dintre pacienti si oncologi cu 20% in Statele Unite, ceea ce amana peste 22 de milioane de teste de screening pentru tumori maligne.

Pe 16 martie 2020, Regatul Unit anunta amanarea screening-ului de rutina pentru cancer ca raspuns la pandemia de COVID-19. La fel ca Marea Britanie, multe tari europene au raportat intarzieri in programele de screening de rutina, deoarece unitatile de imagistica, inclusiv mamografie sau centrele implicate in analizele de screening au fost inchise sau restrictionate temporar. De asemenea, multe persoane au evitat sa mearga la programare de teama infectarii cu virusul SARS-CoV-2. De exemplu, controalele pentru cancerul de col uterin au scazut cu 45% in Scotia anul trecut, dupa ce programul de screening a fost suspendat pentru a se concentra asupra pandemiei.
 
Intarzierile in screening-ul cancerului in timpul pandemiei au condus la:

  • diagnostice intarziate
  • rata mai mare de pacienti diagnosticati intr-un cadru de urgenta
  • mai multe diagnostice de cancere in faza ulterioara cu sarcina tumorala mai mare 
  • intarzieri in tratamentul eficient pentru pacientii cu afectiuni maligne nou diagnosticate

Ce consecinte au avut tratamentele oncologice conventionale amanate?

Intarzierea sau intreruperea brusca a tratamentului conventional creste riscul de deteriorare la pacientii oncologici si poate reduce ratele de supravietuire ale acestora. Un studiu a aratat ca o intarziere de sase luni in interventia chirurgicala pentru tumorile maligne va determina o scadere a anilor de viata castigati de la 18,1 la 15,9. 

Un alt studiu edificator a fost efectuat de un grup de medici condus de dr. Riemann. Ei au urmarit 1080 de pacienti dupa operatia ORL timp de 16 saptamani si au descoperit ca, din cauza impactului pandemiei de COVID-19, procedurile de diagnosticare pentru cancerul suspectat au fost reduse cu 41%, iar interventiile chirurgicale au fost reduse cu 43%; totodata, din cauza anularii interventiilor chirurgicale elective, proportia operatiilor de urgenta a crescut cu 90%.

In Canada, in Ontario, medicii au observat o scadere cu 34% a diagnosticelor de cancer si o scadere cu 60% a operatiilor de cancer la inceputul pandemiei in 2020. Cea mai ingrijoratoare pentru ei este recuperarea lenta a serviciilor oncologice dupa izolare, ceea ce duce la diagnostic si intarzieri de tratament pentru pacienti.

Pandemia a impus si modificarea protocoalelor de tratament, multe centre de radioterapie fiind inoperabile, iar unii agenti citostatici care necesitau perfuzie au trebuit transformati in medicamente cu administrare orala, ceea ce le-a afectat efectul terapeutic. 

Atat progresia stadiului tumorii, cat si o mortalitate precoce mai mare au fost semnalate ca fiind provocate direct si indirect de pandemie. Exista, de asemenea, efecte asupra calitatii vietii si asupra sanatații mintale a pacientilor bolnavi de cancer si familiilor acestora, in asteptarea ingrijirii.

Medicii au vazut in timpul pandemiei mai multi pacienti care s-au prezentat in stadiu de cancer tardiv, inoperabil sau metastatic fata de anul anterior pandemiei (50% fata de 39%). Acest lucru a insemnat un prognostic mai sumbru pentru acesti pacienti care ar trebui, cel mai probabil, sa primeasca doar ingrijiri paliative (chimioterapia si/sau radioterapie) in loc sa fie examinati intr-un stadiu mai precoce sau mai putin extins de boala cand ar fi putut beneficia de un tratament curativ (chirurgie, chimioterapie si/sau radioterapie).

Cifre estimative privind impactul pandemiei asupra mortalitatii de cauza oncologica

Mortalitatea la 90 de zile dupa diagnosticul de cancer a fost mai mare in timpul pandemiei (10,5% fata de 6,6%). Motivul invocat in studii a fost rata mai mare a bolii avansate la prima trimitere/la momentul diagnosticului, atribuita efectului indirect al pandemiei dat de blocajele si limitarile logistice pentru pacienti de a solicita consultanta si de a efectua un control.

Conform unor cercetatori, amanarea diagnosticului de cancer va creste numarul deceselor cauzate de cancerul de san, colorectal, pulmonar si esofagian cu 7,9–9,6%, 15,3–16,6%, 4,8–5,3% si, respectiv, 5,8–6,0% in urmatorii cinci ani, comparativ cu datele dinainte de pandemie. 

Estimarile incidentei si mortalitatii prin cancer raportate nu reflecta, insa, pe deplin efectul pandemiei COVID-19 asupra progresiei cancerului. Evolutia anilor urmatori ne va arata, cu siguranta, care au fost repercusiunile reale.

Recuperarea decalajelor – Marea Britanie un exemplu de succes  

Multe state incearca sa isi revina prin programe adresate in special acestor pacienti oncologici, insa recuperarea este inca lenta in viziunea multor pacienti si medici. Marea Britanie se afla in topul acestor tari. Un record de 2,7 milioane de persoane au fost trimise pentru consultatii oncologice in ultimul an, dupa ce cifrele au scazut dramatic in timpul pandemiei (2 milioane in 2020), comparativ cu 2,4 milioane inainte de pandemie. 

NHS a declarat ca satisface cererea din ce in ce mai mare de consultatii pentru cancer prin extinderea capacitatilor sale de diagnosticare, inclusiv ghisee unice pentru teste, clinici mobile si linii telefonice pentru simptome. Autoritatile sanitare britanice au declarat ca au reusit, de asemenea, sa includa cu 2.000 mai multi pacienti in programele de tratament pentru boala, fata de inceputul declansarii focarului de coronavirus in 2020.

Numarul total de trimiteri pentru suspiciuni de cancer a crescut de la 2,4 milioane inainte de pandemie la 2,7 milioane in anul 2021. In primul an de pandemie, intre martie 2020 si februarie 2021, numarul de trimiteri scazuse la 2 milioane.

Valul Omicron a schimbat strategia autoritatilor 

O noua strategie de abordare a pacientilor oncologici s-a concretizat in decembrie 2021, in plin varf al valului Omicron, cel mai amplu dintre toate, intrucat departe de a inchide sau restrictiona serviciile medicale, au fost efectuate 215.393 de controale, cu aproximativ 25.000 mai multe decat in februarie 2020, luna anterioara lock down-ului. 

Desi medicii si pacientii au salutat cresterea accesului la servicii medicale, ei au tinut sa avertizeze ca „in ciuda acestor cifre, Marea Britanie se confrunta cu cea mai mare criza de cancer din istoria sa”. In Regatul Unit desi „un numar record de persoane s-a prezentat pentru controale in ultimul an, stim ca sunt inca cel putin 30.000 care nu au inceput tratamentul din cauza pandemiei, asa ca este vital sa mentinem aceste rate de trimitere ridicate”.

La randul ei, Samantha Dixon, directorul executiv al Jo’s Cervical Cancer Trust, a declarat: „Aceste statistici trebuie sa serveasca drept catalizator pentru actiune. Nu ar trebui sa ne concentram doar pe recuperarea dupa impactul COVID, ci ar trebui sa ne uitam la modul in care putem imbunatati absorbtia si ce se poate face pentru a elimina barierele existente.

2 saptamani - timpul standard de asteptare pentru controlul oncologic 

Desi numarul de trimiteri a atins un nivel record in ultimul an, proportia de pacienti care este vazuta in timpul standard de asteptare de doua saptamani este la un nivel record: 83%, comparativ cu 91% inainte de pandemie.

Minesh Patel, seful de politici sanitare la Macmillan Cancer Support, a declarat: „Este linistitor sa vezi un numar record de oameni care se prezinta [la control]. Cu toate acestea, persoanele care traiesc cu cancer sunt adesea lipsite de ingrijiri esentiale ca urmare a lipsei cronice de personal”.

Situatia din Romania a pacientilor oncologici se mentine dificila

In Romania, situatia bolnavilor cu cancer este mult mai grava fata de majoritatea tarilor din UE, intrucat noi ne confruntam dinainte de pandemie cu inegalitati si inechitati in accesarea serviciilor medicale, cu lipsa de resurse si criza de medicamente citostatice, penuria de personal si esecul programelor de screening. Pe perioada pandemiei, serviciile private au ramas deschise pacientilor, primind o mare parte a bolnavilor care nu au putut accesa sistemul public de ingrijiri.

In cazul pacientilor cu cancer, diagnosticul precoce este un factor determinant in instituirea cat mai rapida a tratamentului, cu impact asupra supravietuirii. Daca este detectat in stadiul I, rata de supravietuire la 5 ani a cancerului mamar este de aproape 100%. Depistarea in stadiul III scade supravietuirea la 5 ani la 72%. Cancerul pulmonar urmeaza acelasi model, supravietuirea la un an ajungand la 87,3% pentru boala in stadiul I si la doar la 18,7%, pentru stadiul IV.

Majoritatea pacientilor ajung in stadii avansate din cauza adresarii tardive la medic:

  • Doar 6% dintre femeile din Romania cu varsta intre 50 - 69 ani au declarat ca au efectuat screening pentru cancerul de san (mamografie/ ecografie de san) comparativ cu media UE de 60%
  • Doar 25% dintre femeile cu varsta 20 - 69 ani au efectuat screening pentru cancerul de col uterin (examen Papanicolau) in cei 2 ani precedenti, comparativ cu media de 66% din UE 
  • Doar 5% dintre femeile intre 50 si 74 ani au facut screening pentru cancer colorectal (colonoscopie), comparativ cu media UE de 47%.

Pasi pe care ii poti face pentru sanatatea ta

Intereseaza-te la medicul de familie sau specialist de programele de screening existente si acceseaza-le. Ele descopera boala inainte de aparitia simptomelor, in stadii incipiente. O mare parte din aceste programe este subventionata de stat: 

  • cancer de san
  • cancer de col uterin
  • cancer de prostata
  • cancer colorectal 
  • cancer de piele 

Mergi anual la un control medical si fa-ti un set de analize in functie de factorii tai de risc.

Daca in familia ta sunt mai multe rude diagnosticate cu cancer, mergi la un medic genetician clinician. Este posibil sa ai o predispozitie genetica pentru anumite tipuri de cancer si sa ai nevoie de un program de monitorizare special. 

Mergi la medic si nu renunta pana nu primesti un diagnostic exact daca ai simptome persistente sau recurente, precum:

  • tuse 
  • raguseala 
  • sangerari
  • dureri
  • transpiratii profuze
  • stare subfebrila prelungita
  • scadere in greutate fara sa iti propui
  • dureri de cap 
  • umflaturi, noduli
  • alunite care si-au schimbat culoarea

Poti apela la medicii din reteaua noastra, cu experienta indelungata in oncologie.

Daca esti diagnosticat cu cancer, nu accepta amanarea controlului medical si a tratamentului. Adreseaza-te de urgenta medicului oncolog si solicita un plan de tratament. Fiecare zi este importanta. Poate un navigator de pacienti sau un manager de caz te-ar putea ajuta in accesarea celor mai bune optiuni disponibile pentru tine. Cancerul se trateaza astazi de o echipa multidisciplinara, numita tumor board, care analizeaza pe toate fetele boala ta pentru a gasi solutia optima de terapie.

40% din cancere pot fi prevenite

Poti preveni sau incetini evolutia cancerului daca:

  • faci miscare zilnic (minim 10-15 minute de mers alert, in aer curat)
  • consumi zilnic salate, frecvent legume din clasa cruciferelor (brocoli, varza, napi, gulii) sau leguminoase (fasole, linte, mazare)
  • ai niveluri suficiente de Vitamina C, D, E si seleniu
  • eviti expunerea la soare intre orele 10.00-16.00 in cursul verii
  • eviti alcoolul, fumatul, bauturile acidulate (un pahar de vin rosu este, insa, permis, intrucat contine resveratrol cu rol antioxidant)
  • te hidratezi adecvat; bea ceai verde, limonada sau suc de rodie in loc de cola sau bere
  • mananci sanatos (fara alimente procesate, fast food, fainoase, mezeluri in exces, prajeli, alimente, in special paine din faina cu mucegai) 
  • ai grija sa ai macar 12 ore intre masa de seara si cea de dimineata.
  • eviti stresul si practici tehnici de relaxare

Nu uita ca 40% din cancere pot fi prevenite si sunt legate de factori de risc pe care ii poti controla, cu ar fi: sedentarism, obezitate, alcool, fumat, expunere exagerata la ultraviolete, carne rosie, alimente procesate si incarcate de conservanti, coloranti, etc, prajeli, infectii cu unele virusuri cum este HPV, evenimente stresante.

Surse:
www.frontiersin.org
www.dovepress.com
www.euro.who.int
www.england.nhs.uk
www.bbc.com
www.theconversation.com