Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Din fericire, ratele de supravietuire s-au imbunatatit in general, chiar si pentru unele tipuri de tumori maligne dificil de tratat. Metodele moderne de tratament si diagnosticul precoce - in special pentru cancerul de colon - salveaza vieti. Totusi, la nivel global, riscul mediu al unui barbat de a dezvolta cancer la un moment dat in viata este de aproximativ 40.5% sau aproape 1 din 2 barbati va fi diagnosticat cu o tumora maligna.
Factorii de risc sunt varsta (riscul crescand semnificativ odata cu inaintarea in varsta), fumatul, obezitatea si antecedentele familiale de cancer. Si desi nu poti controla imbatranirea sau ereditatea, inca poti gestiona multi alti factori. Riscul redus este asociat cu exercitii fizice constante, o dieta sanatoasa si efectuarea regulata a testelor de screening, care sunt investigatii care pot depista un cancer inainte de aparitia simptomelor, cand tratamentul este cel mai eficient.
Cancerul de prostata
Cancerul de prostata este cel mai frecvent tip de cancer la barbatii in varsta (50+) la nivel mondial. De asemenea, la barbatii romani este a treia cauza principala de deces prin cancer, dupa cancerul pulmonar si colorectal. Este o tumora maligna care creste in celulele din prostata, o glanda mica localizata sub vezica urinara, care ajuta la producerea partii fluide a spermei. Prostata face parte din sistemul reproducator masculin.
Aproximativ 1 din 8 barbati va face cancer de prostata in timpul vietii. Riscul de cancer de prostata creste odata cu inaintarea in varsta, fiind mai frecvent dupa 50 ani. Faptul ca una sau mai multe rude apropiate (tata, frate) au cancer de prostata creste, de asemenea, riscul.
Cancerul de prostata adesea se dezvolta foarte lent si nu cauzeaza de obicei simptome decat atunci cand ajunge intr-un stadiu avansat. Simptomele sunt similare cu cele ale hiperplaziei benigne de prostata (HBP), ca de exemplu dificultate la urinare si nevoia de a urina frecvent sau urgent. Aceste simptome apar atunci cand tumora este suficient de mare pentru a comprima uretra (tubul prin care urina se elimina din vezica urinara la exterior), blocand partial fluxul de urina. Ulterior, cancerul de prostata poate provoca prezenta de sange in urina (hematurie) sau o incapacitate brusca de a urina.
La unii barbati, simptomele cancerului de prostata se dezvolta numai dupa ce acesta se raspandeste (metastazeaza). Zonele cel mai adesea afectate sunt oasele (de obicei pelvisul, coastele sau vertebrele).
Discuta cu un medic urolog despre screeningul pentru cancerul de prostata
Testele de screening pentru cancerul de prostata au scopul de a identifica prezenta neoplasmului la persoanele care nu prezinta niciun simptom al bolii. Screeningul are avantajul de a depista cancerele de prostata agresive din timp - cand acestea ar putea fi vindecate. Societatea Americana de Cancer raporteaza ca rata de supravietuire la 5 ani este de 99% pentru pacientii cu cancer de prostata care nu s-a raspandit dincolo de prostata.
Cu toate acestea, exista controverse daca si la ce varsta este util screeningul pentru cancerul de prostata, dintr-o varietate de motive:
- Supradiagnostic. Studiile estimeaza ca 40-50% dintre cancerele de prostata detectate prin screening pot fi cu crestere lenta si sa nu provoace deloc simptome.
- Tratament excesiv. Cancerul de prostata foarte rar pune viata in pericol. Multi barbati cu cancer de prostata mor din alte cauze. Tratamentul poate duce la efecte secundare pe termen lung (incontinenta, disfunctie erectila) care reduc calitatea vietii.
- Rezultate fals-pozitive. Testul PSA este specific prostatei, dar nu si cancerului, ducand adesea la rezultate fals-pozitive cauzate de afectiuni non-canceroase, cum ar fi hiperplazia benigna de prostata (HBP).
De aceea, Societatea Americana de Cancer recomanda ca barbatii sa ia o decizie in cunostinta de cauza dupa o discutie cu medicul lor urolog cu privire la riscurile si beneficiile potentiale ale screeningului. Impreuna veti decide daca screeningul este potrivit in cazul tau.
Recomandari pentru screeningul pentru cancerul de prostata in functie de varsta:
- 55–69 ani: Exista cel mai mare consens privind screeningul pentru aceasta grupa de varsta.
- > 70 ani: Screeningul este in general descurajat pentru barbatii peste 70 de ani sau cei cu o speranta de viata mai mica de 10-15 ani, din cauza riscului ridicat de supradiagnostic.
- Persoane cu risc ridicat: Barbatii cu antecedente familiale de cancer de prostata sunt adesea sfatuiti sa inceapa discutiile mai devreme, in jurul varstei de 45 de ani.
Daca decizi sa faci screening pentru cancerul de prostata
Investigatiile recomandate pentru screeningul pentru cancerul de prostata sunt:
- PSA - este o analiza de sange care detecteaza antigenul specific prostatei (PSA), o substanta produsa doar de tesutul prostatei. Un nivel ridicat de PSA poate indica cancer. Totusi, nivelurile PSA pot fi inselatoare. Nivelul PSA poate fi normal atunci cand este prezent cancerul de prostata (rezultat fals-negativ) si poate fi crescut din alte motive decat cancerul de prostata. Nivelurile PSA cresc in mod normal odata cu varsta si in afectiuni precum hiperplazia benigna de prostata si prostatita (inflmatia prostatei). Din acest motiv, medicul poate repeta testul PSA inainte de a trece la teste diagnostice suplimentare, cum ar fi RMN si biopsia.
- Tuseu rectal pentru a examina prostata.
Frecventa testarii va depinde de nivelul PSA, de starea de sanatate, de antecedentele familiale si de preferinte.
Daca se suspecteaza cancer, medicul urolog va recomanda completarea testelor cu investigatii imagistice (RMN, ca de exemplu RMN multiparametric care ofera informatii precise despre zonele suspecte) si biopsia de prostata ghidata imagistic.
Tratamentul poate implica supraveghere activa (o strategie de monitorizare a tumorilor cu risc scazut, care evita tratamentul imediat si inutil), indepartarea chirurgicala a prostatei (prostatectomie), radioterapie si tratament oncologic (terapie hormonala, chimioterapie, terapie tintita si imunoterapie) pentru stadiile avansate sau metastatice.
Cancer pulmonar
Cancerul pulmonar este al doilea cel mai frecvent tip de cancer si principala cauza de deces prin cancer la barbatii din Romania si la nivel mondial.
Factorii care cresc riscul de cancer pulmonar sunt:
- Fumatul (inclusiv fumatul pasiv) - este principala cauza a cancerului pulmonar la 85% din pacienti
- Expunerea la locul de munca la substante chimice cancerigene: radon, azbest, arsenic, crom, nichel, emisiile de la cuptoarele de cocs etc.
- Poluarea aerului
- Folosirea exclusiva a focurilor deschise pentru gatit si incalzire in locuinte
- Radioterapia toracica anterioara
- Antecedente personale sau familiale de cancer pulmonar
- Sechele pulmonare de tuberculoza
Studiile recente indica faptul ca, desi vapatul (tigarile electronice) este in general mai putin daunator decat fumatul de tigari, nu este lipsit de riscuri si poate fi legat de un risc crescut de cancer pulmonar. In special, utilizarea duala (vaparea si fumatul simultan) creste semnificativ riscul de cancer pulmonar - de pana la 4 ori - comparativ cu fumatul singur.
Fumatul se mentine ridicat in randul barbatilor din Romania
Tutunul este principalul factor de risc responsabil de povara cancerului atat la nivelul Uniunii Europene (UE), cat si in Romania, fiind responsabil pentru peste 25% din decesele cauzate de cancer.
In mod remarcabil, Romania are una dintre cele mai mari disparitati de gen din UE in ceea ce priveste fumatul zilnic. In Romania, prevalenta fumatului zilnic in randul femeilor se claseaza pe penultima pozitie (8% comparativ cu media UE de 14%), in timp ce, in randul barbatilor, ocupa una dintre pozitiile cele mai inalte (31% comparativ cu media UE de 23%).
Discuta cu un medic pneumolog despre screeningul pentru cancerul pulmonar
S-a constatat ca screeningul pentru cancerul pulmonar reduce riscul de deces cu 20%. Societatea Americana de Cancer recomanda screeningul anual cu o tomografie computerizata cu doze mici (CT Low Dose) pentru persoanele care indeplinesc toate aceste criterii:
- Au varsta intre 50 pana la 80 de ani
- Au un istoric de fumat de cel putin 20 pachete-ani (20 PA)
- Fumeaza in prezent sau au renuntat la fumat in ultimii 15 ani
Un pachet-an (PA) este echivalent cu fumatul unui pachet de tigari pe zi timp de un an. De exemplu, o persoana ar putea avea un istoric de 20 pachete-ani (20 PA) daca a fumat 1 pachet pe zi timp de 20 de ani sau daca a fumat 2 pachete pe zi timp de 10 ani.
Inainte de a te decide sa faci screeningul cu CT toracic cu doze mici, este important sa discuti cu medicul pneumolog despre scopul screeningului, modul in care se efectueaza, beneficiile, limitele si posibilele efecte negative ale iradierii.
Ce altceva mai poti face pentru a reduce riscul
Fumatul este principala cauza a cancerului pulmonar. Daca nu fumezi, nu incepe. Daca fumezi, ia masuri pentru a opri fumatul. Renuntarea la fumat este cea mai buna metoda de a preveni cancerul pulmonar si nu este niciodata prea tarziu sa faci asta. Un medic specialist pneumolog te poate consilia si iti poate recomanda medicamente care sa creasca sansa de reusita a renuntarii la fumat si de mentinere cat mai mult timp a perioadei in care nu vei mai fuma.
Alte modalitati prin care poti reduce riscul sunt:
- Stai departe de fumul de tutun. Evita fumatul pasiv.
- Evita expunerea la radon in locuinte. Radonul este un gaz radioactiv care se elibereaza in mod natural in aer din roci si sol si se poate acumula in locuinte, fiind a doua cauza principala a cancerului pulmonar.
- Evita sau limiteaza expunerea la substante chimice cancerigene la locul de munca. Respecta instructiunile de sanatate si siguranta.
Cancerul colorectal
Cancerul colorectal este a doua cauza principala de deces legat de cancer la barbatii din Romania. Factorii care cresc riscul de cancer colorectal sunt:
- Obezitate
- Diabet de tip 2
- Fumat
- O dieta bogata in carne rosie (vita, porc si miel) si procesata ((cum ar fi hot dog si unele tipuri de mezeluri), carbohidrati rafinati si saraca in fibre (consum redus de legume, fructe si cereale integrale)
- Sedentarism
- Consum de alcool
- Antecedente personale sau familiale de cancer colorectal sau polipi colorectali
- Antecedente personale de boala inflamatorie intestinala (colita ulcerativa sau boala Crohn)
Aproape toate cancerele de intestin gros si rect sunt adenocarcinoame, care se dezvolta din mucoasa intestinala. Cancerul colorectal incepe de obicei ca un polip, o excrescenta pe suprafata mucoasei intestinale. In timp, unii polipi colonici se pot tranforma in tumori maligne.
Polipii colonici in general nu provoaca simptome. Este important sa efectuezi in mod regulat teste de screening, cum este colonoscopia, deoarece polipii colonici descoperiti pot fi indepartati in siguranta si complet, ceea ce previne transformarea lor intr-o tumora maligna.
Astfel, spre deosebire de alte teste de screening la barbati, screeningul pentru cancerul colorectal indeplineste doua scopuri:
- Preventia primara a cancerului de colon prin identificarea si excizia polipilor colonici.
- Depistarea neoplasmului in stadiile incipiente cand tratamentul este cel mai eficient.
Screeningul regulat pentru cancerul colorectal in populatia generala salveaza in mod clar vieti.
Discuta cu un medic gastroenterolog despre screeningul pentru cancerul colorectal
In ultimii ani, riscul de a dezvolta cancer colorectal a crescut in special in randul adultilor mai tineri. Desi 90% din cazuri apar inca la persoanele cu varsta de peste 50 ani, incidenta cancerului colorectal a crescut anual cu 1-3% la barbatii (si femeile) mai tineri, ceea ce a determinat societatile medicale sa reduca varsta recomandata pentru inceperea screeningului de la 50 la 45 ani.
Recomandarile Societatii Americane de Cancer pentru persoanele cu risc mediu de a face cancer colorectal sunt:
- Toata lumea ar trebui sa inceapa screening-ul regulat la varsta de 45 de ani.
- Persoanele care au o sanatate buna si o speranta de viata mai mare de 10 ani ar trebui sa continue screening-ul regulat pentru cancerul colorectal pana la varsta de 75 de ani.
- Pentru barbatii cu varste cuprinse intre 76 si 85 de ani, decizia de a face screening ar trebui sa se bazeze pe preferinte, speranta de viata, starea de sanatate si istoricul screeningului.
- Persoanele cu varsta peste 85 de ani nu ar trebui sa mai faca screening pentru cancerul colorectal.
Daca ai un risc crescut de cancer colorectal, cel mai probabil va fi nevoie sa incepi screeningul inainte de varsta de 45 de ani, sa fii examinat mai des sau sa faci investigatii specifice.
Ai putea avea un risc mai mare de a face cancer colorectal daca ai:
- Istoric personal de polipi, cancer colorectal, boala inflamatorie intestinala (colita ulcerativa sau boala Crohn) sau iradiere (radioterapie) la nivelul abdomenului sau zonei pelvine
- Antecedente familiale de polipi, cancer colorectal sau sindrom genetic asociat cu risc crescut de dezvoltare a cancerului colorectal (ca de exemplu, sindromul Lynch sau polipoza adenomatoasa familiala).
Teste de screening pentru cancerul colorectal
Screeningul pentru cancerul colorectal se poate face fie printr-o analiza care examineaza materiile fecale pentru a depista semne de cancer in scaunul unei persoane (ca de exemplu, prezenta de hemoragii oculte), fie printr-o investigatie care permite vizualizarea directa a peretelui intestinului gros.
Exista unele diferente de luat in considerare intre aceste investigatii, dar cel mai important lucru este sa faci screeningul, indiferent de testul pe care il alegi. Discuta cu medicul tau de familie sau un medic specialist gastroenterolog despre ce analize ar putea fi optiuni bune pentru tine.
Teste bazate pe examinarea materiilor fecale (scaun)
- Testarea imunohistochimica fecala (FIT - Fecal Immunochemical Test): identifica sangele microscopic (ocult) in scaun prin detectarea hemului, o componenta a hemoglobinei din sange - in fiecare an
- Hemoragii oculte in materiile fecale (FOBT - Fecal Occult Blood Test sau testul Hemocult): foloseste anticorpi pentru a identifica prezenta hemoglobinei in scaun - in fiecare an
- Test ADN fecal: combina detectarea hemoglobinei cu analiza ADN-ului din celulele intestinale - la fiecare 3 ani
Teste de vizualizare directa a colonului si rectului
- Colonoscopie - la fiecare 10 ani
- Colonoscopie virtuala (Colono-CT) - la fiecare 5 ani
- Sigmoidoscopie - la fiecare 5 ani
Daca pacientul efectueaza oricare alta investigatie de screening decat colonoscopia, orice rezultat anormal al acesteia trebuie completat cu colonoscopie.
Surse de informatie:
- www.oecd.org *Profil de tara privind cancerul: Romania 2025 (RO)
- www.cancer.org
- www.msdmanuals.com
- www.verywellhealth.com .
