EDU.REGINAMARIA.RO

1 milion de cancere nediagnosticate in Europa din cauza pandemiei

In al doilea an al pandemiei COVID-19, cand exista speranta ca urmare a vaccinarii, a aparut o noua criza. Este ca si cum o inundatie masiva a inceput sa se retraga, expunand daunele lasate in urma ei. Un numar mare de cancere au ramas nediagnosticate sau netratate, deoarece pacientii au amanat investigatiile de screening, iar medicii oncologi au fost nevoiti sa puna in balanta riscul amanarii tratamentelor pentru cancer fata de riscul de expunere la SARS-CoV-2 si vulnerabilitatea crescuta a acestor pacienti fragili, cu imunitatea compromisa, de a face forme severe de boala.

Pe masura ce pacientii se intorc la medicii lor, impactul acestor luni dificile devine vizibil. Se estimeaza ca in Europa 1 milion de cazuri de cancer au ramas nediagnosticate din cauza pandemiei. Acum este momentul sa actionam, altfel COVID-19 va cauza fara indoiala o viitoare epidemie de cancer. „Sa nu lasam Cancerul sa devina „C”-ul uitat in lupta impotriva COVID-19” - este mesajul campaniei Time to Act a Organizatiei Europene a Cancerului, alaturi de care ne alaturam si noi. 

Oamenii nu au incetat sa se imbolnaveasca de cancer, au incetat sa fie diagnosticati si tratati 

In oncologie, timpul inseamna viata. Intarzierea accesului la diagnostic, tratament si supravegherea post-tratament a pacientului cu cancer inseamna tratamente mai complexe si ingrijire paliativa, o calitate a vietii scazuta si reducerea sansei de supravietuire.

La 10 mai 2021, Organizatia Europeana a Cancerului (European Cancer Organisation - ECO) a publicat un studiu ale carui concluzii semnificative reprezinta un memento al provocarilor dure cu care s-au confruntat pacientii cu cancer si serviciile de oncologie din Europa in timpul pandemiei COVID-19:

  • Se estimeaza ca 1 milion de cazuri de cancer au ramas nediagnosticate in Europa.
  • Se estimeaza ca 100 de milioane de investigatii de screening nu au fost efectuate in Europa in timpul pandemiei, ceea ce va determina un diagnostic intarziat si, in consecinta, un tratament intr-un stadiu avansat, cu scaderea supravietuirii acestor pacienti.
  • 1 din 2 persoane cu simptome sugestive de cancer nu a fost trimis cat mai repede pentru investigatii si stabilirea diagnosticului.
  • 1 din 5 pacienti cu cancer din Europa nu a primit inca tratamentul necesar chirurgical sau chimioterapic.

Prognosticul pacientilor cu cancer este profund afectat daca ingrijirea standard este intarziata

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra accesului la ingrijire al pacientilor cu cancer.  Un numar mare de pacienti cu COVID-19 a supraincarcat sistemele de sanatate la nivel mondial, perturband tratamentul de rutina al bolnavilor de cancer. 

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), 55% dintre tari au raportat disfunctionalitati in serviciile oncologice din cauza pandemiei. In multe tari din Europa sunt evidente perturbari in screeningul, diagnosticul, tratamentul si urmarirea pe termen lung dupa tratament a pacientilor cu cancer.

„Pandemia COVID-19 a afectat grav ingrijirea pacientilor cu cancer prin perturbarea preventiei si a tratamentului, determinand intarzierea in stabilirea diagnosticului si accesul la tratamentul chimioterapic si radioterapie, precum si in preventia prin vaccinare. De asemenea, numarul pacientilor diagnosticati cu cancer a scazut de la debutul pandemiei COVID-19, ceea ce sugereaza o crestere semnificativa in viitor a cazurilor de cancer. ” - se mentioneaza in Planul European Impotriva Cancerului emis de Comisia Europeana in 2021.

Pandemia COVID-19 a afectat toate etapele de ingrijire a pacientului cu cancer:

Screening si diagnostic

  • Programele de screening pentru depistarea precoce a cancerului au fost suspendate.
  • Pacientii care aveau simptome au vizitat mai rar serviciile de ingrijire primara.
  • Medicii au trimis mai putini pacienti cu simptome sugestive de cancer pentru investigatii suplimentare si stabilirea diagnosticului.
  • Capacitatea de diagnostic a spitalelor a fost redusa.

Tratament si supravegherea post-tratament

  • Pacientii cu cancer au redus vizitele la spital pentru ingrijirea cancerului.
  • Medicii oncologi au fost nevoiti sa faca compromisuri intre riscurile si beneficiile tratamentului impotriva cancerului.
  • Disponibilitatea personalului medical a fost limitata.
  • Resursele pentru transfuziile de sange si interventiile chirurgicale au fost insuficiente.

Gravitatea acestei amenintari a fost evidentiata in raportul „Impactul COVID-19 asupra accesului pacientilor cu cancer la ingrijire medicala in Europa” publicat in noiembrie 2020, care are la baza o serie de studii care au cuantificat, in contextul pandemiei COVID-19, efectul intarzierii tratamentului asupra riscului de deces:

  • O amanare de 4 saptamani a tratamentului pentru cancer este asociata cu o crestere de 6-13% a riscului de deces, in functie de tipul de cancer.
  • O amanare de pana la 12 saptamani creste si mai mult acest risc: de exemplu, in cazul cancerului de san o intarziere de 8 saptamani a interventiei chirurgicale creste riscul de deces cu 17%, respectiv cu 26% in cazul amanarii de 12 saptamani.
  • Se estimeaza ca decesele prin cancer de san si de colon, doua cancere pentru care exista metode de screening si de tratament eficiente daca sunt depistate in stadii incipiente, vor creste cu 8-17% in perioada de 5 ani de la diagnostic.

In Europa:

  • In Anglia, se estimeaza ca intarzierea in diagnostic si tratament va creste cu 5-17% numarul de decese provocate de cancer in termen de 5 ani de la momentul diagnosticului.
  • In Franta, diagnosticul intarziat ar putea duce la un exces de mortalitate de 10-15% pe luna de intarziere.

In Europa, pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra accesului la ingrijire al pacientilor cu cancer

De la declansarea pandemiei de COVID-19, de la inceputul anului 2020, pacientii cu cancer din toata Europa au avut o lupta si mai grea de dus din cauza supraincarcarii serviciilor medicale si a masurilor de restrictionare a accesului la ingrijirea medicala. In cazul multor pacienti, rezultatul amanarii ingrijirii va determina tratamente mai complexe, inrautatirea calitatii vietii si reducerea sansei de supravietuire. Amploarea exacta a efectelor pandemiei COVID-19 asupra supravietuirii va deveni evidenta in urmatorii cativa ani.

A scazut numarul de cazuri de cancer diagnosticate

In cazul pacientilor cu cancer, diagnosticul precoce este un factor determinant in instituirea cat mai rapida a tratamentului, cu impact asupra supravietuirii. Daca cancerul de san este detectat in stadiul I, rata de supravietuire la 5 ani este de aproape 100%. Daca este detectat in stadiul III, aceasta scade la 72%. Cancerul pulmonar urmeaza acelasi model, supravietuirea la un an ajungand la 87,3% pentru boala in stadiul I, si doar la 18,7% pentru stadiul IV.

  • In Germania, in timpul primei stari de urgenta, intre 12 martie si 19 aprilie 2020, numarul de cazuri de cancer de san a scazut cu 14%, respectiv cu 23% in cazul cancerului de prostata.
  • In Austria, numarul de cazuri de cancer de san a scazut cu 40% intre martie - mai 2020.
  • In Franta, au fost diagnosticate cu 36% mai putine cazuri de cancer in aprilie 2020 comparativ cu aprilie 2019.
  • In Olanda, in martie 2020 au fost diagnosticati cu 25% mai putini pacienti cu cancer. Aceasta diferenta a fost aproape recuperata pana in toamna anului 2020, ramanand un procent de doar 3.5% pana la sfarsitul anului. Restantele au fost in mare parte pentru cancerul de san si cancerul de colon. 
  • In Belgia, in luna aprilie 2020, comparativ cu aceasi luna a anului 2019, a scazut cu 25% numarul de pacienti diagnosticati cu cancer. In lunile urmatoare, acest decalaj a fost recuperat partial.  

Au fost suspendate programele nationale de screening pentru detectia precoce a cancerului

Un factor major care a stat la baza declinului diagnosticului de cancer a fost sistarea programelor nationale de screening in multe tari. La nivel global, 41% dintre tari (inclusiv mai multe tari europene) au raportat ca au luat aceasta masura ca raspuns la pandemie, conform unui raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 2020.

  • In Italia, in primele 5 luni ale pandemiei s-au facut cu 1.4 milioane mai putine investigatii de screening.
  • In Germania, in aprilie 2020 a fost suspendat screeningul pentru cancerul de san prin mamografie, pentru a reduce contactul intre persoane.
  • In Austria, similar, timp de 2 luni nu s-au mai facut mamografii de screening.
  • In Olanda, in martie 2020 au fost suspendate programele nationale de screening pentru cancerele de san, colorectal si cervical. In timpul verii, s-a reluat screeningul, insa la o rata mult redusa. De exemplu, pentru cancerul de san, s-a decis ca frecventa repetarii mamografiei sa se schimbe de la fiecare 2 ani la fiecare 3 ani, din cauza lipsei de personal medical ca urmare a pandemiei.
  • In Spania, screeningul a scazut dramatic. De exemplu, numarul de pacienti diagnosticati cu cancer colorectal ca urmare a screeningului a scazut de la 33% la 5% pentru perioada martie - iunie a anului 2020 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2019.
  • In Anglia, cele 10 saptamani ale primei stari de urgenta au determinat scaderea procedurilor de screening cu 2 milioane. 

Pacientii care aveau simptome au mers mai putin la consultatii 

Un alt motiv al numarului mai mic de pacienti diagnosticati cu cancer s-a datorat reticentei acestora de a merge la medic din cauza fricii de a se infecta cu SARS-CoV-2, precum si a capacitatii efective limitate a consulturilor disponibile, dar si a faptului ca pacientii nu au vrut sa utilizeze timpul medicului pentru simptome care nu erau asociate cu boala COVID-19. Acest lucru a fost alimentat si de mesajele de sanatate publica care au incurajat oamenii sa ramana acasa si sa amane ingrijirea medicala care nu era urgenta. 

Medicii au facut mai putine trimiteri pentru investigatii pentru stabilirea diagnosticului de cancer

Multe consultatii pentru simptome non-acute au fost efectuate sub forma consultatiilor virtuale, amanand examinarile fizice pentru simptome care nu erau sugestive pentru cancer. Medicii au fost, de asemenea, reticenti in a trimite pacientii la un spital pentru investigatii suplimentare, de teama infectiei COVID-19. 

Capacitatea de diagnostic a spitalelor a fost redusa

Deoarece multe din resursele spitalelor au fost realocate pacientilor COVID-19, investigatiile de diagnostic pentru cancer care se efectuau in spital au fost amanate. In plus, masurile de control al transmiterii virusului SARS-CoV-2 au dublat aproape timpul necesar efectuarii procedurilor. 

Tratamentul si supravegherea dupa tratament au fost limitate

Prognosticul pacientului cu cancer este afectat negativ daca ingrijirea dureaza mai mult decat standardul de ingrijire. 

  • In Anglia, au scazut cu 60% internarile pentru chimioterapie.
  • In Spania, consulturile de oncologie in ambulatoriu au scazut cu 23% intre 9 martie-13 aprilie 2020 comparativ cu aceasi perioada in 2019.
  • In Olanda, 30% dintre pacientii cu cancer au trebuit sa se adapteze pandemiei: consultatiile au fost facute virtual, iar programele de tratament - chimioterapie si imunoterapie - au fost ajustate. 

Pacientii au mers mai putin la spital pentru ingrijirea cancerului

In timpul pandemiei, multi pacienti cu cancer s-au confruntat cu dilema de a urma programul de ingrijire a cancerului in spital si de a se expune riscului de infectie cu SARS-CoV-2 sau de a ramane acasa si de a opri temporar tratamentul, ceea ce ar determina progresia cancerului. De asemenea, starea de urgenta si carantina au facut si mai dificila deplasarea pentru un consult sau pentru a obtine medicamentele  esentiale. In anumite cazuri, dificultatile finaciare determinate de pandemie au avut un impact negativ aditional.

  • In Polonia, 25% dintre pacienti au amanat chimioterapia si 5% au abandonat-o, in ciuda temerei privind progresia cancerului.

Medicii au fost nevoiti sa faca noi compromisuri privind riscurile si beneficiile tratamentului impotriva cancerului

In mod normal, decizia privind terapia ar trebui sa favorizeze abordarea cea mai eficienta si cea mai putin invaziva, cu cel mai mic risc de rezultate adverse. De aceea, la debutul pandemiei, pentru multi pacienti cu cancer, riscul de a avea un sistem imunitar slabit care sa nu poata face fata unui nou virus, despre care se stia foarte putin, a fost considerat inacceptabil. Acest lucru a dus la ajustarea medicatiei chimioterapice si a radioterapiei, amanarea interventiilor chirurgicale si modificarea ingrijirii paliative sau chiar la intreruperea temporara a tratamentului. Aceasta abordare a fost cu atat mai complexa si dificila in cazul pacientilor in varsta, care aveau multiple boli asociate, care reprezentau un risc aditional crescut pentru a face o forma severa de COVID-19.  

Conform unui sondaj efectuat in randul a 109 medici oncologi din 18 tari din Europa, interventiile chirurgicale au fost modalitatea de tratament cea mai afectata, acestea fiind anulate la mai mult de 10% dintre pacienti in 34% dintre centre, in timp ce intreruperea timpurie a tratamentului paliativ a fost raportata in 32% dintre centre.

Disponibilitatea personalului medical a fost limitata

In multe tari europene, lipsa personalului medical a reprezentat un obstacol cheie in asigurarea continuitatii ingrijirii pacientilor cu cancer. In perioadele initiale ale pandemiei, personalul medical a fost redistribuit frecvent pentru a oferi ajutor spitalelor dedicate ingrijirii pacientilor cu COVID-19. Alti factori importanti au fost: disponibilitatea insuficienta a echipamentului de protectie si lipsa personalului medical din cauza problemelor de epuizare fizica sau mintala, ca urmare a suprasolicitarii din acea perioada. Studii din Anglia, Italia si Spania au evidentiat cresterea ratelor de depresie, anxietate, adaptare la stres, insomnie si alte tulburari mintale in randul personalului medical. 

In Romania, ingrijirea pacientilor cu cancer este cu atat mai deficitara

Conform Agentiei Internationale de Cercetare a Cancerului (International Agency for Research on Cancer), in Romania, in anul 2020, au fost diagnosticate 98.886 cazuri noi de cancer si s-au inregistrat 54.486 decese provocate de cancer. 

Ingrijirea pacientilor cu cancer in perioada pre-COVID-19

Raportul „State of Health in the EU” din 2019 a evidentiat ca rezultatele privind ingrijirea pacientilor cu cancer in Romania in perioada pre-COVID-19 au fost slabe:

  • Romania are printre cele mai mari rate de mortalitate din Europa la majoritatea tipurilor de cancer.
  • Ratele de supravietuire la cinci ani in urma unor tipuri de cancer tratabile, cum ar fi cancerul de san, de prostata si de col uterin, sunt mult sub mediile Uniunii Europene (UE).
  • Rezultatele slabe sunt date de diagnosticul tardiv si de ineficienta in tratament.

Romania nu are un plan national de control al cancerului

Aceste rezultate au fost recunoscute de guvern, care ar fi trebuit sa implementeze Planul National Multianual Integrat de Control al Cancerului pentru perioada 2016-2020, in incercarea de a imbunatati
diagnosticarea si tratamentul in cazul celor mai comune tipuri de cancer. 

„Parlamentarii romani au propus un astfel de plan in urma cu cativa ani, dar nu a fost niciodata transpus intr-o lege” - a declarat Csaba Dégi, membru al consiliului de administratie al Organizatiei Europene a Cancerului si director la Societatii Internationale de Psiho-Oncologie.

Romania nu are un program de screening 

Lipsa unui program de screening sistematic pentru cancer determina un procent scazut de participare a populatiei si o calitate sub nivelul optim a practicilor de screening. Conform Raportului „State of Health in the EU” din 2019, in Romania in anul 2014:

  • Doar 25% dintre femeile cu varsta 20 - 69 ani au declarat ca au efectuat screening pentru cancerul de col uterin in cei 2 ani precedenti, comparativ cu media de 66% din UE 
  • Doar 6% dintre femeile din Romania cu varsta 50 - 69 ani au declarat ca au efectuat screening pentru cancerul de san comparativ cu media UE de 60%
  • Doar 5% dintre femeile cu varsta 50 - 74 ani au facut screening pentru cancer colorectal, comparativ cu media UE de 47%. 

Datorita acestui fapt, in perioada 2018-2019, cu sprijinul fondurilor structurale ale UE si ale Bancii Mondiale, au fost introduse programe nationale de screening pentru cancerul de san, de col uterin si colorectal, mentioneaza acelasi raport.

Ingrijirea pacientilor cu cancer in timpul pandemiei COVID-19

„In anul 2020, diagnosticarea pacientilor cu cancer a scazut cu 30-40% fata de anul 2019. Accesul la investigatii si tratamente a fost restrictionat prin acel Ordin de Ministru care prioritiza doar asistenta medicala asigurata urgentelor.” - a precizat Cezar Irimia, presedintele Federatiei Asociatiilor Bolnavilor de Cancer, cea mai mare asociatie care reprezinta pacientii oncologici din Romania.

Este timpul sa actionezi!

  • Ai semne si simptome neobisnuite, aparute recent, sugestive pentru cancer, cum ar fi un nodul la san, sange la nivelul scaunului, tuse persistenta, dificultate in inghitire sau scaderea neexplicata, involuntara in greutate? Nu mai amana, mergi la un consult chiar acum! Afla mai multe despre semnele de alarma in cancer.
  • Ai amanat interventia chirurgicala sau chimioterapia? In ciuda pandemiei, continuarea tratamentului pentru cancer este importanta. Nu uita, este viata ta! Nu ezita, adreseaza-te medicului acum! Medicii nostri oncologi si chirurgi oncologi sunt aici pentru a te ajuta, iar serviciile oncologice sunt accesibile in sigurata. Mergi la programarile pe care deja le ai si fa-ti noi programari. Locatiile de oncologie unde te poti programa sunt acestea.
  • Fa-ti testele de screening! Ai grija de tine si alege sa mergi la medic inainte sa apara problemele, chiar daca esti sanatos. Testele de screening permit diagnosticul cancerului de san, de col uterin, de prostata, colorectal sau de piele, inainte de aparitia simptomelor.

Surse de informatie:
www.efpia.eu 
www.europeancancer.org 
www.thinkglobalhealth.org
www.gco.iarc.fr
www.ec.europa.eu
www.digi24.ro
www.hotnews.ro

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor