Eşti aici

Chisturi ovariene

Chisturile ovariene sunt formatiuni in forma de sac pline cu lichid care apar in interiorul sau la suprafata ovarului.

Chisturile ovariene sunt relativ frecvent intalnite la femeile de varsta fertila. Multe femei au chisturi ovariene la un moment dat in timpul vietii si majoritatea sunt de mici dimensiuni si dispar de la sine. Chisturile maligne sunt mai frecvente la femeile in varsta de peste 40 de ani.

Tipuri de chisturi ovariene

Chisturi functionale
Tipul cel mai intalnit. Frecvent se remit spontan
Chisturi patologice
Pot fi benigne sau maligne (cancer ovarian)
Chisturi ovariene functionale

Chisturile foliculare

Sunt cele mai frecvente. Ovulul, celula sexuala feminina, se dezvolta la nivelul ovarului intr-o structura numita folicul. Folicului contine un lichid care protejeaza ovul si care este eliminat in momentul ovulatiei. Daca nu se produce ruptura folicului si eliberarea ovulului, folicului creste in dimensiuni si se umple cu lichid – chist folicular. De cele mai multe ori, chistul dispare fara tratament in cateva saptamani.

 

Chisturile luteinice

Sunt mai rare si se dezvolta in tesutul restant in urma ovulatiei (corp galben sau corpus luteum). Frecvent, se remit spontan in cateva luni, dar uneori se pot rupe ducand la sangerare interna si durere brusca.
Chisturi ovariene patologice

Chistul dermoid 

Poate contine o varietate de tesuturi cum ar fi: par, tesut epitelial, dinti, etc. Necesita interventie chirurgicala. Este intalnit frecvent la femeile cu varsta mai mica de 30 de ani.

Chistadenomul 

Se dezvolta din tesutul ce acopera exteriorul ovarului. Este de mai multe tipuri, putand avea continut lichidian sau mucinos. Poate ajunge la dimensiuni gigante. Nu are in mod obisnuit caracter malign, dar necesita interventie chirurgicala. Este cele mai frecvent tip de chist patologic la femeile in varsta de peste 40 de ani.

 

Sindromul ovarelor polichistice 

Femeile la care ovulatia nu se produce in mod regulat pot prezenta chiste multiple. Ovarele sunt adesea marite de volum, cu multe chisturi situate sub o capsula ovariana ingrosata.

Endometriom 

Chist care se formeaza din tesut endometrial (tesutul ce captuseste interiorul uterului) si care invadeaza ovarul. Raspunde la modificarile hormonale lunare din cadrul ciclului menstrual, astfel incat chistul se umple cu sange si in consecinta, continutul acestuia are un aspect ciocolatiu. Pot fi prezente mai multe endometrioame. Frecvent asimptomatice, pot fi dureroase in timpul menstruatiei sau in timpul contactului sexual.

 

Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt de obicei inofensive si nu produc simptome. Dispar fara tratament si sunt descoperite de obicei in timpul unei examinari pelvine de rutina.
 
Cu cat chistul ovarian este mai mare, cu atat este mai probabil ca el sa produca simptome. Unele chisturi pot determina senzatie de presiune, durere surda sau senzatie de greutate abdominala. Durerea poate aparea in timpul actului sexual. 
 
Cand chistul se rupe sau devine strangulat, pacienta resimte la nivelul abdomenului o durere ascutita, insotita de greata si febra. Unele chisturi produc hormoni care afecteaza perioadele menstruale care pot deveni neregulate sau cu sangerare mai abundenta. La femeile in postmenopauza, aceste chisturi pot cauza sangerarea vaginala.
 
Atunci cand apar aceste manifestari, femeia trebuie sa mearga la medicul ginecolog.
Daca in timpul examinarii pelvine, medicul ginecolog depisteaza un ovar marit, va recomanda efectuarea unei ecografii, si de la caz la caz, a unei tomografii computerizate (CT) sau rezonante magnetice nucleare (RMN) pelvine care sa ajute la diferentierea unui chist ovarian de o tumora.
 
Cand diagnosticul de cancer ovarian este putin probabil, femeia este reexaminata la cateva luni.
 
Daca se suspecteaza prezenta cancerului sau rezultatele investigatiilor nu sunt clare, ovarele pot fi examinate pe cale laparoscopica, instrumentul fiind introdus in cavitatea abdominala printr-o incizie mica practicata imediat inferior de ombilic. In plus, se pot obtine mostre de tesut care se analizeaza la microscop.
 
De asemenea, se pot face analize de sange pentru masurarea concentratiilor unor substante care ar putea indica prezenta cancerului – markeri tumorali, cum este antigenul 125 al cancerului (CA125).
Cresterea concentratiei acestui marker nu confirma diagnosticul de cancer, dar impreuna cu alte elemente poate sustine diagnosticul. CA 125 este folosit pe scara larga pentru monitorizarea tratamentului si depistarea recurentei.
 
Scorul ROMA este o analiza de laborator care combina doi markeri tumorali: CA125 si HE4. Tesutul ovarian normal produce o cantitate minima de HE4 (Human Epididymis Protein 4), insa aceasta proteina este supraexprimata in cancerul ovarian. Atunci cand HE4 este adaugat la testarea CA125, creste sensibilitatea detectarii unui cancer ovarian inca din stadiile precoce. Scorul ROMA este un bun instrument de diagnostic diferential folosit in cazul femeilor diagnosticate cu o masa pelvina. Calculeaza posibilitatea ca acea masa sa fie de natura canceroasa, ajutand astfel la stabilirea conduitei terapeutice.
 
Lichidul acumulat in cavitatea chistului poate fi aspirat cu ajutorul unui ac, fiind ulterior testat pentru prezenta de celule canceroase.

Tratamentul chisturilor ovariene variaza in functie de:

Varsta femei
Aspectul si marimea chistului
Simptome
Incertitudinea privind natura benigna sau maligna
In cazul chisturilor functionale mici (2-5cm) la femeile in premenopauza, se indica doar examenul ecografic periodic, majoritatea acestor chisturi disparand spontan. In cazul unui chist functional de mari dimensiuni insotit de simptomatologie se poate prescrie un tratament anticonceptional.
 
Femeile cu chisturi ovariene care au trecut de menopauza sunt monitorizate ecografic si prin determinarea CA125 sau a scorului ROMA din sange. Conduita depinde de marimea chistului, aspectul ecografic si evolutia acestuia. Riscul de aparitie a unui cancer este mic in cazul chisturilor mici
unilaterale, mai mult de jumatate din aceste chisturi disparand in 3 luni. Femeile in postmenopauza necesita examen ecografic periodic dupa cateva luni dupa ce chisturile s-au remis.
 
Daca chistul este mare sau duce la aparitia simptomelor se recomanda inlaturarea acestuia.
 
Uneori se indica interventia chirurgicala in cazul in care nu este posibil sa se precizeze natura benigna sau maligna a chistului, fara examen histopatologic (la microscop).

Interventia chirurgicala se poate efectua:

Laparoscopic
Deschis (Laparotomie)

Laparoscopia operatorie – operatie minim-invaziva de indepartare a chistului ovarian

Este o interventie minim-invaziva in care instrumentele chirurgicale sunt introduse in abdomen, destins in prealabil prin insuflatie de CO2, prin 3 sau 4 incizii mici, de aproximativ 0.5-1 cm. Interventia este vizualizata pe un ecran pe care sunt afisate imaginile HD inregistrate de laparoscop. Inciziile sunt suturate cu fir resorbabil, interventia durand aproximativ 30 de minute, in functie de marimea si tipul chistului. Majoritatea pacientelor pot parasi spitalul ziua urmatoare. Comparativ cu operatia pe cale clasica, acest tip de tratament reprezinta metoda chirugicala optima deoarece recuperarea este rapida, durerea postoperatorie minima, iar complicatiile intraoperatorii sunt reduse.
 

Laparotomie – operatie prin incizie abdominala de indepartare a chistului ovarian

Daca probabilitatea ca un chist ovarian sa fie malign este mare, se prefera interventia deschisa – laparotomia. In acest caz se practica o incizie transversala a pereteului abdominal in regiunea pubica. Chistul este extirpat si se trimite la laborator cat timp pacienta se afla in sala de operatie (examen extemporaneu) pentru a verifica daca este malign. In cazul chisturilor maligne, se extirpa atat chistul, cat si ovarul si trompa uterina corespunzatoare. Perete abdominal sectionat este suturat in straturi anatomice. Necesita internare mai multe zile, iar recuperarea dureaza 4-6 saptamani.

Vreau mai multe informatii

Image CAPTCHA

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate