Gandurile neincetate despre pandemie, fie ca dezbatem sau comentam stirile de la TV sau din alte surse mass-media, chiar inainte de culcare pot afecta nevoia noastra de a ne relaxa si a avea un somn linistit si odihnitor. In plus, aceste ganduri ne pot alimenta visele.
In aceasta perioada din ultima vreme, caracterizata printr-o stare de alerta accentuata si norme sociale in continua schimbare, creierul nostru are mult mai multe informatii de prelucrat in timpul somnului si visarii. Este normal sa avem vise mai stresante daca ne simtim anxiosi sau stresati in raport cu pandemia, cu starea noastra de sanatate si a celor dragi sau cu situatia incerta de la locul de munca. Aceste griji si situatii incerte, nesigure alimenteaza visele care contin frica, jena, stres profesional, durere, dar si visele cu privire la riscul de contaminare si imbolnavire cu noul coronavirus.
O crestere in numarul viselor neobisnuite si al cosmarurilor nu este surprinzatoare. Astfel de experiente au fost semnalate anterior in timpul sau la scurt timp dupa incheierea unor evenimente traumatice majore, precum atacurile teroriste din SUA din 2001, diferite dezastre naturale sau conflicte armate, precum al Doilea Raboi Mondial.
Stresul si anxietatea hranesc cosmarurile
Atunci cand dormim mai putin, presiunea pentru somnul REM – etapa din ciclurile somnului in care se formeaza visele - creste si astfel, visele sunt mai intense si mai emotionale decat de obicei.
„Cand visam, creierul nostru se afla in aceasta stare in care zonele vizuale sunt mult mai active decat atunci cand suntem trezi si, in medie, zonele emotionale sunt putin mai active. Cortexul nostru prefrontal aflat chiar in spatele fruntii noastre, care controleaza cea mai precisa logica liniara si, de asemenea, cenzureaza lucrurile sociale necorespunzatoare, precum si modul corect de a face lucrurile in gandirea noastra profesionala, este foarte mult afectat. Zonele noastre verbale sunt ceva mai putin active. Deci, cred ca ne gandim la aceleasi lucruri pe care ne-am concentrat cel mai mult pe zi, dar in aceasta alta stare de constiinta. Avem o gandire mai intuitiva si o gandire mai putin liniara despre lucruri. Din cand in cand, vom vedea ca inconstientul nostru pare mult mai speriat decat ne simtim zi de zi sau ne ofera o perspectiva optimista pe care nu am avut-o in timpul zilei. In general, cred ca exista o legatura intre a avea o stare de neliniste pe timpul zilei si a avea vise anxioase”, sustine Deidre Barrett, asistent universitar in Psihologie in cadrul Departamentului de Psihiatrie de la Harvard Medical School.
Ani la rand, Deidre Barrett a studiat visele, in special visele injositoare si cosmarurile persoanelor afectate de traume, inclusiv veterani de raboi, fosti prizonieri de razboi si oamenii din prima linie in timpul atacului terorist din 11 septembrie asupra turnurilor World Trade Center. Recent, ea a creat un sondaj online pentru a strange si a analiza visele persoanelor in timpul pandemiei actuale de COVID-19. Analizand astfel peste 8.000 de vise, expertul de la Harvard a descoperit ca multe persoane experimenteaza vise in care sunt atacate de insecte si masti sau in care sunt victimele unor dezastre naturale. Exista persoane care se trezesc brusc deoarece se simt fara aer sau pentru ca ard din cauza febrei. Unele persoane au vise ceva mai iesite din comun, cum este cazul unei persoane care a visat ca i-au aparut dungi albastre pe abdomen – unul dintre primele semne ale infectiei COVID-19 in visul sau. Cei mai multi se trezesc speriati dupa ce viseaza ca sunt atacati de diferite insecte, cum ar fi roiuri de orice fel de insecte zburatoare, tone de viermi sau lacuste care au colti de vampir, armate de gandaci care alearga spre ei.
Patrick McNamara, profesor asociat de Neurologie la Boston University School of Medicine si VA New England HealthCare System, studiaza si el modul in care pandemia actuala afecteaza visele. Sustine ca stresul la care sunt supusi oamenii poate fi un factor important in declansarea viselor intense: „In mod normal, procesam emotii intense, in special frica si amenintarea, in sau prin vise de somn REM. Putem integra mai bine frica intensa atunci cand amintirile asociate cu acea frica sunt simulate sau simbolizate in vise si apoi transferate in depozite de memorie pe termen lung. In cazul unei amenintari neobisnuite, este nevoie de mai mult timp pentru a o integra in memoria pe termen lung. Drept urmare, visele proceseaza mai greu emotiile, amintirile asociate fricii respective asteapta mai mult pentru a fi transferat in memoria pe termen lung si, intre timp, continua sa produca vise infricosatoare”.
Atat somnul prelungit, cat si lipsa somnului contribuie la aparitia cosmarurilor
In timpul actualei pandemii au fost inregistrate doua comportamente anormale in ceea ce priveste durata somnului, existand persoane care fie dorm prea mult, fie prea putin. Ambele, insa, afecteaza calitatea somnului, favorizand aparitia viselor intense si inspaimantatoare.
Persoanele care dorm mai mult decat in mod obisnuit pot visa mai mult decat de obicei. Ultima etapa a somnului este perioada REM, care este si cea mai lunga si mai intensa etapa a somnului, coreleaata cu visele lungi si intense.
In ceea ce priveste persoanele care sufera de insomnie, lucrurile sunt ceva mai complicate. Este adevarat ca o persoana care doarme mai putin, viseaza mai putin, insa daca somnul mai putin se datoreaza trezirilor frecvente, fie din cauza zgomotului sau a anxietatii, este foarte probabil ca acea persoana sa se trezeasca din mai multe perioade de somn REM, ceea ce duce la mai multe amintiri de fragmente de vis.
Visele ne ajuta sa facem fata mental evenimentelor din timpul zilei
Visarea ne poate ajuta sa facem fata mental situatiei cu care ne confruntam in timpul zilei, la fel cum ne ajuta sa reflectam pur si simplu asupra grijilor si preocuparilor cotidiene, astfel incat sa gasim solutii si sa rezolvam diferite probleme, sa ne adaptam anumitor schimbari si sa invatam din fiecare experienta. Acest lucru se realizeaza prin reactivarea anumitor zone ale creierului in timpul somnului REM si prin consolidarea conexiunilor neuronale.
In timpul somnului REM, zonele creierului responsabile de emotii, memorie, comportament si vedere sunt reactivate, spre deosebire de cele necesare gandirii logice, rationamentului si miscarii, care raman in stare de repaus. Se crede ca activitatea si conexiunile realizate in timpul visarii sunt ghidate de activitatile din timpul zilei, de factorii la care visatorul este expus.
Surse:
www.health.clevelandclinic.org
www.news.harvard.edu
www.futurity.org
www.webmd.com
www.theconversation.com