Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Sindromul lacrimilor de crocodil sau... mananc si plang!

Articol de Dr. Arta Todorescu

Sindromul lacrimilor de crocodil este o consecinta a prezentei unei comunicari anormale intre structurile salivare si lacrimale. Poate fi o afectiune congenitala structurala sau poate apare secundar ca urmare a regenerarii defectuoase a nervului facial lezat dupa un traumatism, dar mai ales dupa paralizia faciala periferica Bell.

Denumirea sindromului pleaca de la faptul ca, in timp ce devoreaza prada, crocodilul “plange”. “Crocodilul plange pentru prada sa”. In fapt, secretia lacrimala creste in momentul in care crocodilul iese din apa pentru a mentine umiditatea ochiului si este accentuata de alimentatie.

Cum se manifesta sindromul lacrimilor de crocodil?

In timp ce mananci sau bei iti dau lacrimile de partea lezata. Chiar si mirosul alimentelor poate declansa fenomenul.

Se poate asocia cu alte fenomene datorate conexiunilor anormale intre fibrele nervoase, cum sunt sincineziile- contractii anormale ale muschilor fetei. Asfel, in timp ce zambesti sau vorbesti, un ochi se poate inchide involuntar. Aspectul general este cel al unui tic facial.

Cum se stabileste diagnosticul sindromului lacrimilor de crocodil?

Diagnosticul este unul clinic (se constata fenomenul descris). Pacientul are in istoric de obicei un eveniment care atesta lezarea nervului facial (traumatism, paralizie faciala a frigore, interventii chirurgicale) sau afirma ca i se intampla “dintotdeauna” - varianta congenitala, in care pot apare si tulburari de auz.

Exista tratament pentru a normaliza secretia lacrimala?

De-a lungul timpului s-au incercat diverse tipuri de tratament, majoritataea cu rezultate modeste. Tratamentul actual se face in centre specializate, prin injectarea de toxina botulinica. Injectarea se efectueaza direct in glanada lacrimala si efectul se mentine mai multe luni. Repetarea administrarii de toxina botulinica prin injectare ar putea insa afecta, in timp, productia normala de lacrimi care lubrifiaza ochiul. Ideala este preventia aparitiei acestui sindrom prin tratamentul corect si la timp al paraliziei faciale periferice, evitarea lezarii nervului facial prin traumatisme sau interventii chirurgicale locale.

Text: Dr. Arta-Melania Todorescu, Medic Specialist Neurologie, Regina Maria Timisoara

Surse:
www.bellspalsy.ws
www.bjo.bmj.com
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.facialparalysisinstitute.com