7 semne că ai probleme cu ficatul: Când să mergi la medic?

Ficatul este un organ esențial, dar „silențios”, care poate suferi în tăcere ani de zile fără să dea semne clare. Prevenția, monitorizarea și schimbările de stil de viață sunt cheia pentru a evita afecțiuni grave precum steatoza hepatică, ciroza sau cancerul hepatic.

Esențial:

Detectare timpurie: Multe probleme hepatice nu au simptome evidente; analizele și controalele regulate pot depista afecțiunile din stadii incipiente.

Stil de viață sănătos: Alimentația echilibrată, controlul greutății și activitatea fizică reduc riscul de acumulare de grăsimi în ficat.

Protecție activă: Vaccinarea împotriva hepatitelor virale, evitarea alcoolului în exces și gestionarea corectă a medicamentelor protejează ficatul pe termen lung.

Monitorizare continuă: Persoanele cu factori de risc (diabet, obezitate, istoric familial) trebuie să meargă mai des la evaluări hepatice.

Află care sunt cele șapte semne care îți pot indica anumite probleme cu ficatul și ce tratamente pentru ficat există.

• De ce este ficatul un "organ silențios"?
• Ce cauzează problemele hepatice?
• Care sunt cele 7 semne principale care pot indica probleme cu ficatul?
• Ce înseamnă fiecare dintre cele 7 semne în detaliu?
• Steatoză Hepatică: Definiție, cauze și simptome
• Diagnosticarea afecțiunilor hepatice
• Tratamentul ficatului gras și al steatozei
• Cum îți menții ficatul sănătos? Prevenirea bolilor de ficat
• Când este necesar să consulți un medic specialist?
• Cum să aplici aceste informații pentru gestionarea problemelor cu ficatul
• Întrebări frecvente despre problemele ficatului

De ce este ficatul un "organ silențios"?

Ficatul, organul „silențios” al corpului, își îndeplinește peste 500 de funcții vitale fără a da semne clare când este afectat. Iată principalele patru motive pentru care ficatul este considerat a fi „silențios”:

• Nu provoacă durere directă – nu are terminații nervoase dureroase în interior, astfel că nu „trimite” semnale clare atunci când este afectat.
• Are capacitate mare de regenerare – chiar și cu celule afectate, ficatul își poate îndeplini funcțiile pentru mult timp, mascând gravitatea afecțiunii.
• Poate susține o evoluție silențioasă a bolilor hepatice – afecțiuni precum hepatita, steatoza hepatică sau ciroza pot progresa ani de zile fără simptome evidente.
• Necesită monitorizare preventivă – analizele medicale periodice sunt esențiale pentru depistarea timpurie și prevenirea complicațiilor ireversibile.

Ce cauzează problemele hepatice?

Problemele hepatice pot fi declanșate de factori variați, de la infecții virale și consum excesiv de alcool, până la alimentație dezechilibrată, obezitate sau expunere la toxine. Iată mai multe detalii:

• Infecții virale – virusurile hepatitice (A, B, C, D, E) pot provoca inflamații și leziuni hepatice.
• Consumul excesiv de alcool – duce la steatoză hepatică alcoolică, hepatită alcoolică și, în timp, ciroză.
• Alimentație nesănătoasă și obezitate – favorizează acumularea de grăsime în ficat (steatoză hepatică non-alcoolică).
• Medicamente și substanțe toxice – anumite tratamente sau expuneri profesionale pot afecta celulele hepatice.
• Boli metabolice și autoimune – precum hemocromatoza, boala Wilson sau hepatita autoimună.
• Expunere prelungită la toxine chimice – pesticide, solvenți, aditivi industriali.

Care sunt cele 7 semne principale care pot indica probleme cu ficatul?

Problemele hepatice pot evolua în tăcere, dar există câteva semne importante care pot indica o disfuncție a ficatului. Iată care sunt acestea:

1. Oboseală persistentă și inexplicabilă – senzație cronică de epuizare, nemodificată de odihnă.
2. Îngălbenirea pielii și a ochilor (icter) – cauzată de acumularea de bilirubină în sânge.
3. Modificarea culorii urinei și scaunului – urină închisă la culoare, scaun deschis sau albicios.
4. Durere în partea dreaptă sus a abdomenului – constantă sau intermitentă, uneori iradiată spre umăr/spate. 👉 Durerea în partea dreaptă sus a abdomenului nu trebuie ignorată. Dacă apare frecvent sau se agravează după mese, poate fi vorba de hepatalgie – un semn al unor afecțiuni hepatice. Află ce înseamnă, care sunt cauzele și când trebuie să mergi la medic: Citește mai multe despre hepatalgie.
5. Umflarea picioarelor, gleznelor sau abdomenului – retenție de lichide (edem, ascită).
6. Mâncărimi persistente ale pielii – fără erupții vizibile, mai intense noaptea.
7. Greață, vărsături și pierderea poftei de mâncare – mai ales față de alimente grase.

Ce înseamnă fiecare dintre cele 7 semne în detaliu?

Înțelegerea acestor 7 semne esențiale îți oferă șansa de a depista la timp afecțiunile hepatice și de a lua măsuri înainte ca ele să devină ireversibile.

1. Oboseală persistentă și inexplicabilă

Ficatul are un rol esențial în producerea de energie și în detoxifierea organismului. Când funcția sa este afectată, apar dezechilibre care se traduc prin oboseală cronică.

Ce înseamnă:

• Epuizare constantă, prezentă chiar și după odihnă sau somn.
• Dificultăți de concentrare și randament scăzut la muncă sau în activitățile zilnice.
• Senzație de moleșeală generală și lipsă de motivație.

De ce apare:

• Încetinirea metabolismului energetic.
• Acumularea de toxine în sânge din cauza filtrării insuficiente.
• Inflamația și stresul oxidativ la nivel hepatic.

2. Îngălbenirea pielii și a ochilor (icter)

Icterul este un semnal vizibil că ficatul nu mai poate procesa corect bilirubina.

Ce înseamnă:

• Colorarea gălbuie a pielii și albului ochilor.
• Uneori, culoarea se schimbă mai întâi în ochi și abia apoi pe piele.
• Poate fi însoțit de mâncărimi și urină închisă la culoare.

De ce apare:

• Acumularea de bilirubină în sânge.
• Blocaje biliare, hepatite, ciroză sau alte boli hepatice.
• Creșterea degradării globulelor roșii fără eliminare eficientă a pigmentului.

3. Modificarea culorii urinei și scaunului

Schimbările de culoare pot fi un indiciu timpuriu al problemelor hepatice.

Ce înseamnă:

• Urină închisă la culoare, asemănătoare ceaiului.
• Scaun deschis, gri sau albicios.
• Posibil miros neobișnuit al materiilor fecale.

De ce apare:

• Eliminarea bilirubinei prin rinichi din cauza procesării deficitare de către ficat.
• Lipsa pigmenților biliari în intestin din cauza unui blocaj al fluxului biliar.
• Obstrucții biliare, hepatite, tumori hepatice sau pancreatice.

4. Durere în partea dreaptă sus a abdomenului (hepatalgie)

Durerea hepatică este cauzată de întinderea capsulei ficatului sau de inflamații locale.

Ce înseamnă:

• Disconfort sau durere sub coaste, în partea dreaptă.
• Durere constantă sau intermitentă, uneori accentuată după mese grase.
• Posibilă iradiere spre umărul drept sau spatele superior.

De ce apare:

• Inflamația ficatului (hepatită).
• Ficat mărit din cauza steatozei, congestiei sau tumorilor.
• Afecțiuni biliare asociate.

5. Umflarea picioarelor, gleznelor și abdomenului

Retenția de lichide apare când ficatul nu mai produce suficientă albumină pentru a menține echilibrul fluidelor.

Ce înseamnă:

• Picioare și glezne umflate (edem).
• Abdomen mărit din cauza acumulării de lichid (ascită).
• Senzație de greutate și disconfort abdominal.

De ce apare:

• Insuficiență hepatică avansată.
• Ciroză sau hepatită severă.
• Creșterea presiunii în vasele de sânge din ficat (hipertensiune portală).

6. Mâncărimi persistente ale pielii

Pruritul hepatic poate fi un simptom foarte deranjant și persistent.

Ce înseamnă:

• Mâncărimi intense, fără erupții vizibile.
• Disconfort mai puternic noaptea.
• Afectarea calității somnului și iritabilitate.

De ce apare:

• Acumularea de săruri biliare în piele.
• Colestază (blocaj al fluxului biliar).
• Ciroză biliară primitivă sau obstrucții ale căilor biliare.

7. Greață, vărsături și pierderea poftei de mâncare

Tulburările digestive pot fi o consecință directă a disfuncției hepatice.

Ce înseamnă:

• Senzație de greață, uneori persistentă.
• Vărsături ocazionale sau frecvente.
• Lipsă de interes pentru mâncare, mai ales pentru alimentele grase.

De ce apare:

• Dificultatea ficatului de a procesa grăsimile și toxinele.
• Dezechilibre hormonale și metabolice provocate de bolile hepatice.
• Inflamație și presiune asupra organelor digestive în caz de ascită.

Steatoză Hepatică: Definiție, cauze și simptome

Steatoza hepatică, sau „ficatul gras”, este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în ficat, tot mai des întâlnită din cauza stilului de viață modern. În stadiile incipiente, nu prezintă simptome clare, dar pe măsură ce evoluează pot apărea oboseala cronică, disconfortul abdominal și valori crescute ale enzimelor hepatice.

Tipuri de steatoză hepatică

• Steatoza hepatică alcoolică – cauzată de consumul excesiv și prelungit de alcool, care afectează metabolismul grăsimilor în ficat.
• Steatoza hepatică non-alcoolică (NASH) – apare la persoane care nu consumă alcool în exces și este frecvent asociată cu sindromul metabolic.

Cauze principale

• Obezitate abdominală, în special grăsimea viscerală care trimite acizi grași direct spre ficat.
• Diabet de tip 2 și rezistență la insulină, care stimulează acumularea grăsimilor și reduc oxidarea lor.
• Dislipidemii: trigliceride crescute, colesterol LDL ridicat, colesterol HDL scăzut.
• Sindrom metabolic – combinație de obezitate abdominală, hipertensiune, hiperglicemie și dislipidemie.
• Medicamente precum corticosteroizi, estrogen, amiodaronă, antiretrovirale.
• Pierdere rapidă în greutate, malnutriție proteică sau afecțiuni genetice rare.

Simptome

În stadiile inițiale este adesea asimptomatică și depistată întâmplător la analize sau ecografie.

• Oboseală cronică – cel mai frecvent simptom raportat.
• Disconfort sau senzație de greutate în partea dreaptă superioară a abdomenului.
• Mărirea ficatului observată la examenul fizic și confirmată imagistic.

Analize și investigații

• Creșteri ale enzimelor hepatice ALT și AST, semn de inflamație sau afectare celulară.
• Confirmare prin investigații imagistice (ecografie, elastografie) și, în cazuri necesare, prin biopsie hepatică.

Diagnosticul corect se stabilește printr-o evaluare medicală completă.

👉 Fă-ți analizele la timp pentru un ficat sănătos! Descoperă care sunt analizele de sânge pentru diagnosticarea bolilor de ficat și programează-te într-una dintre locațiile Regina Maria pentru a afla cum funcționează ficatul tău. Interpretarea rezultatelor de către medici specializați îți oferă claritate și îți permite să iei măsuri preventive înainte ca problemele să devină grave.

Diagnosticarea afecțiunilor hepatice

Identificarea timpurie a bolilor hepatice previne evoluția către stadii avansate și ireversibile. Iată cum are loc diagnosticarea:

Analize de sânge

• Transaminazele (ALT și AST) – cresc atunci când celulele hepatice sunt afectate de inflamație, infecții virale, medicamente toxice sau alte leziuni.
• Bilirubina totală și fracționată – indică modul în care ficatul procesează și elimină bilirubina; valori crescute pot semnala probleme cu fluxul biliar sau funcția hepatică.
• Albumina – măsoară capacitatea ficatului de a produce proteine esențiale; nivelurile scăzute pot indica o afectare severă.
• Timpul de protrombină – evaluează sinteza factorilor de coagulare și funcția hepatică globală.

Investigații imagistice

• Ecografia abdominală – metodă non-invazivă care poate detecta ficatul mărit, steatoza hepatică, modificări structurale și prezența lichidului liber în abdomen.
• Elastografia (FibroScan) – măsoară rigiditatea țesutului hepatic pentru a estima gradul de fibroză, fără a fi nevoie de biopsie; utilă și pentru monitorizarea tratamentului.

Biopsia hepatică

• Recomandată atunci când diagnosticul nu este clar sau este nevoie de evaluarea exactă a inflamației și fibrozei.
• Procedura constă în recoltarea unui fragment mic de ficat pentru examinare microscopică.
• Este considerată standardul de aur în diagnosticarea multor afecțiuni hepatice.

👉 De multe ori, afecțiunile hepatice sunt descoperite întâmplător, în urma unor analize de rutină sau investigații pentru alte motive. De aceea, diagnosticarea corectă și la timp este esențială pentru a preveni complicațiile grave. Află 5 motive esențiale pentru a-ți verifica ficatul chiar dacă te simți bine.

Tratamentul ficatului gras și al steatozei

Tratamentul steatozei hepatice nu se bazează pe un medicament unic, ci pe schimbări susținute ale stilului de viață. Obiectivele principale sunt: reducerea grăsimii acumulate în ficat, diminuarea inflamației și prevenirea complicațiilor grave, precum fibroza sau ciroza. Iată ce presupune un astfel de tratament:

1. Pierderea în greutate

• O scădere de 7–10% din greutatea corporală îmbunătățește semnificativ starea ficatului.
• Pierderi mai mari de 10% pot reduce inclusiv inflamația hepatică.
• Scăderea trebuie să fie treptată: 0,5–1 kg pe săptămână, pentru a evita agravarea temporară a inflamației.

2. Alimentația sănătoasă

• Adoptă dieta mediteraneană: fructe, legume, cereale integrale, pește, ulei de măsline.
• Redu consumul de carne roșie, produse procesate și băuturi îndulcite.
• Evită carbohidrații rafinați și zaharurile adăugate.

3. Activitatea fizică

• Minim 150 minute/săptămână de exerciții aerobice (mers rapid, înot, ciclism).
• Include antrenamente de rezistență pentru a îmbunătăți sensibilitatea la insulină.
• Beneficiile apar chiar și fără pierdere în greutate semnificativă.

4. Controlul afecțiunilor asociate

• Ține diabetul sub control prin medicație și monitorizare regulată.
• Tratarea dislipidemiilor cu statine, dacă este necesar.
• Controlul tensiunii arteriale pentru reducerea riscului cardiovascular.

5. Suplimente și tratamente adjuvante

• Doar cu acord medical: Vitamina E (în anumite cazuri de NASH), acid ursodeoxicolic, probiotice.
• Evită curele de „detoxifiere” — ficatul este deja organul principal de detox.

6. Monitorizare și urmărire medicală

• Analize de sânge periodice pentru funcția hepatică.
• Ecografie sau elastografie pentru a urmări evoluția bolii.
• Ajustarea tratamentului în funcție de rezultate.

Cum îți menții ficatul sănătos? Prevenirea bolilor de ficat

Prevenirea este cea mai bună metodă de a avea un ficat sănătos pe tot parcursul vieții. Dacă iei măsuri preventive simple, dar consecvente, poți reduce riscul de a dezvolta boli hepatice grave și poți avea o viață mai bună. Iată ce poți face:

1. Limitează consumul de alcool

• Consum moderat: maximum 14 g de alcool pur pe zi pentru femei (ex. un pahar de vin de 150 ml sau o bere de 330 ml) și 28 g pentru bărbați. Pentru persoanele cu risc hepatic (ex. hepatită, steatoză), se recomandă evitarea totală a alcoolului.
• Dacă ai factori de risc hepatic, evită complet alcoolul.
• Alcoolul afectează direct celulele hepatice și agravează bolile deja existente.

2. Menține o greutate sănătoasă

• Adoptă o aliment­ație echilibrată, bogată în fructe, legume colorate (antioxidanți naturali), nuci, semințe și pește gras (omega-3)
• Evită alimentele ultra-procesate, grăsimile trans și zaharurile adăugate.
• Fă exerciții fizice regulate pentru a preveni acumularea de grăsime în ficat.

3. Vaccinează-te împotriva hepatitelor

• Hepatita A – recomandată în special pentru cei care călătoresc în zone cu risc crescut.
• Hepatita B – inclusă în programul național de vaccinare.
• Vaccinarea protejează pe termen lung împotriva infecțiilor virale ce pot afecta grav ficatul.

4. Evită comportamentele cu risc crescut

• Nu consuma droguri intravenoase.
• Protejează-te în timpul contactului sexual.
• Nu folosi în comun obiecte de igienă personală (periuțe, lame de ras, etc.).
• Aceste măsuri previn transmiterea hepatitelor B și C, care pot deveni cronice.

5. Folosește medicamentele cu prudență

• Respectă dozele recomandate, mai ales pentru paracetamol.
• Consultă medicul înainte de a combina mai multe medicamente sau suplimente.
• Evită automedicația prelungită.

6. Protejează-te de toxinele din mediu

• Evită contactul direct cu pesticide, solvenți și substanțe chimice industriale.
• Folosește echipament de protecție și ventilație adecvată la manipulare.
• Respectă instrucțiunile de siguranță pentru produse de curățenie.

7. Înțelege adevărul despre „detoxifiere a ficatului”

• Ficatul se detoxifică natural în mod continuu.
• Curele drastice de detox pot fi dăunătoare.
• Cea mai bună „detoxifiere” este un stil de viață sănătos.

8. Fă controale medicale regulate

• Analize de sânge pentru evaluarea funcției hepatice.
• Investigații imagistice dacă există factori de risc (obezitate, diabet, istoric familial, consum de alcool).
• Monitorizarea periodică permite depistarea precoce a problemelor.

Când este necesar să consulți un medic specialist?

Recunoașterea momentului în care trebuie să mergi la un medic hepatolog sau gastroenterolog este esențială pentru prevenirea și tratarea la timp a bolilor hepatice. Iată câteva semne la care să fii atent:

• Apariția oboselii persistente și neexplicate
• Icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor)
• Dureri sau disconfort în partea dreaptă sus a abdomenului
• Urină închisă la culoare și scaune decolorate
• Pierdere neintenționată în greutate
• Umflarea abdomenului sau a picioarelor
• Greață și pierderea poftei de mâncare
• Mâncărimi intense ale pielii fără cauză aparentă
• Sângerări sau vânătăi apărute ușor
• Istoric familial de boli hepatice
• Rezultate anormale la analizele hepatice de rutină

🔍 Ai grijă de sănătatea ficatului tău! Programează-te pentru o evaluare hepatică completă într-una dintre locațiile Regina Maria din apropierea ta și află din timp dacă există probleme ascunse. Beneficiezi de investigații moderne, interpretate de medici specializați în afecțiuni hepatice, și de recomandări personalizate pentru menținerea unui ficat sănătos pe termen lung.

Cum să aplici aceste informații pentru gestionarea problemelor cu ficatul

Acum că știi cum să recunoști semnele, cauzele și modalitățile de prevenire a bolilor hepatice, este momentul să vezi cum poți pune aceste cunoștințe în practică. Indiferent că vrei să îți protejezi ficatul preventiv sau ai deja un diagnostic, aplicarea corectă a informațiilor poate face diferența în evoluția sănătății tale.

Pentru începători

• Fii atent la simptome subtile: Oboseală persistentă, disconfort abdominal, urină închisă la culoare sau îngălbenirea pielii pot fi primele semnale de alarmă.
• Programează un control medical: Dacă observi oricare dintre aceste simptome, mergi la medic pentru analize hepatice și ecografie.
• Adoptă un stil de viață sănătos: Începe prin reducerea consumului de alcool, creșterea aportului de fructe și legume și evitarea alimentelor ultra-procesate.
• Menține o greutate optimă: O scădere treptată în greutate poate îmbunătăți funcția hepatică.

Pentru avansați

• Monitorizează periodic funcția hepatică: Fă analize de sânge și investigații imagistice conform recomandării medicului, chiar dacă te simți bine.
• Gestionează bolile asociate: Ține sub control diabetul, hipertensiunea și colesterolul ridicat pentru a preveni agravarea bolii hepatice.
• Consultă specialiști: Colaborează cu un hepatolog sau gastroenterolog pentru planuri personalizate de tratament și prevenție.
• Evită automedicația: Folosește medicamente și suplimente doar cu acordul medicului, pentru a preveni toxicitatea hepatică.

Checklist rapid

1. Am făcut analize hepatice în ultimele 12 luni?
2. Îmi mențin greutatea în intervalul recomandat?
3. Am redus sau eliminat consumul de alcool?
4. Evit alimentele și substanțele toxice pentru ficat?
5. Mă vaccinez împotriva hepatitei A și B dacă este necesar?

Următorii pași logici

Continuă să te informezi și să menții o relație constantă cu medicul specialist. Gestionarea sănătății ficatului nu înseamnă doar tratarea problemelor existente, ci și prevenirea pe termen lung.

Întrebări frecvente despre problemele ficatului

Am adunat cele mai frecvente întrebări, împreună cu răspunsuri clare și bazate pe date medicale, pentru a te ajuta să înțelegi mai bine acest organ esențial.

1. Cât de repede se regenerează ficatul?

Ficatul are o capacitate remarcabilă de regenerare, putând reface porțiuni semnificative de țesut în câteva săptămâni până la luni, în funcție de gravitatea leziunii, dacă factorul cauzal (ex. alcool, virus) este eliminat. Totuși, bolile cronice, precum ciroza, pot limita această capacitate.

2. Pot durerile de umăr fi legate de ficat?

Da. Uneori, inflamația ficatului poate irita nervii diafragmei, ceea ce poate provoca durere resimțită în umărul drept — fenomen cunoscut drept „durere referită”.

3. Poate stresul să afecteze ficatul?

Da, indirect. Stresul cronic poate favoriza inflamația în organism și poate influența negativ metabolismul, ceea ce poate agrava afecțiuni hepatice deja existente.

4. Cum afectează somnul sănătatea ficatului?

Somnul insuficient sau dereglat poate influența metabolismul și echilibrul hormonal, crescând riscul de ficat gras și alte probleme metabolice.

5. Ficatul poate fi afectat chiar dacă analizele ies normale?

Da. În stadiile incipiente, unele boli hepatice nu modifică valorile analizelor de sânge. De aceea, ecografiile și alte investigații imagistice pot fi necesare.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală.

Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Pentru un diagnostic precis și tratament eficient, te poți adresa Rețelei de Sănătate REGINA MARIA – lider în calitatea serviciilor medicale din România și singurul operator cu trei spitale acreditate internațional. Cu peste 400 de locații proprii și partenere, 8 spitale, 5 maternități și 50 de laboratoare, compania oferă servicii integrate de spitalizare, chirurgie, imagistică și consultații specializate, acoperind nevoile a peste 5 milioane de pacienți.

Surse de documentare:

Mayo Clinic - Liver problems: Symptoms and causes, august 2025. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/liver-problems/symptoms-causes/syc-20374502 
Mayo Clinic - Nonalcoholic fatty liver disease: Symptoms and causes, aprilie 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonalcoholic-fatty-liver-disease/symptoms-causes/syc-20354567 
Mayo Clinic - Nonalcoholic fatty liver disease: Diagnosis and treatment, aprilie 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonalcoholic-fatty-liver-disease/diagnosis-treatment/drc-20354573 
National Center for Biotechnology Information (NCBI) - Liver Function Tests, StatPearls, iulie 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482489/ 
National Center for Biotechnology Information (NCBI) - Jaundice, StatPearls, august 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544252/ 
National Center for Biotechnology Information (NCBI) - Viral Hepatitis, StatPearls, martie 2024. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554549/ 
National Center for Biotechnology Information (NCBI) - Acute Hepatitis, LiverTox, mai 2019. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK548606/
World Health Organization (WHO) - Hepatitis, martie 2020. https://www.who.int/health-topics/hepatitis 
World Health Organization (WHO) - Global hepatitis report 2024: action for access in low- and middle-income countries, aprilie 2024. https://www.who.int/publications/i/item/9789240091672 
Mayo Clinic Proceedings - Nonalcoholic Fatty Liver Disease: Review of Management for Primary Care Providers, septembrie 2022. https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(22)00244-0/fulltext 
Cleveland Clinic - Steatotic (Fatty) Liver Disease: Symptoms & Treatment, noiembrie 2016. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15831-fatty-liver-disease