Numerele care conteaza pentru sanatatea barbatilor

De ce este importanta sanatatea barbatilor?

Avand in vedere ca barbatii reprezinta aproape 50.3% din populatie (aproximativ 4.14 miliarde in 2025 la nivel global), este crucial ca medicii sa abordeze nevoile lor specifice de sanatate dintr-o perspectiva de gen.

• Cercetarile arata clar ca barbatii se confrunta cu o povara disproportionata de probleme de sanatate si mor mai devreme decat femeile:
• Diferenta de 7 ani a duratei de viata. In lume, in medie, barbatii au o durata de viata mai scurta in comparatie cu femeile. Si in Romania, femeile traiesc constant mai mult decat barbatii, statisticile recente (2022-2023) indicand o speranta de viata pentru femei in jur de 80-80.5 ani, iar pentru barbati in jur de 72-73 de ani, creand un decalaj semnificativ de aproximativ 7-8 ani;
• Rate de mortalitate mai mari. Barbatii au rate de mortalitate mai mari decat femeile pentru aproape toate cauzele principale de deces si la toate varstele;
• Stiluri de viata mai precare. Comportamentele la risc ale barbatilor, cum ar fi fumatul si consumul excesiv de alcool, contribuie semnificativ la prevalenta bolilor cronice;
• Prezentare tarzie la medic. Barbatii se prezinta adesea tarziu la serviciile medicale, ceea ce face ca multe probleme de sanatate sa fie tardiv tratate.

Controalele medicale regulate sunt esentiale

Controalele medicale regulate sunt o parte importanta a starii de sanatate pentru barbati in diferite etape de viata, si cu atat mai mult pe masura ce imbatranesc si se confrunta cu un risc mai mare de a face boli pe termen lung (boli cronice). 

Aceste controale de rutina, recomandate sa fie incepute la varsta de 40 ani, sunt concepute pentru a depista potentialele afectiuni cronice - cum ar fi boala arteriala coronariana, dislipidemia (colesterol rescut), diabetul zaharat de tip 2 si anumite tipuri de cancer, ca de exemplu cancerul de colon si cancerul de prostata - din timp, adesea inainte de aparitia oricaror simptome vizibile. Depistarea timpurie a acestor boli inseamna ca tratamentul poate incepe mai devreme, adesea facandu-l mai eficient si mai putin agresiv. 

A-ti face timp pentru controale medicale regulate este o modalitate practica prin care barbatii isi pot gestiona sanatatea. Spre deosebire insa de femei, barbatii amana mersul la medic. Cercetarile arata ca barbatii stau departe de cabinetul doctorului in primul rand pentru ca le-ar stirbi din masculinitate, alegand, prin urmare, sa reziste „durerii” in loc sa se lase consultati de specialist. 

Un alt motiv pentru care barbatii amana intalnirea cu medicul este teama de ceea ce ar putea afla. Rezultatele investigatiilor nu sunt insa sentinte amenintatoare, ci modalitati de a te lamuri din timp cum stai cu sanatatea si de a preveni agravarea unor afectiuni care ar ramane astfel nediagnosticate si in consecinta netratate. 

Mai mult, tratarea din timp, in stadiu timpuriu al bolii, te ajuta sa-ti mentii energia, bunastarea fizica si independenta cat mai mult de-a lungul anilor. Iar asta inseamna pastrarea calitatii vietii si oferirea celei mai bune sanse de a ramane sanatos si activ cat mai mult timp posibil. 

Cunoaste-ti indicatorii de sanatate importanti

Cat de bine iti cunosti numerele importante pentru sanatatea ta? Acei indicatori esentiali de sanatate care sa te ajute sa preiei controlul asupra propriei sanatati? Imagineaza-ti bordul masinii tale care iti arata acesti parametrii esentiali de sanatate: 

25 - indicele de masa corporala maxim, astfel incat greutatea ta sa fie una sanatoasa

Daca esti capabil sa mentii o greutate sanatoasa, probabil esti mult mai sanatos decat cei din jurul tau doar pe baza acestui fapt. 

Indicele de masa corporala (IMC) indica daca ai o greutate sanatoasa pentru inaltimea ta. IMC este folosit ca instrument de screening pentru suprapondere si obezitate. Fiind usor de masurat si calculat, este instrumentul cel mai frecvent folosit pentru a corela riscul de a face boli legate de obezitate. 

Studiile efectuate pe un numar mare de persoane urmarite timp indelungat au aratat ca persoanele care au un IMC cuprins intre 18.5 - 25 au o stare de sanatate buna. Depasirea acestui interval, atat in minus, dar mai ales in plus, reprezinta un risc pentru sanatate. 

Indicele de masa corporala (IMC) se calculeaza impartind greutatea exprimata in kilograme la patratul inaltimii exprimate in metri (kg/m2). De exemplu, un adult care cantareste 70 kg si a carui inaltime este de 1.75 m va avea un IMC de 22.9. (70 (kg)/1.752 (m2) = 22.9). Pentru usurinta, poti folosi acest calculator pentru IMC. 

Pentru adultii cu varsta >/= 20 de ani, IMC se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

• IMC < 18.5: subpondere;
• IMC 18.5-24.9: greutate sanatoasa;
• IMC 25-29.9: suprapondere;
• IMC >/= 30: obezitate. 

Indicele de masa corporala ia in considerare prezenta unei cantitatii medii de grasime corporala, incluzand si grasimea abdominala (grasimea care se gaseste in interiorul cavitatii abdominale, in jurul organelor). Grasimea intra-abdominala este cea care creste riscul de diabet zaharat de tip 2 si boli cardiovasculare, comparativ cu grasimea subcutantata, din straturile profunde ale pielii.  

Daca esti foarte musculos, nivelul tau de grasime corporala poate fi mai mic decat cel estimat de IMC si, de altfel, poti avea o compozitie corporala sanatoasa. In acest caz nu vei fi considerat obez din perspectiva riscului de aparitie a bolilor legate de obezitate. Acest lucru se aplica doar persoanelor care  efectueaza in mod regulat o activitate fizica intensa, mult mai mult decat media. 

Pe de alta parte, deoarece masa musculara tinde sa scada, iar grasimea corporala tinde sa creasca la persoanele in varsta, este posibil ca IMC sa nu fie un indicator exact al grasimii corporale daca ai peste 60 de ani. In astfel de cazuri, evaluarea precisa a grasimii in exces se poate face prin metode alternative. O astfel de metoda usor de efectuat este masurarea circumferintei abdominale. 

94 – circumferinta taliei peste 94 cm inseamna un risc crescut pentru sanatate

Masoara circumferinta taliei la jumatatea distantei dintre partea inferioara a ultimei coaste si partea superioara a osului soldului (splina iliaca), cu ajutorul unui centimetru pozitionat paralel cu podeaua. Trebuie sa expiri cand faci masuratoarea. 

Barbati

• Risc crescut pentru sanatate:  >/= 94 cm
• Risc ridicat pentru sanatate:  >/= 102 cm 

Circumferinta taliei este o masura a grasimii viscerale abdominale (viscera este un termen folosit pentru organele interne). Grasimea viscerala abdominala captuseste peretii abdominali si infasoara multe dintre organele interne. 

Prea multa grasime viscerala abdominala poate fi daunatoare. Adipocitele din grasimea viscerala sunt sensibile la hormoni, molecule mesagere chimice pe care corpul le foloseste. Aceste substante pot afecta modul in care corpul utilizeaza (metabolizeaza) si stocheaza grasimea si determina inflamatie, rezistenta la insulina cu hiperinsulinemie, hipertrigliceridemie, concentratii scazute ale colesterolului „bun” (HDL- colesterol) si crescute ale colesterolului „rau” (LDL- colesterol).

Din acest motiv, circumferinta abdominala este un predictor mai bun atat pentru bolile cardiovasculare, cat si pentru diabetul de tip 2, decat obezitatea in sine (valoarea IMC). 

120/80 - este tensiunea arteriala normala

Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiune arteriala) poate duce la probleme grave de sanatate, inclusiv infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral. Masurarea tensiunii arteriale este singura modalitate de a afla daca ai aceasta afectiune. Controlul tensiunii arteriale crescute poate ajuta la prevenirea problemelor majore de sanatate. 

Poti sa cunosti valoarea tensiunii arteriale doar daca o masori cu ajutorul tensiometrului. Tensiunea arteriala este inregistrata prin doua numere si este exprimata in mmHg (milimetri coloana de mercur):

• Tensiunea arteriala sistolica este primul numar (superior). Masoara presiunea pe care sangele o exercita asupra peretilor arterelor atunci cand inima bate (se contracta si pompeaza sange in aorta, cel mai mare vas din corp care porneste de la inima si transporta sange in intreg organismul);
• Tensiunea arteriala diastolica este al doilea numar (inferior). Masoara presiunea pe care sangele o exercita asupra peretilor arterelor in timp ce muschiul inimii se odihneste intre batai. 

Mai jos categoriile de tensiune arteriala (prima cifra este tensiunea sistolica, iar a doua cifra este tensiunea diastolica):

• TA normala: < 120 si < 80 mmHg
• TA marita: 120-129 si < 80 mmHg
• HTA stadiu 1: 130-139 sau 80-89 mmHg
• HTA stadiu 2: >/= 140 sau >/= 90 mmHg
• HTA severa (fara simptome): > 180 si/sau > 120 mmHg
• > 180 si/sau > 120 mmHg - urgenta hipertensiva (cu simptome - durere in piept, dificultate in respiratie, dureri de spate, amorteala, slabiciune, modificari ale vederii sau tulburari de vorbire). 

Este important ca medicul sa iti masoare tensiunea arteriala regulat la controalele medicale:

• Daca valoarea tensiunii arteriale este < 120/80 mm Hg, ar trebui s-o verifici cel putin o data la 2 ani.
• Daca valoarea tensiunii sistolice (cel mai mare numar) este cuprinsa intre 120-139 mm Hg sau valoarea tensiunii diastolice (cel mai mic numar) este cuprinsa intre 80-89 mm Hg, ar trebui sa verifici anual tensiunea arteriala.
• Daca ai diabet zaharat, boala arteriala coronariana sau boala cronica de rinichi, poate fi necesar sa verifici tensiunea arteriala mai des, insa cel putin o data pe an.
• Daca tensiunea este > 130/80 mm Hg, mergi la un consult la medicul cardiolog pentru a invata care sunt modalitatile prin care poti sa scazi tensiunea arteriala si pentru a primi tratament medicamentos, daca este cazul. 

200 - este colesterolul total optim

Colesterolul este o substanta grasa care in sine nu este „rea”. De altfel, colesterolul este o componenta esentiala a membranelor tuturor celulelor, ale creierului si ale neuronilor (celulele nervoase). Colesterolul face parte din componenta bilei secretata de ficat, care ajuta organismul sa absoarba grasimile si vitaminele solubile in grasimi (vitaminele A, D, E si K). Organismul foloseste colesterol pentru a produce vitamina D si diferiti hormoni, cum ar fi estrogenul, testosteronul si cortizolul. 75% din cantitatea de colesterol este produsa de ficat si doar 25% este adusa prin alimentatie. 

Colesterolul circula in sange. Pe masura ce cantitatea de colesterol din sange creste, creste si riscul pentru sanatatea ta. Colesterolul se poate alatura altor substante pentru a forma placi de aterom pe peretii arterelor, un proces denumit ateroscleroza. Un nivel ridicat de colesterol total creste riscul de a face infarct de miocard acut sau accident vascular cerebral. 

Nu stii ca ai colesterolul crescut decat daca verifici nivelul acestuia printr-o analiza de sange. Profilul lipidic masoara nu numai colestetolul total, dar si valorile diferitelor altor tipuri de lipide, importante pentru sanatate:

• Colesterolului total
• Colesterolului  LDL (colesterolul „rau” care se depune pe vase)
• Colesterolului HDL (colesterolul „bun” care extrage lipidele din peretii vaselor)
• Trigliceride 

Valorile de dorit (optime) ale diferitelor tipuri de lipide sunt:

• Colesterolul total: < 200 mg/dl
• Colesterol LDL: < 100 mg/dl
• Colesterol HDL: > 60 mg/dl
• Trigliceride: < 150 mg/dl 

Valorile de limita (borderline) sunt:

• Colesterol total: 200-239 mg/dl
• LDL colesterol: 100-129 mg/dl    
• HDL colesterol: 40-60 mg/dl    
• Trigliceride: 150-199 mg/dl 

Depasirea acestor limite face trecerea spre zona patologica, de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare aterosclerotice. 

100 - este glicemia (zaharul din sange) maxima

Glucoza este vitala pentru sanatate deoarece este principala sursa de energie pentru celule si provine in principal din alimentele pe care le consumam. Diabetul zaharat este un grup de boli in care glicemia (glucoza sau zaharul din sange) este prea mare. Un nivel constant ridicat de glucoza in sange poate duce la boli serioase care afecteaza inima si vasele de sange, ochii, rinichii si nervii. In plus, persoanele cu diabet au un risc mai mare de a face infectii. 

Diabetul zaharat de tip 2 este cel mai frecvent tip de diabet, reprezentand 90% dintre toate cazurile de diabet. Acest tip de diabet apare mai frecvent la persoanele de varsta mijlocie (> 45 ani) si in varsta. Multi pacienti nu au deloc simptome. De aceea, diabetul de tip 2 poate ramane nedepistat pentru multi ani dupa debut, pacientul fiind diagnosticat frecvent cand apare o complicatie sau ca urmare a testarii de rutina a glucozei in sange. 

Pentru a afla daca glicemia este in limite normale, medicul poate folosi diferite analize de sange. Cel mai adesea, va recomanda glicemia a jeun (pe nemancate) si HbA1c (hemoglobina glicozilata) care evalueaza glicemia medie pe o perioada de 3 luni anterior.  

Un rezultat anormal identifica prediabetul sau diabetul:

• Prediabetul este conditia medicala in care glicemia este peste valoarea normala, insa nu suficient de ridicata astfel incat sa se poata pune diagnosticul de diabet. Pacientii cu prediabet au un risc crescut de a face diabet zaharat de tip 2.
• Pentru confirmarea diagnosticului de diabet, este nevoie de doua rezultate anormale si medicul fie va repeta in alta zi analiza, fie va folosi un alt tip de analiza.  

Normal

• Glicemia pe nemancate (a jeun): </= 99 mg/dL
• HbA1c: </= 5.7% 

Prediabet

• Glicemia pe nemancate (a jeun): 100-125 mg/dL
• HbA1c: 5.7- 6.4% 

Diabet zaharat

• Glicemia pe nemancate (a jeun): >/=126 mg/dL
• HbA1c: >/= 6.5%

In 2022, Asociatia Americana de Diabet (ADA) a actualizat recomandarile pentru screeningul pentru prediabet si diabetul zaharat de tip 2. Se recomanda testarea screening la barbatii adulti: 

• Incepand cu 35 de ani (la persoanele fara factori de risc)
• In cazul tuturor adultilor indiferent de varsta care sunt supraponderali sau obezi (IMC >/= 25) si care au >/=1 factor de risc pentru diabet tip 2

Ai un risc crescut de a face prediabet sau diabet zaharat tip 2 daca:

• Esti supraponderal sau obez (IMC >/=25 kg/m2)
• Ai >/=35 ani
• Ai o ruda de gradul I (mama, tata, copil) cu diabet tip 2
• Esti sedentar, din cauza limitarilor fizice, a unui stil de viata sedentar sau a unui loc de munca care necesita sa stai pentru perioade lungi de timp.
• Ai fost diagnosticat cu prediabet
• Ai istoric de boala arteriala coronariana
• Ai hipertensiune arteriala (>/=140/90 mmHg sau faci tratament pentru hipertensiune arteriala)
• Ai HDL colesterol <35 mg/dL si/sau trigliceride >250 mg/dL

150 - ar trebui faci 150 de minute de activitate fizica pe saptamana

Practici saptamanal cel putin 150 de minute (2.5 ore) de activitate fizica? Daca nu, nu esti singurul. Doar aproximativ 1 din 5 adulti face suficienta miscare pentru a-si mentine o sanatate buna. 

Activitatea fizica inseamna orice activitate care iti pune corpul in miscare si arde calorii. Exemple sunt mersul pe jos (cel mai la indemana), urcatul scarilor, mersul pe bicicleta, inotul sau stretching-ul. 

Activitatea aeroba (sau „cardio”) iti accelereaza ritmul cardiac si este benefica pentru inima prin imbunatatirea capacitatii cardiorespiratorii. Atunci cand este efectuata la intensitate moderata, inima ta va bate mai repede si vei respira mai greu decat in ​​mod normal, dar vei putea totusi sa vorbesti. Gandeste-te la asta ca la un efort mediu sau moderat. 

Exemple de activitati aerobice de intensitate moderata sunt:

• Mers rapid (cel putin 4 km/h)
• Aerobic in apa
• Dans (de sala sau social)
• Gradinarit
• Tenis (dublu)
• Mers pe bicicleta mai lent de 16 kilometri pe ora 

Activitatile intense si viguroase iti vor solicita corpul mai mult. Vor necesita un efort mai mare. Probabil te vei incalzi si vei incepe sa transpiri. Nu vei putea vorbi prea mult fara sa ai senzatia ca nu mai poti respira. Pulsul va creste mult mai mult. Se recomanda sa nu depaseasca 75-85% din ritmul cardiac tinta maxim. Poti calcula usor care este ritmul cardiac maxim in cazul tau: 220 minus varsta ta.

Exemple de activitati aerobice de intensitate viguroasa:

• Drumetii in urcare sau cu un rucsac greu
• Alergat
• Ture de inot
• Dans aerobic viguros
• Lucrari grele in curte, cum ar fi sapatul sau prasitul
• Tenis (simplu)
• Mers pe bicicleta repede
• Coarda de sarit 

Este bine cunoscut din studii ca practicarea regulata de exercitii fizice are beneficii majore pentru sanatate, adaugand ani la viata ta. Exercitiile fizice regulate imbunatatesc sanatatea fizica si mentala prin gestionarea greutatii, imbunatatirea functiei creierului si a inimii, promovarea unui somn mai bun, imbunatatirea starii de spirit, cresterea energiei si reducerea riscurilor de boli cronice precum boala arteriala coronariana, accident vascular cerebral, diabet tip 2 si unele tipuri de cancer, construind totodata muschi si oase puternice pentru independenta pe masura ce inaintezi in varsta. 

Pentru beneficii maxime, include in rutina ta atat activitati de intensitate moderata, cat si viguroasa, impreuna cu exercitii de forta si stretching. 

Ghidurile medicale recomanda ca un adult sa practice regulat activitati fizice astfel:

• Cel putin 150 de minute (2.5 ore) pe saptamana de activitate aeroba de intensitate moderata sau 75 de minute pe saptamana de activitate aeroba viguroasa sau o combinatie a ambelor, de preferinta distribuite pe parcursul saptamanii.
• Adauga activitati de intarire a muschilor de intensitate moderata pana la mare (cum ar fi exercitii de rezistenta sau cu greutati) cel putin 2 zile pe saptamana.
• Creste treptat cantitatea si intensitatea in timp.
• Obtine si mai multe beneficii fiind activ 300 de minute (5 ore) pe saptamana.
• Petrece mai putin timp stand pe scaun. Chiar si activitatea de intensitate redusa pentru doar 10-15 minute poate compensa unele dintre riscurile sedentarismului. Practicarea de „gustari” de exercitii fizice functioneaza ca un memento sa te ridici si sa te misti din cand in cand si sunt o abordare foarte practica si eficienta care te poate ajuta sa-ti realizezi obiectivele de sanatate si fitness.

5 - ar trebui sa-ti propuni sa mananci 5 portii de fructe si legume pe zi

Ceea ce mancam are un impact semnificativ asupra sanatatii noastre. Legatura stiintifica dintre alimentatie si sanatate a fost bine documentata de-a lungul a mai multor decenii, cu dovezi substantiale care arata ca un comportament alimentar sanatos ajuta oamenii sa aiba si sa-si mentina o stare buna de sanatate si sa reduca riscul de boli cronice (boala arteriala coronariana,  accident vascular cerebral, diabet tip 2) pe parcursul tuturor etapelor vietii. 

Sa mananci sanatos este un obicei important indiferent de varsta si poate avea efecte pozitive care se insumeaza odata cu trecerea anilor. O dieta sanatoasa se concentreaza pe alimente integrale precum fructe, legume, cereale integrale, proteine ​​slabe (fasole, peste, carne de pasare) si grasimi sanatoase (avocado, nuci, ulei de masline), limitand in acelasi timp produsele procesate, zaharurile adaugate, excesul de sare si grasimile nesanatoase. 

Legumele si fructele sunt surse esentiale de vitamine, minerale, fibre, proteine si antioxidanti. Atunci cand se refera la fructele si legumele dintr-o alimentatie sanatoasa, ghidurile recomanda:

• Cel putin 400 g (reprezinta 5 portii) de fructe si legume pe zi, cu exceptia cartofilor, a cartofilor dulci si a altor radacini care contin amidon.
• Exemple sunt: fructe, legume, leguminoase (de exemplu, linte, fasole, mazare, naut, soia), nuci si cereale integrale (de exemplu, porumb, mei, ovaz, grau si orez brun). 

Cateva sfaturi practice care sa te ajute sa imbunatatesti consumul de legume si fructe:

• Include intotdeauna legume la fiecare masa. 50% din farfurie sa fie legume.
• Consuma fructe proaspete si legume crude sub forma de gustari.
• Consuma fructe si legume proaspete, de sezon.
• Evita supra-gatirea legumelor si a fructelor, deoarece asta ar putea determina distrugerea vitaminelor.
• Cand alegi conserve sau legume si fructe uscate, alege variantele fara sare sau zahar adaugat.
• Mananca un curcubeu de fructe si legume.

8 - numarul de ore de somn bun pe noapte

Un somn bun inseamna sa poti adormi usor, in 15 minute, sa ai suficiente ore de somn neintrerupte  - in medie 8 ore (7-9 ore) pentru majoritatea adultilor, sa treci prin toate etapele somnului si te trezesti simtindu-te odihnit, energizat si pregatit pentru o noua zi, fara o dependenta excesiva de cofeina. In plus fata de durata, este vorba despre calitate (somn reparator, continuu) si consecventa (ore regulate de culcare/trezire). 

Un somn suficient si cu o calitate buna sunt esentiale pentru sanatatea ta fizica si emotionala. Te ajuta:

• Sa te imbolnavesti mai rar;
• Sa mentii o greutate sanatoasa;
• Reduce stresul si imbunatateste starea de spirit;
• Imbunatateste atentia si memoria pentru a indeplini mai bine activitatile zilnice;
• Imbunatateste sanatatea inimii si metabolismul;
• Reduce riscul de afectiuni cronice precum diabet de tip 2, boala arteriala coronariana, accident vascular cerebral si hipertensiune arteriala;
• Reduce riscul accidentelor rutiere si al vatamarilor corporale, respectiv al deceselor aferente. 

14 - maximum 14 unitati de alcool pe saptamana

Daca bei alcool in mod regulat, incearca sa o faci cu moderatie si in limitele recomandate. In general, barbatii nu ar trebui sa bea mai mult de 2 unitati de alcool pe zi. O unitate de alcool inseamna aproximativ:

• 280-330 ml de bere
• 100-120 ml de vin
• 30-40 ml de bauturi spirtoase tari

Cu cat bei mai putin, cu atat riscurile pentru sanatate sunt mai mici. Totusi, retine ca Organizatia Mondiala a Sanatatii subliniaza ca orice cantitate de alcool prezinta un anumit risc, fara sa existe un nivel cu adevarat „sigur” pentru sanatate.

Consumul excesiv de alcool prezinta riscuri semnificative pentru corpul tau, crescand riscul de aparitie a multor afectiuni:

• Mai multe tipuri de cancer (cancer de cap si gat, cancer de ficat, cancer colorectal)
• Boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral)
• Boli hepatice (ficat gras alcoolic, hepatita alcoolica, ciroza)
• Boli digestive (pancreatita, ulcer)
• Afectarea creierului (tulburari de memorie si gandire)
• Tulburari de dispozitie (depresie, anxietate)
• Deprimarea imunitatii 

10 - fumatorii mor, in medie, cu 10 ani mai tineri decat nefumatorii. Propune-ti 0 tigari.

Fumatul creste semnificativ riscul de deces prematur, reducand speranta de viata cu aproximativ 10 ani, in principal din cauza bolii arteriale coronariene, a accidentelor vasculare cerebrale si a cancerului, riscurile fiind cu atat mai mari cu cat fumatul a inceput mai devreme. 

Renuntarea la fumat inainte de varsta de 30 de ani elimina aproape tot riscul crescut de mortalitate in comparatie cu persoanele care nu au fumat niciodata. Renuntarea la fumat pana la varsta de 40 de ani poate reduce drastic aceste riscuri cu 90%. Chiar si renuntarea la fumat mai tarziu in viata adauga ani la speranta ta de viata. 

Totusi, daca continui sa fumezi chiar si 1-10 tigari pe zi, riscul general de deces prematur si cancer pulmonar raman crescute semnificativ, comparativ cu cei care nu au fumat niciodata. 

Daca fumezi, propuneti sa incetezi sa mai faci asta! Mergi la un consult la medicul pneumolog care te poate consilia si iti poate recomanda medicamente sigure si eficiente, care sa creasca rata de succes a renuntarii la fumat, respectiv sa poti ramane cat mai mult timp nefumator. Este important sa renunti la fumat pe viata!

Surse de informatie:

• www.statista.com
• www.statisticstimes.com
• www.cdc.gov
• www.heart.org
• www.cancer.org