Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Cu doar câteva săptămâni înainte să fie operat, M.G., în vârstă de 35 de ani, își făcea planuri pentru un maraton și o competiție de ciclism. Deși nu este sportiv de performanță, participă constant la evenimente dedicate amatorilor și își petrece mare parte din timpul liber alergând sau pe bicicletă. Însă o partidă de fotbal între prieteni s-a transformat într-o accidentare care i-a rupt ligamentele de pe ambele părți ale gleznei. După mai multe consultații, a ajuns în cabinetul dr. Teodor Negru, medic ortoped specializat în chirurgia gleznei și a piciorului la Spitalul Euroclinic. Intervenția propusă de acesta avea să îi ofere șansa unei recuperări rapide și accesul la una dintre cele mai noi abordări chirurgicale dedicate acestor leziuni complexe.
O accidentare care a schimbat toate planurile
Pentru M.G., totul s-a întâmplat în câteva secunde. Ieșise cu prietenii în parc pentru o partidă de fotbal și, la un moment dat, a călcat greșit. Înainte să-și poată retrage piciorul, un alt jucător a căzut peste el. Impactul a împins glezna întâi într-o direcție, apoi în cealaltă, suficient cât să rupă ligamentele de pe ambele părți ale articulației.
„Am auzit niște pocnituri. Imediat a început durerea și glezna s-a umflat foarte tare”, își amintește M.
La început a sperat că este doar o entorsă mai serioasă și că, după câteva zile de repaus, va putea reveni la antrenamente. Umflătura continua însă să crească, iar durerea era mult prea intensă pentru ceea ce considera o accidentare obișnuită. În scurt timp, mersul a devenit din ce în mai dificil.
Investigațiile imagistice aveau să confirme că situația era mult mai complicată decât părea la prima vedere. Nu era vorba despre o ruptură izolată de ligament, ci despre o leziune complexă, în care fuseseră afectate atât ligamentele din partea exterioară, cât și cele din partea interioară a gleznei.
„Noi numim această leziune instabilitate bidirecțională a gleznei”, spune dr. Teodor Negru.
Este un tip de accidentare pe care ortopezii îl întâlnesc relativ rar și care poate avea consecințe importante dacă nu este tratat la timp. Dacă ligamentele nu se vindecă în poziția lor normală, articulația își poate pierde stabilitatea, iar în timp apar leziuni ale cartilajului și, ulterior, artroza, adică uzura progresivă a articulației, însoțită de durere și limitarea mișcărilor.
Pentru M.G., diagnosticul a însemnat și abandonarea planurilor pe care și le făcuse pentru următoarele luni. Maratonul pentru care se pregătea de luni întregi devenea imposibil, iar competiția de ciclism programată la sfârșitul verii trebuia, cel mai probabil, anulată.
„Nu sunt sportiv profesionist, dar alerg și particip destul de des la curse de amatori. Tocmai de aceea voiam să găsesc cea mai bună soluție, care să îmi permită să mă întorc cât mai repede la activitățile pe care le fac”, mărturisește el.
Trei consultații până la alegerea medicului și a operației
M.G. a vrut să fie sigur că ia decizia potrivită,așa că a mers la mai mulți specialiști. Concluzia era aceeași de fiecare dată: gravitatea leziunii făcea ca intervenția chirurgicală să fie cea mai bună opțiune. Diferențele apăreau însă în modul în care urma să fie realizată.
„Am fost la trei medici înainte. Toți mi-au confirmat că operația este cea mai bună soluție, dar abordările erau diferite. Unii mi-au propus o intervenție deschisă.”
În cele din urmă, alegerea nu a fost influențată doar de experiența chirurgului, ci și de felul în care acesta i-a explicat ce urmează.
„Când am ajuns la dr. Teodor Negru, mi-a explicat foarte clar ce s-a întâmplat și cum poate fi reparată leziunea. Mi-a plăcut că era foarte calm și că îmi răspundea la toate întrebările.”
M.G. mai spune că nu doar consultația l-a convins, ci și faptul că medicul a rămas disponibil și după ce a plecat din cabinet.
„Mi-a dat numărul de telefon și mi-a răspuns în detaliu la toate întrebările pe care le-am avut înainte de operație. Pentru mine a contat foarte mult. Era prima intervenție chirurgicală din viața mea și voiam să înțeleg exact ce urmează.”
Dr. Teodor Negru explică faptul că, într-un astfel de caz, timpul este unul dintre cei mai importanți factori. „Dacă ligamentele sunt reparate în primele două-trei săptămâni după accidentare, ele pot fi reatașate în poziția lor anatomică. După această perioadă începe procesul de cicatrizare, iar soluția nu mai este repararea lor, ci reconstrucția ligamentară, o intervenție mai complexă”, explică ortopedul.
Cu alte cuvinte, într-o astfel de leziune, timpul nu înseamnă doar durere. Înseamnă și șansa ca articulația să poată fi refăcută cât mai aproape de anatomia ei normală și ca pacientul să își recapete stabilitatea gleznei pe termen lung.
O tehnică publicată în 2026, folosită pentru o leziune rară
O ruptură atât de complexă cum avea M.G. presupune, de cele mai multe ori, chirurgie deschisă, adică incizii mai mari, o afectare mai mare a țesuturilor și, de regulă, o perioadă de recuperare mai lungă.
Dr. Teodor Negru a propus însă o altă abordare: o intervenție realizată exclusiv artroscopic, folosind o tehnică publicată în literatura medicală internațională în 2026.
Artroscopia este o metodă minim invazivă prin care chirurgul operează prin câteva incizii foarte mici, folosind o cameră video și instrumente speciale. Astfel, poate trata leziunea fără să deschidă articulația.
„În cazul acestui pacient am reușit să reparăm atât ligamentele din partea medială, cât și pe cele din partea laterală exclusiv artroscopic”, explică dr. Teodor Negru.
Pentru pacient, diferența dintre cele două abordări: clasic și minim invaziv se vede mai ales în felul în care începe recuperarea.
„Pentru că intervenția este minim invazivă, țesuturile sunt afectate mai puțin, riscul de complicații și de infecție este mai mic, iar pacientul poate începe mobilizarea mult mai devreme”, spune medicul.
Până nu de mult, o astfel de leziune era tratată aproape întotdeauna prin chirurgie deschisă. Astăzi, tehnicile artroscopice permit, în anumite cazuri, tratarea ei prin incizii de câțiva milimetri.
„Direcția în ortopedie este aceea de a trata cât mai multe leziuni prin tehnici minim invazive. Astfel putem proteja mai bine țesuturile și putem începe recuperarea mai devreme, fără să facem compromisuri în ceea ce privește stabilitatea articulației”, spune medicul
Primii pași după operație
M.G. a fost operat dimineața, iar câteva ore mai târziu putea deja să calce pe picior și să plece acasă. Pentru cineva care se pregătise psihic pentru o perioadă lungă petrecută în pat și pentru săptămâni întregi în care avea să depindă de cârje, experiența a fost complet diferită de ceea ce își imaginase.
„Mă așteptam să fie mult mai greu. Prima zi și prima noapte au fost cele mai dificile, dar după aceea durerea a început să scadă de la o zi la alta. Acum pot deja să merg cu o singură cârjă și simt că evoluția este mai bună decât mă așteptam”, spune el.
Pacientul spune că surpriza nu a fost lipsa durerii. El era conștient că o operație presupune disconfort. L-a surprins faptul că recuperarea a început atât de repede.
„Știam că voi putea pune piciorul în pământ destul de repede, dar una este să auzi asta înainte de operație și alta este să o trăiești.”
Își amintește că emoțiile cele mai mari au fost înainte de intervenție. Era prima operație din viața lui și nu știa la ce să se aștepte.
„Normal că mi-a fost teamă. Cred că oricine are emoții înainte de o intervenție chirurgicală, dar faptul că totul mi-a fost explicat pas cu pas m-a ajutat foarte mult. Sigur că a contat și că soția mea născuse la Regina Maria și aveam încredere că sunt pe mâini bune,” povestește el.
În primele două săptămâni după intervenție, M.G. va purta o orteză pentru a proteja glezna, apoi va începe programul de kinetoterapie. Dacă recuperarea va evolua conform planului, în aproximativ o lună va putea merge normal, iar între șase și opt săptămâni va putea relua alergarea.
Pentru sporturile care presupun schimbări bruște de direcție sau contact, precum fotbalul ori baschetul, revenirea se face mai târziu și doar după o evaluare funcțională completă.
„Fiecare pacient se recuperează diferit. Nu ne ghidăm doar după numărul de săptămâni, ci și după funcționalitatea gleznei. Folosim testul Ankle-GO pentru a evalua stabilitatea, mobilitatea și forța, astfel încât pacientul să revină la sport în condiții de siguranță”, explică dr. Teodor Negru.
Ankle-GO este un test funcțional validat științific, care evaluează dacă glezna și-a recăpătat mobilitatea, stabilitatea și controlul necesare pentru reluarea activităților sportive. Spre deosebire de recuperarea bazată exclusiv pe timpul scurs de la operație, acest test oferă o evaluare obiectivă a funcției gleznei și îi ajută pe medici să decidă când pacientul poate reveni în siguranță la alergare, fotbal sau alte sporturi care solicită intens articulația.
Pentru M.G., obiectivul este simplu: să se întoarcă la viața pe care o avea înainte de accidentare
Maratonul programat în această toamnă și competiția de ciclism pentru care se pregătise vor trebui să mai aștepte. Acum, prioritatea este recuperarea.
„Nu vârsta este criteriul cel mai important, ci nivelul de activitate al pacientului. Este o intervenție potrivită pentru persoanele care vor să rămână active, fie că vorbim despre sportivi de performanță, alergători amatori, oameni care merg pe munte sau joacă fotbal în timpul liber. Obiectivul nostru este ca pacientul să își recapete stabilitatea gleznei și să poată reveni la activitățile pe care le făcea înainte de accidentare”, spune medicul.
Medicul subliniază că nu orice entorsă necesită o intervenție chirurgicală. Cele mai multe se vindecă prin tratament conservator și recuperare. Există însă situații, precum cea a lui M.G., în care ruptura ligamentară este atât de complexă încât operația oferă cea mai bună șansă pentru refacerea stabilității articulației și pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.
Totodată, nu orice pacient este un candidat pentru această tehnică. Decizia este luată în funcție de tipul leziunii, de momentul în care pacientul ajunge la medic, de nivelul de activitate și de starea articulației.
„Ne dorim ca pacientul să nu aibă deja o artroză avansată și să fie motivat să revină la un stil de viață activ. Fiecare caz este diferit și trebuie evaluat individual.”
Dincolo de evoluția tehnologiei, spune dr. Teodor Negru, s-a schimbat și felul în care chirurgii privesc leziunile gleznei.
„Astăzi nu ne mai uităm doar la radiografie. Folosim investigații imagistice care ne permit să identificăm toate leziunile asociate fie că vorbim despre cartilaj, ligamente sau alte structuri din interiorul articulației. Astfel putem trata toate problemele în aceeași intervenție și îi putem oferi pacientului cea mai bună șansă la o recuperare completă.”
Pentru M.G., toate aceste explicații medicale au căpătat un sens concret în momentul în care a făcut primii pași după operație. Dacă până nu demult își măsura progresul în kilometri alergați, astăzi îl măsoară în fiecare pas făcut fără durere. Maratonul din această toamnă va trebui să mai aștepte, dar, după doar câteva zile de la intervenție, drumul înapoi spre linia de start a început deja.
